144,219 matches
-
pi la unii din răzășii acei moșii”, din bătrânii Manea, Sobieschi, Scurtu, Rahilia, Epure, Calalbu, Țarălungă, stânjeni care, adunați, însumau 80 unități, cumpărătorul dorind acum să și-i strângă laolaltă într-un singur trup de moșie. Cererea pentru alegerea și adunarea lor la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu s-ar fi putut realiza dacă în 1817 stăpânirile pe bătrâni ar fi fost fixate și pe teren. Patru ani mai târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau și la alte moșii. În acest scop a solicitat, prima dată în anul 1817, carte domnească de la Scarlat Al. Callimah, pentru ținerea câtorva „adunări de iarmaroaci la moșia mea, la Umbrărești, din ținutul Tecuciului, fiindcă esti loc foarte îndemnaticu întru toate”. Domnitorul emite cartea solicitată, specificând: „încredințându-să Domnia mea pentru starea moșiei aceștia că este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținerea câtorva „adunări de iarmaroaci la moșia mea, la Umbrărești, din ținutul Tecuciului, fiindcă esti loc foarte îndemnaticu întru toate”. Domnitorul emite cartea solicitată, specificând: „încredințându-să Domnia mea pentru starea moșiei aceștia că este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace și, socotind că prin adunare de iarmaroace la locul acela, urmează, fără îndoire, a se aduce și mai multă înlesnire alișverișului de obște”. În consecință, domnitorul fixează organizarea a „șase adunări de iarmaroace pe an și anume: -la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mea, la Umbrărești, din ținutul Tecuciului, fiindcă esti loc foarte îndemnaticu întru toate”. Domnitorul emite cartea solicitată, specificând: „încredințându-să Domnia mea pentru starea moșiei aceștia că este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace și, socotind că prin adunare de iarmaroace la locul acela, urmează, fără îndoire, a se aduce și mai multă înlesnire alișverișului de obște”. În consecință, domnitorul fixează organizarea a „șase adunări de iarmaroace pe an și anume: -la Sfântul Teodor, în prima sâmbată din Postul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace și, socotind că prin adunare de iarmaroace la locul acela, urmează, fără îndoire, a se aduce și mai multă înlesnire alișverișului de obște”. În consecință, domnitorul fixează organizarea a „șase adunări de iarmaroace pe an și anume: -la Sfântul Teodor, în prima sâmbată din Postul Paștelui; -la 17 martie, de ziua Sfântului Alexăi, -de Ziua Crucii, la 14 septembrie, -de ziua Sfântului Evanghelist Matei, 16 noiembrie, -în ziua de Sfântul Spiridon
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe atunci potrivit pentru o astfel de întreprindere comercială, dar, după cum rezultă dintr-o altă cerere din anul 1838, prin care, din nou, se solicită aprobarea pentru înființarea iarmaroacelor, motivându-se că „din lipsa neîndemnatelor stăruinți n-au urmat primele adunări de iarmaroace preconizate anterior, afacerea rămâne, fie din aceeași lipsă de stăruință, fie că datele calendaristice fixate nu erau cele mai convenabile, în stadiul bunelor intenții. Pentru trăitorii zilelor noastre e necesară precizarea că iarmaroacele urmau să se desfășoare la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dărilor și obligațiilor ce erau puse pe seama satului, sau, cum scrie în lucrare, „toată suma caselor” din care, după ce se opera „scăderea rufeturilor”, urma să achite suma totală. Aceasta se repartiza pe fiecare casă = gospodărie, în urma unei operații numită cislă = adunare și discuție în cadrul căreia se stabilea partea de contribuție a fiecărei familii, în raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât răzeșii din Slobozia-Torcești, respectiv Salcia și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numit Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești. În comuna Umbrărești a fost înființată o instituție cooperatistă de acest fel spre sfârșitul anului 1904, pe data de 29 noiembrie, chiar la un an după apariția legii. Acum „s-au votat în adunarea generală Statutul de întemeiere și funcționare, alegându-se și Consiliul de administrație și comisia censorilor, urmând să intre în atribuțiile legale pe 1 decembrie 1904”. Numele adoptat de banca noastră populară a fost „Frăția”, iar în conducerea ei au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până în Prut; întrebându-l dar mai înainte de ce nu mergi să dijmuiești ? El cu gura sa au răspuns că mai înainte n-are treabă”, căci nu este stăpânirea sa. Se înțelege din textul reprodus că marele vornic participa direct la adunarea dijmei de pe câmp, ceea ce nu vor mai face boierii de mai târziu. Nu e sigur că lucrurile se petreceau aidoma pretutindeni, dar regula exista din moment ce un mare dregător o practică, iar țăranul o mărturisește. Mai avem un exemplu menționat documentar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
structură în viața politică a statului, a țării, chiar dacă nu se gândeau și nu puteau năzui încă la o participare și implicare directă în sfera politicului rezervată exclusiv celor cu avere. Includerea și participarea țărănimii clăcașe, prin reprezentanți proprii, în Adunările Ad-hoc din 1857, a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai senine. Lupta și speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile boierești”. Că acestea reprezentau atunci împilarea și marea povară de care doreau țăranii să scape ne convingem și din pasajul jalbei țăranilor prezentată în Adunarea ad-hoc din Moldova care urmează: „suspinul, - durerea noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au dus la dominația și discrimarea exercitate de cei dintâi și au restrâns promovarea celor din urmă [...]. Ea se numără printre principalele mecanisme sociale care determină subordonarea femeilor față de bărbați". Declarație despre eliminarea violenței împotriva femeilor, rezoluția 48/104 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, 20 decembrie 1993. Aceasta este încă una dintre provocările educaționale majore în numeroase țări, mai ales în Africa subsahariană. Am putut constata noi înșine, cu ocazia anchetelor din Djibouti, cum se mobiliza terenul pentru această școlarizare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel, un profesor chestionat (și aprobat) de membrii acestei auguste adunări nu ezită să diferențieze și să ierarhizeze "imigranții" buni și răi: În ce-i privește pe portughezi [...] n-avem probleme [...]. Celula lor familială este mult mai puternică decât celula franceză. Diferența față de tinerii arabi constă și în faptul că între
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este mult mai puternică decât celula franceză. Diferența față de tinerii arabi constă și în faptul că între Franța și Portugalia n-au fost războaie. Dar între Franța și Algeria a fost unul". De altfel, dintr-o dezbatere a acestei distinse adunări la care am avut onoarea să fiu invitat, am extras o relatare publicată nu demult (Debarbieux, 1999), în care sunt de găsit fraze percutante precum (un academician): Totuși e vorba de islam, de oamenii din jurul lor, de afgani", "E o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
viață, așa cum îți cauți mânătârca bărbătească, pe care de fapt nu o caută nimeni cu adevărat, că se și pune singură în fața picioarelor, când se plimbă omul într-o regiune împădurită cu multe mânătârci bărbătești. Un stat adevărat este o adunare spontană, unde o familie corectă și finuță trebuie să poată să rămână unită. DESIRÉE: Da, numai animalele cu țepi nu au drept de vot într-un asemenea stat. Socialiștii apasă toți hamsterii aurii și scumpi, până sunt striviți și morți
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bagă mâna sub fustă și gustă. Nu, nu, nici vorbă de o Mariedl așa de scârboasă, pentru că nu există în marile istorii nici o urmă roșie sau maro a unor oameni, numai o răsprostită așezare de pârnăi preventive. Dar o așa adunare de probe e cu siguranță unică, ca și o mâncare bună, mai înainte să fie răscumpărată de oamenii veseli. Se repede iar în zid. Săturate-te-aș aiurea, Mariedl. Când de împiedicata poți fi, Mariedl. Zidul ăsta nu vrea să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu sunt internate și imagini despre împerechere. Că chiar și pe la spate sau prin față, tot una. Ne desenăm în minte imagini de cururi care arată cururi adevărate. Hai tată, fă-o și cu noi, tată. Cu cât e o adunare mai largă, cu atât mai largi și ațâțătoare or să fie și pozele ei. TATĂL LUI MARIEDL: Niciodată. Ce puneți voi la cale aici, asta ciuruie un guvern. Dar eu sunt guvernul, și un popor nu și-o freacă de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lipsit de un mecanism central de sancționare, instinctul de supraviețuire împinge actorii să-și maximizeze puterea, cel puțin ca scop intermediar, putere ce poate fi apoi convertită în alte scopuri finale. Astfel, pentru teoria neoclasică, puterea este comparabilă cu banii. Adunarea laolaltă a năzuințelor individuale spre putere duce la o situație internațională concurențială, care, la fel ca prețurile pieței asupra actorilor economici individuali, impun constrîngeri externe asupra acțiunilor naționale. Interesul național reprezintă maximizarea utilității în acest context: el este un corespondent
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
influențează luarea deciziilor sînt constanți și de aceea neglijează analiza lor. Paradigma cibernetică (modelul al doilea: procesul organizațional) vede deciziile ca fiind nu consecința raționalității instrumentale, ci rezultatul procesului de luare a deciziilor sub imperiul inerției organizaționale. Aceasta se aplică adunării informațiilor necesare pentru o corectă evaluare a amenințărilor; de exemplu, o birocrație are doar cîteva categorii cu ajutorul cărora poate clasifica și înțelege evenimentele. Ea se aplică de asemenea și etapei de implementare, în care alegerile raționale pot fi împiedicate de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ce le compun. Nu putem neglija însă în această ecuație elementul hotărâtor, reprezentat de evoluția vieții politice. Așa cum arată profesorul Loughlin, Franța se ,,mândrește" cu 36 674 de municipalități, 100 de departamente, 26 de regiuni și un parlament format din Adunarea Națională și Senat, ultimul deținând și rolul de a reprezenta interesele subnaționale. Ea este statul european cu cei mai mulți aleși locali, cca. 557 000, între care aproximativ 36 600 primari! În această situație, determinarea raporturilor dintre nivelul central și cel local
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
spațiului întins pe care îl acopereau (cu excepția Danemarcei), acceptă acum un anumit grad de diversitate începând încă din anii 1990.47 Marea Britanie, fiind un stat cu un grad ridicat al diversității administrative, și-a crescut asimetria politică prin înființarea de adunări parlamentare alese în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, dar în care fiecare instituție nouă diferă de celelalte. Vom vedea mai în amănunt, în următoarele pagini ale acestei cărți, cum Franța și-a schimbat constituția în 2003 pentru a se defini Republique
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
obișnuite" nu le posedă.51 Și în Marea Britanie, reformele de devoluție inițiate de guvernul Blair includ experimente în modul de organizare a autorității locale: primari aleși în mod direct și abolirea sistemului de comitete și instalarea unui executiv separat de adunare. Într-o anumită măsură, aceste schimbări au reflectat recunoașterea potrivit căreia democrația locală și regională sunt elemente esențiale ale însăși democrației, iar autonomia locală implică puțină diversitate și libertate din partea controlului guvernamental central.52 Pentru marea majoritate, modelul "alegerii" reprezintă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a se evita acest lucru, toată ierarhia de dedesubtul statului central a fost abolită. În cazul Marii Britanii, în Anglia nu există regiuni, deci problema nu se ridică decât în cazul Scoției și al Țării Galilor. În aceste țări, Parlamentul Scoției și Adunarea Națională a Țării Galilor sunt responsabile de alocarea fondurilor pentru conducerile locale, iar acest lucru le oferă un fel de libertate asupra activităților lor, însă, teoretic, ele nu sunt controlate în mod ierarhic. Legătura este mai degrabă controlată prin aranjamente de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au avut un impact important asupra naturii mobilizării regionale. A existat atunci o împărțire între regiunile puternice, cele cu puteri legislative, care formau grupări noi, și restul, care nu beneficiau de aceste puteri și care continuau să fie reprezentate de către Adunarea Regiunilor Europene. Această împărțire semnifică faptul că este puțin probabil ca interesul regional să ocupe un loc important în arhitectura Uniunii Europene, dar cel puțin ocupă un loc al său, față de niciunul cum a fost cazul până acum. Structura acestei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
rezistență decretelor date de rege. Mai mult, erau mai degrabă instituții aristocratice care înglobau numeroasele hotărâri elaborate de nobilimea franceză începând cu noblesse d'épée și terminând cu noblesse de robe.10 Astfel aceste parlamente erau departe de a fi adunări democratice în accepțiunea modernă a ceea ce înseamnă parlament în ziua de azi. În secolul al XVII-lea nobilii s-au revoltat din cauza jugului impus de rege și au existat câteva revolte împotriva acestuia cunoscute sub numele de Frondă, în care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]