11,999 matches
-
din 1919-1920111. Cît privește statutul politic al României, SUA opina că se impune, pentru o perioadă tranzitorie, o ocupație militară, în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august 1944, poziția în eventuala ocupare de către Aliați a României, subliniind că politica militară a SUA "este aceea de a nu folosi armatele americane ca parte a trupelor de ocupație"113. În finalul memorandumului adresat președintelui, întocmit de Cannon, adjunctul Diviziei pentru afacerile europene, se sugera "o participare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unii diplomați americani, din anii 1944-1945, au avut în vedere o eventuală recunoaștere a cobeligernaței României, cu care, inițial, Departamentul de Stat s-a declarat de acord 116. Dar, la 19 martie 1945, Washingtonul a anunțat că "prezenta politică a Aliaților, de a nu acorda statut de cobeligeranță României, ar trebui să rămînă, pentru moment, neschimbată"117. Misiunea militară americană s-a adresat, în mai multe rînduri, oficialităților de la București în problema Comisiei Aliate de Control. La începutul anului 1945 ofițerii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cît reducerea influenței sovietice 128 din această țară. O dată cu numirea lui Ion Gh. Maurer ca șef al diplomației Bucureștilor, în vara anului 1957, începe "naționalizarea"129 politicii externe a României, în care principalul element l-a constituit restabilirea legăturilor cu aliații tradiționali ai României. În această direcție, remarcăm și o creștere spectaculoasă a comerțului cu statele vest-europene și cu SUA. Politica "pîrghiilor" a lui Lyndon Johnson a fost urmată de Richard M. Nixon, cînd Washingtonul a apreciat politica externă a României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 23 martie 1939, în urma căruia se crease o companie româno-germană, care să facă prospecțiuni și să pună la punct un program de extragere și prelucrare a petrolului 133. Pe 23 noiembrie 1940, România a aderat la Axa Roma-Berlin-Tokyo. Ca aliat al Germaniei, Bucureștiul a acceptat schimbarea bruscă a frontului din partea lui Hitler, după care a și atacat Uniunea Sovietică în iunie 1941. Într-o primă fază a acestei campanii, România dorea să recupereze Basarabia și Bucovina de Nord. Acestea o dată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Prin atacul lansat de Japonia la Pearl Harbour și declarația de război a lui Hitler împotriva Statelor Unite, de pe 11 decembrie 1941, frontul s-a lărgit considerabil. Aceste evenimente nu l-au împiedicat, însă, pe Stalin să aducă la cunoștința noilor aliați intențiile sale clare cu privire la România. La o săptămînă după declarația de război a Germaniei împotriva Americii, Stalin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din Marea Britanie, Sir Anthony Eden. Liderul sovietic cerea Marii Britanii să recunoască frontierele sovietice așa cum fuseseră
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe Basarabia și Bucovina de Nord. Românii nu-și dădeau seama, însă, că războiul făcuse din Washington, Londra și Moscova niște asociați, fie și temporar. Prin urmare, ofertele României de capitulare trebuiau aprobate, în final, de toate cele trei puteri. Aliații puseseră pentru prima dată în discuție problema capitulării unei țări inamice la Casablanca. La această întrevedere din ianuarie 1943, Roosevelt și Churchill au hotărît că nu se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea lui Antonescu ca să justifice înființarea unui guvern de ocupație după propria voie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trei ani. După cum arăta Campbell, "din punct de vedere politic și moral, ne era foarte greu să le spunem rușilor: Nu le puteți cere acestor români să nu plătească pentru faptul că au invadat Uniunea Sovietică și că au fost aliații lui Hitler". Nu eram în situația în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu Aliații. Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu Aliații. Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i să "binecuvînteze această propunere". Zonele erau împărțite logic, căci dată fiind situația militară existentă, "România se află în sfera armatei rusești, iar Grecia, sub comanda
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i să "binecuvînteze această propunere". Zonele erau împărțite logic, căci dată fiind situația militară existentă, "România se află în sfera armatei rusești, iar Grecia, sub comanda Aliaților, a generalului Wilson, în zona Mediteranei". Churchill a precizat, de asemenea, că acest acord este valabil numai "în condiții de război", fără a afecta înțelegerile ulterioare 159. Secretarul de Stat american, Cordell Hull, a aflat de aceste discuții prin intermediul ambasadorului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regelui. Mai tîrziu, în seara aceleiași zile, Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern. Mai mult decît atît, a declarat că ostilitățile au luat sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei puteri 168. Aliații și condițiile armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
seara aceleiași zile, Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern. Mai mult decît atît, a declarat că ostilitățile au luat sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei puteri 168. Aliații și condițiile armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă în care erau formulate condițiile concepute în aprilie. Nu se stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații asupra României după încheierea armistițiului și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii de control în România și o anumită influență în Balcani. Kerr le-a cerut aliaților o parte din controlul asupra acestei țări. Ambasadorul american Averell Harriman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații asupra României după încheierea armistițiului și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii de control în România și o anumită influență în Balcani. Kerr le-a cerut aliaților o parte din controlul asupra acestei țări. Ambasadorul american Averell Harriman a acceptat, dar Statele Unite aveau pretenții mai modeste decît Marea Britanie. Influența Comisiei Șefilor de Stat Major a precumpănit încă o dată asupra propunerilor Departamentului de Stat. Comisia voia ca România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Molotov a găsit, însă, o soluție. "Comisia de Control asupra României avea să funcționeze la fel ca cea din Italia"170. Molotov știa că Marea Britanie și America asiguraseră controlul Occidentului asupra Italiei, limitînd participarea sovieticilor în Comisia de Control a Aliaților. El s-a hotărît, așadar, să facă din România o Italie a Moscovei. Prin propunerile sale, se asigura predominanța sovietică în cadrul Comisiei de Control a Aliaților și a subcomitetelor acesteia. Londra și Washingtonul îi oferiseră Moscovei un reprezentant politic în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America asiguraseră controlul Occidentului asupra Italiei, limitînd participarea sovieticilor în Comisia de Control a Aliaților. El s-a hotărît, așadar, să facă din România o Italie a Moscovei. Prin propunerile sale, se asigura predominanța sovietică în cadrul Comisiei de Control a Aliaților și a subcomitetelor acesteia. Londra și Washingtonul îi oferiseră Moscovei un reprezentant politic în Italia, independent de comisie. Molotov le-a oferit Marii Britanii și Statelor Unite o reprezentanță similară 171. Confruntate fiind cu aceleași condiții pe care le impuseseră Moscovei în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Statelor Unite o reprezentanță similară 171. Confruntate fiind cu aceleași condiții pe care le impuseseră Moscovei în cazul Italiei, puterile occidentale au acceptat propunerea de armistițiu a sovieticilor. Armistițiul Pe 12 septembrie, România a semnat condițiile de armistițiu propuse de Aliați. Cele 20 de articole și anexe prevedeau, pentru România, următoarele: încetarea luptei împotriva Națiunilor Unite; declanșarea luptei împotriva Germaniei și a Ungariei; cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în favoarea Uniunii Sovietice; repatrierea prizonierilor de război; eliberarea tuturor persoanelor arestate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 300 milioane de dolari, în natură, pe parcursul a șase ani; restituirea către Uniunea Sovietică a tuturor materialelor luate în perioada în care armata română ocupase teritoriul sovietic; acceptarea preluării controlului tuturor formelor de comunicație de către Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților; satisfacerea tuturor drepturilor și intereselor legale ale SUA și ale cetățenilor acestora în forma de dinainte de război, inclusiv restituirea proprietăților acestora în bună stare; sprijin în ceea ce privește arestarea și judecarea criminalilor de război; desființarea tuturor organizațiilor fasciste; și reluarea controlului civil
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în forma de dinainte de război, inclusiv restituirea proprietăților acestora în bună stare; sprijin în ceea ce privește arestarea și judecarea criminalilor de război; desființarea tuturor organizațiilor fasciste; și reluarea controlului civil de către România în cele mai multe zone, în vederea respectării indicațiilor Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților. Mai mult decît atît, prevederile ce urmau a fi confirmate într-o conferință de pace ulterioară anulau Dictatul de la Viena, prin care Transilvania era restituită României 172. Una din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevederile ce urmau a fi confirmate într-o conferință de pace ulterioară anulau Dictatul de la Viena, prin care Transilvania era restituită României 172. Una din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna Comisia de Control a Aliaților, care trebuia să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de armistițiu, sub îndrumarea și comanda Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților, pînă la încheierea păcii. Articolul 18 s-a dovedit a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
restituită României 172. Una din cele mai importante părți ale armistițiului era Articolul 18. Acesta desemna Comisia de Control a Aliaților, care trebuia să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de armistițiu, sub îndrumarea și comanda Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților, pînă la încheierea păcii. Articolul 18 s-a dovedit a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților", guvernul de la Washington înțelegea, cu naivitate, că "întîmplător, comanda militară o deține un general sovietic... Aceasta nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să supravegheze și să controleze respectarea condițiilor de armistițiu, sub îndrumarea și comanda Înaltului Comandament (Sovietic) al Aliaților, pînă la încheierea păcii. Articolul 18 s-a dovedit a fi cheia controlului sovietic asupra României. Prin titulatura "Înaltul Comandament (Sovietic) al Aliaților", guvernul de la Washington înțelegea, cu naivitate, că "întîmplător, comanda militară o deține un general sovietic... Aceasta nu înseamnă că acesta acționează fără a ține seama de dorințele celorlalți doi membri ai Comisiei de Control, generalul britanic și cel american"173
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]