12,919 matches
-
ale canalului, transportând navele pe o distanță apreciabilă peste istm. Lacul are de semenea rol de rezervor, stocând apa pentru a permite funcționarea ecluzelor și în timpul sezonului secetos. Formarea lacului și adâncirea și lărgirea râului s-au făcut prin construcția Barajului Gatun pe râul Chagresr. Acest lucru a inundat valea împădurită inițială; aproape un secol mai târziu, cioturile vechilor arbori încă mai pot fi văzute ridicându-se din apă, constituind un pericol pentru navele care se îndepărtează de canalele marcate. Există
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
Tropical Research Institute (STRI). Volumul apei utilizată de navele care trec prin ecluze, împreună cu natura sezonieră a ploilor în Panama, face dificilă menținerea nivelului apei Lacului Gatún, în special în sezonul secetos. Din acest motiv, a fost construit un alt baraj, Barajul Madden, peste râul Chagres, deasupra Lacului Gatun. Acest baraj a creat Lacul Alajuela — numit și Lacul Madden — care asigură mai multă apă pentru canal. Există mai multe puncte de traversare peste canal. La capătul dinspre sud (Pacific), se află
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
Research Institute (STRI). Volumul apei utilizată de navele care trec prin ecluze, împreună cu natura sezonieră a ploilor în Panama, face dificilă menținerea nivelului apei Lacului Gatún, în special în sezonul secetos. Din acest motiv, a fost construit un alt baraj, Barajul Madden, peste râul Chagres, deasupra Lacului Gatun. Acest baraj a creat Lacul Alajuela — numit și Lacul Madden — care asigură mai multă apă pentru canal. Există mai multe puncte de traversare peste canal. La capătul dinspre sud (Pacific), se află Podul
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
trec prin ecluze, împreună cu natura sezonieră a ploilor în Panama, face dificilă menținerea nivelului apei Lacului Gatún, în special în sezonul secetos. Din acest motiv, a fost construit un alt baraj, Barajul Madden, peste râul Chagres, deasupra Lacului Gatun. Acest baraj a creat Lacul Alajuela — numit și Lacul Madden — care asigură mai multă apă pentru canal. Există mai multe puncte de traversare peste canal. La capătul dinspre sud (Pacific), se află Podul Americilor, un pod rutier important deschis în 1962; pentru
Canalul Panama () [Corola-website/Science/303565_a_304894]
-
vrata", maghiară: "Vaskapu", turcă: "Demirkapi", germană: "Eisernes Tor", bulgară: "Железни врата") este numele unui defileu pe fluviul Dunăre. Face parte din granița dintre Șerbia și România. În sensul larg, reprezintă 134 km din cursul Dunării, în sensul mai îngust doar barajul hidroelectric din apropierea orașului românesc Orșova. La est de , în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin, se află podul lui Traian. Defileul se află între România în nord și Șerbia în sud. Fluviul traversează Munții Carpați în cadrul cărora separă Munții Banatului de
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
gresie din neoliticul timpuriu sunt în special de o mare valoare. Această și alte descoperiri indică faptul că regiunea Porților de Fier a fost locuită de zeci de mii de ani. Execuția proiectului româno-iugoslav a început în 1964. În 1972 barajul a fost deschis, împreună cu două centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigația au fost realizate ecluze, câte una pe fiecare mal. Prin construcția barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
fost locuită de zeci de mii de ani. Execuția proiectului româno-iugoslav a început în 1964. În 1972 barajul a fost deschis, împreună cu două centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigația au fost realizate ecluze, câte una pe fiecare mal. Prin construcția barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în amonte de baraj a crescut cu 35 m. Vechea Orșova, insula Ada Kaleh (vezi mai jos) și cel putin alte cinci sate, cu
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
deschis, împreună cu două centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigația au fost realizate ecluze, câte una pe fiecare mal. Prin construcția barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în amonte de baraj a crescut cu 35 m. Vechea Orșova, insula Ada Kaleh (vezi mai jos) și cel putin alte cinci sate, cu o populație totală de 17.000 de oameni, au fost evacuate. Oamenii au fost relocați, insă așezările au fost pierdute
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
Vechea Orșova, insula Ada Kaleh (vezi mai jos) și cel putin alte cinci sate, cu o populație totală de 17.000 de oameni, au fost evacuate. Oamenii au fost relocați, insă așezările au fost pierdute pentru totdeauna în fața Dunării. Construcția barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulțire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte permanent. În afară de asta, floră și fauna, precum și comorile geomorfologice, arheologice și culturale au fost protejate de ambele
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulțire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte permanent. În afară de asta, floră și fauna, precum și comorile geomorfologice, arheologice și culturale au fost protejate de ambele țări de la construcția barajului prin crearea Parcului Național Đerdap (începând cu 1974, 636,08 km²) în Șerbia și a Parcului Național Porțile de Fier (din 2001, 1.156,55 km²) în România. Insula Ada Kaleh este una din principalele victime ale construcției barajului. Această
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
construcția barajului prin crearea Parcului Național Đerdap (începând cu 1974, 636,08 km²) în Șerbia și a Parcului Național Porțile de Fier (din 2001, 1.156,55 km²) în România. Insula Ada Kaleh este una din principalele victime ale construcției barajului. Această fost o enclavă turcească care avea o moschee și o mie de ălei întortocheate, si era cunoscută că un port liber și un cuib al contrabandiștilor. În afară de turci, aici mai trăiau și alte grupuri etnice. Insula se află la
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
este un baraj de beton în arc, de 108 m înălțime, construit pe valea râului Doftana. este situat în Județul Prahova, pe valea râului Doftana, în aval de confluența acesteia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile". În secțiunea barajului, valea are
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
este un baraj de beton în arc, de 108 m înălțime, construit pe valea râului Doftana. este situat în Județul Prahova, pe valea râului Doftana, în aval de confluența acesteia cu valea Păltinoasa, în cheile numite "La Tocile". În secțiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunțată. Pe malul stâng, se află o terasă cu o lățime de circa 100 m. Roca de bază este formată din gresie cu intercalații de șisturi marnoase și argiloase. Roca de bază
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
Roca de bază este formată din gresie cu intercalații de șisturi marnoase și argiloase. Roca de bază este traversată de mai multe falii și un sistem complex de fisuri. Din cauza condițiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptată varianta unui baraj de beton în arc cu dublă curbură cu rost perimetral. Această soluție a implicat realizarea unui soclu de fundație prelungit pe malul stâng cu o aripă parabolică. Acest soclu permite o simetrizare a secțiunii în care este executat barajul propriu
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
unui baraj de beton în arc cu dublă curbură cu rost perimetral. Această soluție a implicat realizarea unui soclu de fundație prelungit pe malul stâng cu o aripă parabolică. Acest soclu permite o simetrizare a secțiunii în care este executat barajul propriu zis și permite o preluare mai bună a diferențelor modulelor de elasticitate ale rocii de pe cei doi versanți. De asemenea, soclul permitea o adaptare mai bună la condițiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu rocă alterată. Terenul de fundație
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
cei doi versanți. De asemenea, soclul permitea o adaptare mai bună la condițiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu rocă alterată. Terenul de fundație a fost consolidat printr-un voal de etanșare realitat prin injecții cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
de fundație a fost consolidat printr-un voal de etanșare realitat prin injecții cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
fost consolidat printr-un voal de etanșare realitat prin injecții cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu cabluri
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
cu lapte de ciment. Între barajul parabolic și versantul stâng s-a mai executat și o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu cabluri pretensionate. Cu toate aceste lucrări, în timpul primei umpleri a lacului
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
s-a mai executat și o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bună a barajului cu versantul. Barajul are o înălțime deasupra fundației de 108 m., coronamentul barajului fiind la cota 654 mdm., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu cabluri pretensionate. Cu toate aceste lucrări, în timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltrații mari pe sub soclu, depășind 150 l
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
care suplimentarea voalului de etanșare, amplificarea sistemului de drenaj și acoperirea părții aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste măsuri, infiltrațiile au încetat iar comportarea barajului și a versanților au rămas în limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste măsuri, infiltrațiile au încetat iar comportarea barajului și a versanților au rămas în limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie. Tot
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste măsuri, infiltrațiile au încetat iar comportarea barajului și a versanților au rămas în limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descărcător de suprafață de tip pâlnie. Tot în turnul deversorului pâlnie s-a
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
în turnul deversorului pâlnie s-a mai executat o golire de semiadâncime. În plus, mai există și o golire de fund, executată într-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosită și pentru devierea debitelor în timpul costrucției barajului. Golirea de fund este controlată prin vane situate la ieșirea galeriei de deviere și are o capacitate de descărcare de 50 m³/s. La piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW. Centrala
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
deviere de pe versantul drept, care a fost folosită și pentru devierea debitelor în timpul costrucției barajului. Golirea de fund este controlată prin vane situate la ieșirea galeriei de deviere și are o capacitate de descărcare de 50 m³/s. La piciorul barajului s-a executat o centrală hidroelectrică cu o putere instalată de 10 MW. Centrala este echipată cu două turbine de tip Francis. Barajul Paltinu servește în principal pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiilor Câmpina și Ploiești. În
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]