119,186 matches
-
gândit că-i bun programul, puteam să ajung și la școală. Am făcut un an corectură la 'Libertatea', după aceea mi s-a propus să merg la secția Social, ceea ce am și făcut. Am debutat în 1994. DC News: Ați trăit cele mai mari catastrofe. Aveți multe imagini pe care probabil nu le veți uita. Care este cea mai puternică? Mirela Voicu: Am fost reporter special în perioada 2005 - 2011. Am transmis de la cele mai importante evenimente din România și din
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
Am prins la Roma povestea cu Mailat, chiar l-am filmat înainte de a-l lua Poliția. Ne-am mișcat atât de repede încât am ajuns în timp ce polițiștii italieni făceau reconstituirea. Apoi am rămas la Roma patru luni și jumătate. Am trăit toate problemele pe care românii le aveau doar pentru că erau români. Pe buletin nu scria 'zingaro' (n.r - rom), scria român. Am venit de acolo, am plecat în altă parte și tot așa. După cum ți-am zis, adunat așa, nu
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
când foștii noștri colegi de lagăr socialist pășeau triumfător spre Europa, n-are ceva mai bun de spus decât că în economia de piață oamenii devin fiare și că în sistemul concurențial se cultivă individualismul feroce! I-auzi! Or fi trăit el și neamul lui de comuniști în vreo economie de piață? A văzut el cum arată orașele din țările cu economie de piață, cum sunt ămbrăcați și cum se comportă oamenii feroce de acolo?! A văzut cam așa cum a văzut
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
și europene. Dintre spectacolele și filmele lui Lucian Pintilie, acesta a fost - după părerea mea - Capodopera sa, lucrarea pentru care ar fi meritat un eventual Premiu Nobel pentru cel mai bun spectacol din lume! Ca un blestem, spectacolul n-a trăit decît trei zile. Mă număr printre fericiții muritori care au văzut spectacolul de atunci și l-am comentat în zeci, sute de întîlniri prietenești, făcând "cronici orale" în locul cronicii scrise care trebuia să apară peste o săptămână de la data premierei
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
Festivalului grație companiei distribuitoare, Ro-Image 2000. Ori asta nu poate să-nsemne decît că următoarele idei de pornire n-ar fi deloc amuzante, vezi vandabile. 1. Nu Napoleon a murit pe insula Sfînta Elena, ci sosia lui. Adevăratul Napoleon a trăit fericit la Paris și s-a bucurat de plăcerile vieții, ca un om de rînd. Să fi fost The Emperor's New Clothes prea fin, prea intelectual? Bașca film de epocă?... 2. Un grup de pușcăriași se convertește la horticultură
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
logico-matematice ale analiștilor muzicali. Era convins că forma este consecința unei existențe puternice, nu cauza ei. Nu poți crea o operă vie agățînd de gîtul ei tot felul de experimente insolite sau, dimpotrivă, de formalizări redundante, ci numai exprimînd impresiile trăite la cea mai înaltă temperatură. O emoție, chiar una simplă, ca bucuria ori tristețea, este prea complexă pentru a mai putea fi inventată. Iar o bucurie sau o tristețe nu seamănă nicicum cu alta. Or, tocmai această diferență, viața proprie
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
s-a vorbit mult, poate chiar prea mult în presa literară, la fel ca la centenarul lui Lorca), important mi se pare accentul pus cu ani în urmă de Octavio Paz: "Cernuda nu a apărat dreptul homosexualilor de a-și trăi viața (aceasta este o problemă de legislație socială), ci a proslăvit pasiunea iubirii ca experiență supremă a omului. O pasiune care își asumă o formă sau alta, întotdeauna diferită și totuși întotdeauna aceeași. Iubire unică pentru o ființă unică, chiar dacă
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
ea vorbești, Dragostea se risipește. Doar tăcerea îi priește. Din tăcere se nutrește Și-n tăcere se deschide Ca o floare. N-o grăi Orișicui. În tine ține-o. Chiar de suferi. Taci. De moarte, Mori cu ea. Cu ea trăiește. Între moarte și viață Taci, căci martori nu primește. Noaptea de sfadă a omului cu demonul său D: Salută ziua. Ia-o-n stăpânire. Pricepe existența cu durere. E-n beznă-acuma sufletul. Nu află În preajmă decât neguri ochii
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic preț mai pui pe chintesență. Dușman ți-a fost cuvântul, ia aminte: De vină-i el că nu știi să trăiești. D: Mă -nvinuiești că preamăresc cuvântul. Sminteala cine-n suflet mi-a sădit-o? Amara poftă de-a preface gestul În zvon și-a pune-n locul faptei verbul Țel neclintit a fost vieții mele. Iar glasul meu, neascultat și
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
spre soare să te-nalți, Alungă umbra, satisfac dorințe, În cârdășii îți înlesnesc viața. Și cumperi ce poftești, că-i de vânzare. Mizeria din jur când o contempli, Plăcerea ta e mult mai rafinată. O: N-ai două vieți, prietene. Trăiește Pe placul Domnului. Ursita nu ți-o schimbi! A mea să cercetez a fost tărâm Ciudat, cu tines cai, ca să-mi sporești, Înveninat durerea. Taci acum, Iar dacă presupui că eu mă plâng, Mai mândru este, află, să trăiești, De
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
prietene. Trăiește Pe placul Domnului. Ursita nu ți-o schimbi! A mea să cercetez a fost tărâm Ciudat, cu tines cai, ca să-mi sporești, Înveninat durerea. Taci acum, Iar dacă presupui că eu mă plâng, Mai mândru este, află, să trăiești, De spaime bântuit, nu ferecat În limbul tău, precum nepăsătorii-n Huzur, feriți de grele porți de aur. D: La urma urmei, oare poți să știi De îți vorbește-un demon și nu Domnul? N-ai alt prieten decât boldul
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
să-și reclame partea de vină, dreptul la răscumpărare. Acest gen de teatru, implicat în destinul tragic al societății contemporane, un teatru ce se vrea activ - căci reacțiile au fost adesea violente - un teatru-conștiință construit ca o pasiune, un teatru trăit ca o misiune, mi se pare definiția cea mai exactă a teatrului profesat de tînărul regizor. Cînd l-am întîlnit după spectacol, discuția noastră s-a axat în primul rînd asupra concepției sale despre teatru în general, pentru a reveni
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
lucrul din același punct în care ne despărțiserăm; așadar n-am simțit că s-ar fi produs o ruptură propriu-zisă. L. R.: Cum a fost revederea cu actorii? Y. K.: Mi-a fost foarte dor de actori pentru că împreună am trăit momente unice când am făcut spectacolul, ceva s-a întâmplat când mi-am făcut distribuția, m-au căutat actori importanți, de aceea am fost fericit să lucrez la Unchiul Vanea. E foarte important să revăd spectacolul, e ca un test
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
Universității Wesleyan? Y. K.: Am făcut parte dintr-o echipă formidabilă, lucrând la Maly Teatr din St. Petersburg ani de zile. Lec Dodin rămâne Profesorul meu. Cu majuscule. Și simt că încă fac parte din școala de teatru rusească, chiar dacă trăiesc în altă țară. Când am lucrat în România, am descoperit lucruri noi despre piesele lui Cehov, despre jocul actorilor, despre mine însumi. Nivelul teatrului românesc este foarte ridicat. Aici, în S.U.A., privesc caseta video cu Unchiul Vanea ca să-mi reamintesc
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
are în centru un cuplu italian stabilit în New Jersey, el: pictor, ea: cu ceva avere și cu un bun-simț al afacerilor, care după mulți ani de înstrăinare ajung să se redescopere. Personaje, în general, inaderente la mediul în care trăiesc - fie că numim "mediu" țara sau orașul în care se desfășoară acțiunea, fie că ne "mutăm" la nivelul profesional ori relațional. Primul text, cu siguranță cel mai interesant pentru cititorul român, fie și numai din motive extraliterare, este Farsa, care
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
cel mai interesant pentru cititorul român, fie și numai din motive extraliterare, este Farsa, care dă și titlul volumului; acesta începe cu o parte în care personajul-narator descrie - cu participare și concizie, ceea ce e de notat - felul în care se trăia în România comunistă. Stilul sec, aproape cinic autopsiază fără scrupule o umanitate în care lipsa oricăror așteptări a topit definitiv disperarea în resemnare: "Numele dictatorului era rostit de zeci de ori pe minut. Cetățeni de diverse vîrste și ocupații îi
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
odiseea comunismului îi mulțumeau smerit soției dictatorului, mama națiunii, pentru copilăria fericită. Se foloseau aceleași cuvinte, formule, sloganuri, încît un dicționar al limbii putea fi editat în două-trei pagini și ne-am fi înțeles perfect între noi." - "Toți, de fapt, trăiam în trecut, prezentul era doar o consecință nefericită, iar viitor nu aveam nici unul". Hazul de necaz ca "supapă de siguranță", rîsul continuu în situații dintre cele mai grave este elementul definitor pentru "suprarealismul" unei țări întregi, invocat de personaj în
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
de ce albinele, vă răspund simplu: de ce vreți dumneavoastră, nu contează: efectul e același.) Poporul Bundy a tins mereu către idealuri mărețe. A dorit, de pildă, să nu-l frece nimeni la creieri și nu i-a ieșit. A dorit să trăiască după cum o da Dumnezeu și Dumnezeu uita să dea. A dorit să lucreze cît mai puțin pentru bani cît mai mulți și șefii n-au fost de acord. A stat secole de-a rîndul cu gura căscată sub perii cei
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
BMW-uri cu spițe. Cafeaua a înlocuit ciorba, iar mămăliga s-a transformat în pricomigdale gelatinoase, jeleuri și alte rahaturi cu mac. Tîrîtoarele își zornăiau solzii pe ulițele murdare, îmbrățișînd duios copăceii Bundy proaspăt înfrunziți. Se fura pe rupte, se trăia pe sponci, se murea pe capete. Trăsăturile de bază ale poporului Bundy atunci s-au format și așa au rămas pînă astăzi. Totul, după aceea, a fost o imitație a unor modele sosite prin zvon, cu brișca ori consumate fiindcă
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
și distractiv, care îndrăgește la maxim portofelele străinilor, se exprimă folcloric prin metrouri și e mare iubitoare de alba-neagra. Poporul Bundy, strîns unit în jurul interesului general, a uitat cum e cînd nu-ți pasă decît de tine și continuă să trăiască de parcă n-ar muri niciodată. Spiritul Bundy locuiește în casa fiecărui român ca în propria-i casă.
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
zilele; onestitatea artistică, însă, nu se leagă direct de asta. Onestitatea față de operă, față de felul cum folosim, cum ne respectăm materia primă - cuvântul, pentru poeți - este esențială. LV. Poziția mea în istoria secolului douăzeci e o ofrandă dezarmantă de viață trăită făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți./ Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel." Menționezi 'steaua galbenă' și 'norocul' care te-a "ferit de Holocaust". Intrăm în secolul 21. îți închei
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
înțeles că, fiind evreică, m-a afectat profund. Pomenești spaime - vârstă, singurătate, pierdere, eșec; nu le avem cu toții? Poetul resimte poate mai intens, e drept, și pune pe hârtie mai articulat emoțiile esențiale, bucurie sau spaime, pe care cu toții le trăim. Cred că sunt "normală" în reacții, ca toți ceilalți de altfel - iată ce-mi dă încrederea să scriu mai departe (și sper că dă și forță rândurilor pe care le scriu). LV. Ca să încheiem acest interviu, ce aștepți de la poezie
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit mai întâi? - Mi-am făcut liceul în timpuri sumbre. Semnalele pe care mi le-a dat Istoria au fost contradictorii. Cele mai multe, rele: cotirea țării spre un regim totalitar, aplicarea
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
constituie o diferență iremisibilă, cel puțin în măsura în care "Ceilalți" nu încetează niciodată să ți-o atribuie. - Cum ați devenit utecist înainte de 23 august 1944? Când v-ați vindecat de opțiunea din tinerețe? Când ați realizat proporțiile minciunii în care începea să trăiască societatea românească? - Am răspuns de curând la ambele întrebări într-un interviu publicat în "22", nr. 669, din 31 decembrie 2002 - 6 ianuarie 2003. Voi rezuma aici substanța celor spuse cu câteva luni în urmă, rugându-i pe cei interesați
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
nu foarte semnificativă, dar extrem de riscantă), am făcut-o cu deplină convingere. Tocmai fiindcă în adeziunea mea am învestit multe speranțe și o mare iluzie, desprinderea nu s-a produs nici repede, nici ușor. O bună bucată de vreme am trăit într-o stare de imunitate somnambulică față de orice fapt ori argument potrivnic. Ascultam și vedeam doar ceea ce știam a priori că trebuie auzit ori văzut. Totuși, de la un moment dat înainte, divorțul dintre propagandă și realitate a devenit atât de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]