KorAP: Find »[drukola/base=armonie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...475 476 477 ...553 >

13,806 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760

va putea reprezenta la fel, el pune în valoare sentimentul sublimului în mișcări și la unul și la altul. Ritmul care le reglează mișcările și îi înmlădiază le scoate în evidență trăsăturile, aproape totul dobândește o valoare estetică. Ceea ce conferă armonie în mișcarea aripilor vânjoase ale vulturului sau aripilor fragile ale fluturilor este tocmai sensibilitatea privitorului iubitor de frumos. Grația zborului nu va fi percepută de un primitiv veșnic preocupat de procurarea hranei, de exemplu. A nu se înțelege, profesore, că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
acum când cu toții urmăream atenți pasărea măiastră de pe cer. Și pictorul și profesorul naturalist erau încântați de ceea ce vedeau. Probabil vedeau mai mult decât îmi era mie îngăduit să observ, sesizau poate sublimul mișcării, al acelei expresii într-o desăvârșită armonie cu linia plutirii în aer, o revelare a frumuseții înseși. Pe fețele lor luminate doar pleoapele se mișcau, când lent pentru ca ochii mari să cuprindă întreaga arhitectură a zborului păsării, când repede, clipirile producându-se în ritmul zbaterilor de aripi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
evoluției. Dimpotrivă, sentimentul de admirație ne înalță. Trebuie să admirăm tot ceea ce e frumos, în viață, în natură, în operele culturale. Vă întreb, domniile voastre, vă întreb când arta va fi una cu viața? Când vom ajunge să percepem fără întrerupere armonia vieții. Și când fiecare dintre bucuriile noastre va avea atributul sacru al frumosului. Asta înseamnă că nu vom ajunge niciodată la așa ceva. Nu se știe, trebuie să credem în viitorul artei și al culturii, în armonia naturii. Altfel, totul se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
să percepem fără întrerupere armonia vieții. Și când fiecare dintre bucuriile noastre va avea atributul sacru al frumosului. Asta înseamnă că nu vom ajunge niciodată la așa ceva. Nu se știe, trebuie să credem în viitorul artei și al culturii, în armonia naturii. Altfel, totul se duce de râpă. Îngăduiți-mi să reproduc din memorie un pasaj extraordinar din niște pagini pe care le-am citit mai demult: "La sfârșitul unui banchet acasă la pictorul englez Haydon, poetul Keats și-a ridicat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
o natură ciuntită? Întrebarea aceasta a căzut ca un șoc, ca o ghilotină care pune capăt vieții. Esteticienii susțin că știința veștejește ceea ce atinge, naturaliștii spun că civilizația doboară natura. Cum să le împaci pe toate? Răspunsul ar fi: prin armonie. Dar armonia pleacă de la multă înțelepciune și înțelepciunea nu este totdeauna îndestulătoare pentru omenire. De aici dezechilibrul. Ne-am retras îngândurați spre case, în urma noastră însă splendorile vegetale ale Grădinii botanice stau ca niște forme expresive pe fondul coloristic subtil

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
ciuntită? Întrebarea aceasta a căzut ca un șoc, ca o ghilotină care pune capăt vieții. Esteticienii susțin că știința veștejește ceea ce atinge, naturaliștii spun că civilizația doboară natura. Cum să le împaci pe toate? Răspunsul ar fi: prin armonie. Dar armonia pleacă de la multă înțelepciune și înțelepciunea nu este totdeauna îndestulătoare pentru omenire. De aici dezechilibrul. Ne-am retras îngândurați spre case, în urma noastră însă splendorile vegetale ale Grădinii botanice stau ca niște forme expresive pe fondul coloristic subtil nuanțat și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
București, Editura Eminescu, 1983, p. 92-100. Ștefanelli, Teodor, Amintiri despre Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1983, p. 61-69. IAȘUL SENTIMENTAL? În zilele noastre e vetust oare a vedea locurile și oamenii prin senzația afectivă specific umană, prin emoțiile legate într-o armonie a sufletului, inimii, moralei, esteticii, intelectului, așa cum se întâmpla cu decenii și decenii în urmă? "Cum am putea percepe suflul Iașului costinian sau al celui romantic, eminescian (cu carete și crinoline), un Iași peste care s-a arcuit totdeauna nostalgia

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
au însă puterea miraculoasă de a ieși din nou la lumină, atunci vitalitatea inspirației înlătură neputința și gândul lor se înalță spre albastrul cerului necuprins. Poeții scaldă în apele Logosului întregul ființei și mereu sunt sub povara căutării emoției și armoniei semnelor. Poezia dă viață pentru că vrea să schimbe ceva în sufletul omului, iar el, la rându-i, să schimbe ceva în lumea asta. La Iași se scrie multă poezie și poezia este chiar iubită. De-a lungul timpului aici au

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
liniilor și simetria cadrelor. Toate aceste elemente componente provoacă sentimentul viu că te afli în fața unor minuni inspirate dintr-o broderie celestă și din stilizarea imaginilor pământene. Ne înfrumusețăm viața în măsura în care știm să ne înconjurăm de cărți ca într-o armonie paradisiacă. PORNIND DE LA ISTORICUL TURN AL GOLIEI Am dormit rău în noaptea asta. Deschid fereastra cât e de mare, lumina și cerul curat intră năvalnic peste mine. Se anunță o zi frumoasă, una dintre cele care te înalță din prăbușire

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
gândul pierdut în necuprins, aud parcă pe cineva că a exclamat: spațiul e infinit și albastru și fluturii zboară în el. Întorcându-mă spre casă, traversând Copoul, m-am întrebat: cum să separi frumosul de viața în echilibru, de renașterea armoniei interioare? Sentimentul deplin al vieții nu exclude ideea de ceea ce este necesar unei plenitudini existențiale. Și parcă iar aud niște șoapte dinspre Teiul însoțit de Obeliscul cu lei: Eminescianul cerc de aer al teiului cu flori de verbe/ Ascultă vântul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
în schele și cât o să mai reziste!) e un simbol al europenismului nu de azi, de ieri. Trebuie să înțelegi că sufletul sensibil al ieșeanului iubește teatrul, poezia, muzica. Arta este starea firească a Cetății, una de polisemie, culoare și armonie. Se spune că oriunde te-ai afla în Iași, făcând o piruetă pe loc, este imposibil să nu zărești cel puțin o biserică. Se văd dinspre Piața Unirii, Piața Eminescu, Piața Națiunilor Unite, dinspre Sărărie și Tătărași, dinspre Podu Roș

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
așa, când am avut privilegiul să constat eu însumi că nimic nu poate fi mai presus decât cartea, această realitate specială în viața omului care își asumă toate dimensiunile posibile, doar ea, cartea, întemeiază esența de templu al ideilor și armoniei. Apoi, și nu în ultimul rând, de numele bibliotecii se leagă formarea multor generații de cititori, se leagă funcționarea altor instituții culturale, cât și de truda sibilinică a bibliotecarilor pierduți dar nu rătăciți, rătăciți dar nu pierduți printre rafturile din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
bântuiesc sferele științelor, pentru a ajunge în câmpiile paradisiace, acolo unde domnește o atmosferă calmă și senină, care învăluie artele și înțelepciunea, ideile plutind liniștite ca florile de nufăr pe apele limpezi". Viorel Barbu: "În matematică sentimentul estetic provine din armonia construcțiilor teoretice și potrivirea lor pe modele fizice sau din îmbinarea argumentelor și derularea naturală a raționamentului. Desigur că matematicienii sunt mari admiratori ai gândirii elegante și ai structurilor integratoare. Frumusețea este un produs auxiliar al construcției matematice, dar cât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
de-a lungul străzii Carol până la Copou, când îmi reamintesc acele case românești de acum o jumătate de veac, nu pot să nu mă gândesc la teatrele grecești al căror decor de piatră sau marmură nu era decât indicația unei armonii pentru comedii sau pentru drame [...] Iar viața trecând prin ele, le-a făurit un suflet cu tainele lor, cu nostalgia lor, cu amintirile lor..." Sunt în dreptul unei școli gimnaziale, mă opresc și dau cu ochii de placa prinsă în stânga intrării

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
cu dărnicie încă lumina blândă de început de toamnă, aureolând zidurile istorice ale Galatei. La dreapta intrării în curtea majestoasei mănăstiri scânteiază clopotul dăruit pe la sfârșitul veacului XVI cu gesturi voievodale. O declanșare de sunet și vibrațiile unduitoare intră în armonia locului fabulos, al ținutului mândru de trecutul îndepărtat. De aici, de sus, orașul multicolor pare a fi într-o atmosferă de repaus ce-i îngăduie reluarea suflului existențial. Din loc în loc răsar coamele semețe, de pe care odinioară se observau năvălirile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
în fapt un act de comuniune înscris în arhitectura cosmică. Iată și o sinteză goetheană până la suprapunere: "Suflet al omului/ Cum semeni cu apa/ Destin al omului/ Cum semeni tu vântului!". Parcă spaimele și neliniștile dispar, ne regăsim în echilibrul armoniei universale. Armonia naturii ieșene e parte a naturii triumfătoare, de aici iubirea noastră pentru ocrotirea ei. În jurul orașului îți surâde verdele pâlcurilor de copaci, mai mult, pădurile de la Breazu, Poeni, Ciric, Bucium, Bârnova sunt ca niște zone eterate ale vieții

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
un act de comuniune înscris în arhitectura cosmică. Iată și o sinteză goetheană până la suprapunere: "Suflet al omului/ Cum semeni cu apa/ Destin al omului/ Cum semeni tu vântului!". Parcă spaimele și neliniștile dispar, ne regăsim în echilibrul armoniei universale. Armonia naturii ieșene e parte a naturii triumfătoare, de aici iubirea noastră pentru ocrotirea ei. În jurul orașului îți surâde verdele pâlcurilor de copaci, mai mult, pădurile de la Breazu, Poeni, Ciric, Bucium, Bârnova sunt ca niște zone eterate ale vieții, acolo ochiul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
Dacă în adevăr cultura înseamnă în mare măsură reamintire, atunci este firesc să aruncăm priviri retrospective, alături de cele ce scormonesc concretul prezentului și necunoscutul posterității. În oglinda creației înaintașilor noștri se întrevăd mesajele amplificate în deplină recunoștință și în cuprinzătoare armonie a esențelor. Conștiința valorilor, prin opere ce s-au născut ca niște arcade solare, are menirea stimulentului febril dătător de speranțe pentru noi toți, cei cărora nu le este indiferent viitorul. UNIVERSUL LIRIC IEȘEAN De frumusețea Iașilor spune cineva nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
mai putem imagina suplețea muzicii? Poate fi scrisă într-o carte, reluând o formă inexprimabilă și complexă într-una de curcubeie sonore, înșirate parcă pe fir de borangic, melancolic și sensibil. E forma magistrală a sonatei, e știința instrumentală a armoniei. În cortegiul de acorduri e doar sublimul sunet. Sunetul era lumina... Și profesorul George Pascu, cel fără de care activitatea muzicală ieșeană de câteva decenii nu putea fi concepută, și-a dăruit tot sufletul reperelor istorice și stilistice esențiale pentru înțelegerea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
muzica cultă cu toate genurile ei. Descifrăm spiritualitatea Iașului și prin istoria muzicii sale. Descoperim firul de aur nevăzut ce se transmite de la o epocă la alta, de la o generație la alta, instituțiile muzicale ale Cetății asigurând continua educație în armonia melosului. Revenind mai spre zilele noastre, nu putem să nu amintim de Cvartetul Voces, de prezența sa în elita artistică internațională. De peste patru decenii, membrii celebrei formații, conduși de maestrul Bujor Prelipcean, duc faima muzicală a Iașului în lume. Voces-ul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
încă una, la urma urmei, de a ne îndepărta de conflictele dintre întâmplare și haos, dintre haos și ordine, cum ar spune filozoful. Totul e să intri în acea ordine ineluctabilă, determinată de legile tainice ale frumosului, ale rațiunii, ale armoniei. Privirile mi-au căzut pe o inițiativă a unor florărese exprimată natural și grafic într-o stație de tramvai din piața cu reverberații lirice. Ceva îmi spune că doar ochiul unic e capabil să integreze consonant diversitatea obiectelor pe care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
perimetrul acesta stimulator. (Constantin CIOPRAGA) Veneam din Capitală, unde-mi încheiasem studiile, când am trecut prima oară prin Iași, într-un drum despre care voi scrie cândva. Gara, aerul, cupolele, turlele lui au produs asupra mea o adâncă impresie de armonie și echilibru. Iașul mi-a apărut atunci ca un spațiu al culturii și spiritualității naționale, așa cum îl știam. Păstrez această imagine ca o zestre morală, inalterabilă, a vârstei adolescenței, cu evlavie aproape în sufletul meu. (Alexandru HUSAR) În cele peste

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
creștină ortodoxă majoritară, și alte confesiuni, în raport cu amestecul de populații generat de rațiuni geografice, economice, politice etc. Prin spiritul de înțelegere reciprocă, clerul și credincioșii Iașului se mențin și în prezent la același nivel moral superior de conviețuire plină de armonie și de dialog constructiv, pentru binele Omului și lauda lui Dumnezeu. (Petru GHERGHEL, episcop de Iași) Eram consilier cultural la Mitropolia Moldovei și Bucovinei și un tânăr adresează redacției "Cuvânt și suflet" o doleanță a sa, dar pe care aș

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
etc. etc. Se spune că toți ne apropiem de gură cănița de ceai sau ceașca de cafea, puțini sunt însă cei care o fac cu eleganță, cu rafinamentul bunului gust. Ceea ce pune în valoare un text adevărat, înainte de orice, este armonia ideilor, este simțul limbii, atunci substanța iese dintre rânduri și cuvinte. Altfel, cu toții sorbim cafeaua de dimineață. 4 Dacă în lumea noastră ar exista cu adevărat un ideal social-politic acela ar trebui să fie indubitabil cel cu privire la dispariția dictaturii dar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
de cultură ar trebui să tindă spre a obține un legato între ce scrie, ce meditează, ce citește și felul în care se mișcă în viața publică. E limpede că suntem copleșiți de o stare de negativitate și atunci de unde armonia unui astfel de legato? Cum s-ar putea face să-i împuținăm mai întâi pe cei care manifestă un fel de reflex malefic? 18 Da, există și o idilă a iernii, cu zăpada ei metafizică, o atmosferă de interior blând

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]