12,621 matches
-
vol I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998, Cum s-a făcut casa, p.20. 83 Romuls Vulcănescu, Op. cit., pp. 448-449. 84 Ilie Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 4. 85 Ibidem, p. 44. 86 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Op. cit., v. Obiceiuri de iarnă, pp. 390-402. 87 De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p. 49. 86 Ibidem, pp. 279-280. 87 Ibidem, p. 93. 88 Ibidem, p. 350. 89 Ibidem, p. 367. 90 Ilie E. Torouțiu, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 81. 91 Folclor stăneștian, În memoria lui Vasile Posteucă, Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 81. 92 I. G.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ed. cit., v. Moartea ca cumătră, pp. 254-257. 147 Ibidem, v. Tei-Legănat, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne și Șchiopul-cu-barbă-cât-cot, pp. 111-112. 148 Lazăr Șăineanu, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, p. 501. 149 De sub muntele Rarău, Ed. cit., p. 23. 150 Ibidem, p. 67. 151 Ibidem, p. 44. 152 Ibidem, p. 68. 153 Ibidem, p. 72. 154 Ibidem, p. 74
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la români, I, Din preistorie până la mijlocul sec. al XIX-lea, București, Editura Etnologică, 2008, pp. 70-71. 40 Ibidem, pp. 126-128. 41 Ibidem, pp. 132-136. 42 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, p. 338. 43 Nicolae Cojocaru, Op. cit., pp. 140-145. 44 Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Editura Meridiane, București, 1988, pp. 22-25. 45 Ibidem, pp. 26-36. 46 Ibidem, pp. 120-123. 47 Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, p. 102. 61 Ibidem, p. 108. 62 Vasile Iftinchi Țâbric, Cântece și urături la nunțile din Frătăuții Vechi, Culegere alcătuită de Veronica V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009, p. 40. 63 De sub muntele Rarău, Ed. cit., pp. 229-230. 64 Ibidem, p. 155. 65 Ibidem, p. 161. 66 Ibidem, p. 162. 67 Ibidem, p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
limbaj și simbolică, pp. 389-411. 85 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. Cit., pp. 40-42. 86 v. Romuls Vulcănescu, Mitologie română, Ed. cit., pp. 329-332. 87 Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită de Silvia Ciubotaru, Prefață de Ovidiu Bârlea, București, Editura Minerva, 1983, pp. 344-345. 88 Ion Ghinoiu, Dicționar..., Ed. cit., p. 54. 89 v. Vasile V. Filip, Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, Editura Saeculum, București, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
culturală, Ed. cit., p. 217. 220 Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 83. 221 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. cit., pp. 34-35. 222 Ibidem, pp. 14-15. 223 Ibidem, pp. 18-20. 224 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1978, p. 253. 225 Ibidem, p. 222. 226 Ibidem, p. 224. 227 Ibidem, p. 226. 228 Ibidem, p.234. 229 Ibidem, p. 235. 230 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
37. 325 Ibidem, pp. 37-38. 326 Ibidem, p. 182. 327 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 126. 328 Tancred Bănățeanu, Op. cit., p. 378. 329 Ibidem, p. 380. 330 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme populare din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 45. 331 Ibidem, p. 40. 332 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor în comparațiune cu Legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 45. 331 Ibidem, p. 40. 332 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor în comparațiune cu Legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1978, p. 277. 333 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, p. 298. 334 Ibidem, III, p. 299. 335 Ibidem, pp. 299-300. 336 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ceea ce făcea. După mulți ani de îndoieli și suferințe, și-a dat seama că nu realizări excepționale, ci o viață simplă, umilă îi poate aduce împăcarea cu sine, liniștea sufletească. Muncea într-o grădină, îi învăța carte pe copii, îi îngrijea pe bolnavi. Era, poate, viața pe care și-a dorit-o Wittgenstein atunci când a decis să trăiască mai departe ca învățător de țară. La încheierea instruirii sale pedagogice, în vara anului 1920, a cerut să fie trimis într-o localitate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mult de trăit, nu mi trece prin minte să reflectez la «o viață după moarte». Întregul meu interes se îndreaptă spre această viață și asupra a ceea ce mai sunt în stare să scriu.“136 Soției doctorului Joan Bewan, care îl îngrijea și petrecea mai mult timp cu el, îi spune în acele zile: „Voi lucra acum așa cum nu am lucrat niciodată.“ Însemnările despre certitudine, care au fost scrise în martie și aprilie, emană o puternică impresie de vigoare intelectuală și prospețime
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a) primordialitatea față de limbajul verbal, limbajul gestual este primordial ontogenetic (de exemplu, nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i îngrijesc) și filogenetic (în evoluția omului, gestul precede cuvântul). b) continuitatea dacă limbajul verbal are un început și un sfârșit clar delimitate de cuvinte, limbajul gestual este continuu (de exemplu: într-un compartiment de tren o persoană își schimbă poziția picioarelor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sănătatea fiziologică și virtuțile morale pe care le dețin oferă frumusețe propriei imagini corporale. c) vârsta persoanei La numai câteva zile după ce s-a născut, bebelușul are o abilitate înnăscută de a imita mimica, gesturile și comportamentele celor care îl îngrijesc. Cei drept și părinții gesticulează de multe ori exagerat când vorbesc cu acesta, îl privesc intens și stabilesc un contact fizic îndelung. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că bebelușul utilizează limbajul corpului ca principală formă de comunicare a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ascunse În vastul ocean al lumii, Înainte de a putea ajunge la portul mîntuirii”. Descrierea lui J. Oxenstiern poate fi considerată exagerată, Însă nu-i putem contesta totuși luciditatea cu care a surprins aspectul convulsiv, adesea dramatic al destinului omenesc. * „Medicul Îngrijește, natura vindecă.” (Hipocrate) CÎnd este vorba mai ales de suferințe psihice este foarte greu, Într-adevăr, de spus cît din procesul de vindecare se datorează experienței psihoterapeutului, și cît autosugestiei pacientului, adică puterii/disponibilității lui interioare de a lupta cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ajut. Dar faceți ce sunteți datori, înaintați! împliniți lucrul vostru!” Iată o poruncă valabilă pentru noi în orice împrejurare. Să nu stăm cu mâinile încrucișate, ci să ne facem datoria, să muncim cinstit la locul nostru de muncă, să ne îngrijim de sănătate și ajutorul de sus nu va întârzia. „Roagă-te, zice un predicator englez, dar bate cu ciocanul”. Roagă-te ca și când totul depinde de rugăciune, dar și ca și când totul s-ar datora ostenilor tale. De multe ori nu primim
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și, pe scurt, este o adevărată comoară de învățături bune, punând la îndemâna fiecăruia, după sârguința lor, tot ce este de folos. Ea vindecă rănile cele vechi ale sufletului și aduce cât se poate de grabnic însănătoșirea celui de curând rănit. îngrijește de cel bolnav și păstrează întreg pe cel sănătos. în genere, ea face ca patimile, care de-a lungul vieții omenești, caută să se cuibărească în suflete, să fie îndepărtate și la aceasta ajunge prin milostivirea lui Dumnezeu. El răspunde
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întru înfricoșările de noapte și odihnă celor ce se ostenesc. Citirea psalmilor este lucru îngeresc, moștenire cerească, tămâie duhovnicească și într-un cuvât este „tuturor, toate”. Alte rostuiri de mare folos duhovnicesc, din cuvântul marelui comentator al psalmilor sunt: Psaltirea îngrijește ca o mamă de cei bolnavi, iar pe cei sănătoși îi păzește întregi. Locurile pustii le populează cu oameni, care neîncetat laudă pe Dumnezeu. Psalmii, chiar și din inimile de piatră storc lacrimi. Căci, psalmii sunt măreția bărbăției, exactitatea dreptății
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Domnului. Sf. Ciprian al Cartaginei ne învață să cerem iertarea păcatelor, după ce am cerut hrana cea spre ființă și cea de toate zilele, care ne hrănește atât sufletul cât și trupul. Domnul dorește ca omul, de a cărui hrană se îngrijește, să nu fie preocupat doar de viața trecătoare, ci și de cea veșnică, aceasta neputând fi dobândită decât prin iertarea păcatelor. „Și cât de necesară, de adâncă, de mântuitoare este această aducere aminte care ni se face nouă, păcătoșilor, atunci când
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu l-am socotit sau pe fratele meu l-am scârbit sau m-am sfădit sau pe cineva am osândit sau m- am mărit sau m-am trufit sau m-am mâniat sau, stând la rugăciune, mintea mea s-a îngrijit de vicleniile acestei lumi sau răzvrătire am cugetat sau prea m-am săturat sau m-am îmbătat sau nebunește am râs sau ceva rău am cugetat sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima sau ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rău am cugetat sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima sau ce nu se cade am grăit sau de păcatul fratelui meu am râs, iar păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu, pe mine, leneșul și nevrednicul robul Tău, și mă iartă, ca un bun și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
române, ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975, are o astfel de bibliografie. Aceasta inventariază toate lucrările din domeniul stilisticii scrise la noi din 1798 până În 1972. În lucrarea Constantin Ciopraga, Interviuri, prefață și notă asupra ediției de Ilie Rad, ediție Îngrijită de Ilie Rad și Raluca-Simona Deac, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, am folosit tot bibliografia cronologică, pentru a arăta modul În care a fost receptat autorul (Constantin Ciopraga) de-a lungul anilor, Înainte și după 1989. Bibliografia cronologică poate fi sugestivă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
terminá. [...] Deci, nevrând a ținea mai Îndelungat foaiele tipărite până acuma nepublicate, am onoare a le presenta Onor. public românesc, de la a căruia cuprindere va depinde și terminarea acestei edițiuni. Blaj, 1 ian. 1866 T.C. (Timotei Cipariu, Opere, I, ediție Îngrijită de Carmen-Gabriela Pamfil, introducere de Gavril Istrate, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987) Autorii Proiectului de transcriere a textelor cu caractere latine din secolul al XIX-lea au dat următoarele trei exemple de texte, luate din I. Heliade Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
exista un Institut Unional de Cercetări Științifice pentru Tehnica Tipografică și Editorială, În timp ce la noi meseria de editor nu putea fi Învățată nicăieri. Înainte de 1989, multe edituri din România aveau ca angajați În schema de personal redactori artistici, care se Îngrijeau de aspectul grafic al cărții. În cele ce urmează, vom trece În revistă câteva principii generale de tehnoredactare a unei lucrări de cercetare, urmând ca acei care vor lucra În edituri să-și Îmbogățească și să aprofundeze cunoștințele de tehnoredactare
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În atare circumstanțe, îngrijirea și întreținerea ei absorb foarte multă energie, mult timp și mulți bani. Precum o știm cei mai mulți dintre noi, frumusețea fizică este cel mai trecător tip de frumusețe. El se degradează odată cu îmbătrânirea trupească. Pentru a o îngriji și a o întreține, frumusețea exterioară presupune atingerea și respectarea anumitor proporții corporale, o anumită greutate. De asemenea, implică un anumit tip de machiaj, anumite accesorii, grija pentru un anumit tip de vestimentație, de coafură, de încălțăminte (adecvate contextelor de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în putință; c. dorința de a crea contextul social, cognitiv și afectiv favorabil amplificării relațiilor (constructive) dintre oameni, al deschiderii lor sincere către celălalt, căci pentru a fi deplin umani, avem nevoie să fim împreună cu ceilalți (Marinoff, 2009), să ne îngrijim unii de alții și să ne dăruim unii altora, ca ființe întru aceeași condiție. Ploiești, 10 februarie 2013 Capitolul 1 Instituții și relații interpersonale Ca orice instituție, și școala se caracterizează printr-o anumită cultură instituțională și printr-un anumit
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]