12,392 matches
-
străini. Codul Comercial din 1667 a stabilit condiții egale de comerț pentru toți străinii și acorda o oarecare protecție pentru negustorii autohtoni. Alexei a dovedit un profund interes față de învățătura și cultura occidentală. Printre consilierii săi principali se număra și boierul Feodor Rtișcev care a înfăptuit opere caritabile însemnate, ca de exemplu construirea de aziluri pentru săraci și un plan de recuperare a bețivilor Moscovei din canale. Rtișcev a înființat o mănăstire cu o școală gratuită la care a invitat călugări
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]
-
a fost un cleric ortodox moldovean, care a îndeplinit demnitățile de mitropolit al Salonicului (1745-1760) și mitropolit al Moldovei (1760-1786). Este ctitorul Catedralei "Sf. Gheorghe" din Iași, unde a fost și înmormântat. Numele său de botez era Gheorghe. Era fiul boierului moldovean Teodor Călmașul, fost vornic al Câmpulungului. A fost fratele lui Ioan Teodor Callimachi (1690-1780), mare dragoman la Constantinopol în perioadele 1741-1751 și 1752-1758 și domnitor în Moldova (7 august 1758 - 11 iunie 1761), și unchi al domnitorilor Grigore Callimachi
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
Printre documentele citate de el se numără: A participat activ la mișcarea de înlăturare a sistemului fanariot din Principate. În acest sens, în 1769, partida națională, condusă de Gavriil Callimachi, a propus instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri. Gavriil Callimachi a murit la 20 februarie 1786, fiind înmormântat în pridvorul deschis al catedralei mitropolitane ctitorite de el. Piatra sa funerară se află în sud-vestul pridvorului deschis al fostei catedrale mitropolitane. Pe ea este următoarea inscripție în limba română
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
Muzeul Theodor Aman. Palatul a fost proiectat de către arhitectul de origine franceză Jules Berthet la inițiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui Stănuță Cesianu, nepot al lui Iancu Jianu, care din boier devenise un mic haiduc. Una din fiicele lui Cesianu s-a căsătorit cu Alexandru Racoviță fapt care a dus la numele dublu al palatului. Familia Cesianu mai avea dealtfel patru reședințe în București dintre care una a devenit sediul Academiei Române
Palatul Cesianu-Racoviță () [Corola-website/Science/325709_a_327038]
-
donație, ca importanță, constă în 67 de pânze, aparținând atât unor cunoscuți maeștri români cât și celor mai importante școli de pictură europene și provine de la avocatul colecționar Ioan Movilă (1846- 1904), descendent dintr-o veche familie de domnitori și boieri ai Moldovei. În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: ""După o viață de
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
fundal închis, negru sau maro la fustă, și de obicei, aceleași culori pe fundal alb, la bluză și mâneci. Lâna era un material ce stătea la baza hainelor și a căciulilor de atunci, indiferent de anotimp. Existau și familii de boieri care își țeseau hainele din mătăsuri din Orient.Țesătoriile funcționau adesea pe lângă mănăstiri și curți boierești, cu meșterițe ce îndeplineau un lucru destul de greu, manual. Pentru femei, un factor important îl juca vârsta celei care poartă costumul, astfel, fetele tinere
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
(n. ?, Secăreni - d. 1698) a fost un boier moldovean. se remarcă prin slujbă credincioasă pe timpul lui Vasile Lupu, inclusiv pe câmpul de luptă. În 1653, după ce Vasile Lupu pierde domnia în favoarea lui Gheorghe Ștefan, Hîncu, împreună cu un grup de lăpușneni, fuge la turci. Pașa din Silistra însă, primind
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
printre alții, și ceaușul Constantin Cantemir, viitorul domnitor al Moldovei. În 1661, serdarul Mihalcea Hîncu îl sprijină pe Ștefăniță Lupu în luptele pentru tronul Moldovei împotriva lui Constantin Șerban. Pe 9 decembrie 1671, se răscoală lăpușnenii și orheienii conduși de boierii Mihalcea Hîncu și Apostol Durac. Printre motivele principale ale răscoalei se numără fiscalitatea excesivă impusă de domnitorul Gheorghe Duca și de boierii greci. Răsculații ocupă Iașiul, jefuiesc curțile și casele boierești și negustorești, omorând grecii pe care îi prind. Gheorghe
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
pentru tronul Moldovei împotriva lui Constantin Șerban. Pe 9 decembrie 1671, se răscoală lăpușnenii și orheienii conduși de boierii Mihalcea Hîncu și Apostol Durac. Printre motivele principale ale răscoalei se numără fiscalitatea excesivă impusă de domnitorul Gheorghe Duca și de boierii greci. Răsculații ocupă Iașiul, jefuiesc curțile și casele boierești și negustorești, omorând grecii pe care îi prind. Gheorghe Duca fuge peste Dunăre cu câțiva boieri. Se întoarce în scurt timp, primind ajutor din partea turcilor și tătarilor. Astfel, la Iepureni, oastea
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
motivele principale ale răscoalei se numără fiscalitatea excesivă impusă de domnitorul Gheorghe Duca și de boierii greci. Răsculații ocupă Iașiul, jefuiesc curțile și casele boierești și negustorești, omorând grecii pe care îi prind. Gheorghe Duca fuge peste Dunăre cu câțiva boieri. Se întoarce în scurt timp, primind ajutor din partea turcilor și tătarilor. Astfel, la Iepureni, oastea lui Duca, condusă de boierul Alexandru Buhuș, îi învinge pe răsculați, dispersându-i. Ulterior, răsculații sunt înfrânți la Pașcanii din ținutul Orheiului și lângă satul
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
jefuiesc curțile și casele boierești și negustorești, omorând grecii pe care îi prind. Gheorghe Duca fuge peste Dunăre cu câțiva boieri. Se întoarce în scurt timp, primind ajutor din partea turcilor și tătarilor. Astfel, la Iepureni, oastea lui Duca, condusă de boierul Alexandru Buhuș, îi învinge pe răsculați, dispersându-i. Ulterior, răsculații sunt înfrânți la Pașcanii din ținutul Orheiului și lângă satul Ulmu. Urmează represiunea lui Duca, mulți oameni din ținuturile răsculate fiind robiți de tătari, spânzurați sau trași în țeapă. În
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
de municipiul Rădăuți, în apropiere de granița cu Ucraina. Prima sa atestare documentară datează din anul 1412, dar se pare că satul ar fi existat și în secolul al XIV-lea. Satul a fost inițial sat boieresc, fiind stăpânit de boierul Giurgiu de Frătăuți (până în 1433), apoi de fiul acestuia, Danco. În anul 1489, Frătăuții Noi au trecut în administrarea Mănăstirii Putna, după cum afirmă Aron Pumnul în lucrarea despre proprietățile Mănăstirii Putna apărută la Cernăuți în 1865.
Frătăuții Noi, Suceava () [Corola-website/Science/325034_a_326363]
-
se alăture unei eventuale mișcări revoluționare. Mai mult, ea ar fi urmat chiar să inițieze o asemenea mișcare în zona Calafatului. Această ceață avea 35 de membri și în anii 1840-1841 ea săvârșește o serie de calcări asupra arendașilor și boierilor din Oltenia. În 1842 ea plănuia să calce bâlciul de la Poiana, o localitate situată nu departe de Calafat, cu scopul că prin prădarea negustorilor bogați de la bâlci să procure banii necesari cumpărării de arme. Acestea urmau a fi procurate apoi
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Moldovița. Aceștia trebuiau să muncească pentru mănăstire, un număr de zile de clacă pe an, să dea niște plocoane, să meargă la cosit, să taie lemne, acestea numindu-se mai târziu boieresc, deci datoriile pe care țăranii le aveau pentru boieri. În 1774, în această parte a Moldovei, au intrat trupele austriece. La o înțelegere atât cu turcii, cât și cu rușii, și-au făcut intrarea aceste trupe străine imperiale și au ocupat o bună parte din nordul Moldovei. Până la urmă
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
fiul lui Balaure Măldărescu, Chirică , ce avea, în iulie 1734, moșie „ spre apus de Cerna” ( C. Tamâș,I. Soare și C, Manea-Andreescu- Comori arhivistice vâlcene. Buc.1985 nr 326) De menționat că, până în anul 1962, în acest sat a locuit boierul Chiricel, în al carui conac a fost amplasat sediul CAP-ului!!! Satul POPEȘTI -Apare documentar abia în anul 1900 că un cătun al satului Ciumagi.În 1925, împreună cu satele Găgeni și Păsculesti , aparține de com. Ciumagi.Prin Legea administrativă din
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
și în 1844 a prezentat Adunării Obștesti un proiect de abolire pentru țiganii clerului și pentru cei care practicau meserii în orașe. Proiectul a fost votat și, la scurt timp după aceea, prințul Bibescu a dezrobit țiganii care le aparțineau boierilor. În 1848, revolutia din Țara Românească a obținut abolirea totală a robiei, însă aceasta a fost reinstaurată în curând, după ce rușii și turcii au pătruns în Țările Române. În urma unor ample revolte, robia țiganilor a fost abolită definitiv la 22
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130 fam.) , Plasa Oltețul de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și 1964. ( Dumitru Sandu, Eparhia Râmnicului și Argeșului - monografie, Râmnicu - Vâlcea, 1976). Biserica Valea Grădiștei, biserică parohială cu hramul Sfinții Voievozi - monument istoric - a fost zidită în anul 1816 cu contribuția lui Popa Dumitrașcu, Niță Cumpănașu, Popa Radu și un boier din com. Livezi, Udrea Pleșoianu. A fost renovată în anii 1950 și 2003. ( Ibidem). Biserica Obislavul, biserică parohială cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost zidită în anul 1910. A fost reparată și reconsolidată în 1961. De aceeași parohie ține
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
geto-dace au fost semnalate la Pâncești - "Vatra satului" și Soci. Din Pâncești provin și vestigii carpice și medievale. Prima atestare documentară a satelor Pâncești și Dieneț datează din anul 1471, într-un act semnat de Ștefan cel Mare în favoarea marelui boier Isaia din Răcătău. Cele două localități sunt menționate și de Dimitrie Cantemir în lucrarea "Descriptio Moldaviae" (1714-1716). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Pâncești
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
fiind o variațiune pe tema folclorică, semnată de însuși Ciolac). Printre admiratorii lui Cristache Ciolac din această perioadă se numără scriitorii Alexandru Vlahuță, Octavian Goga și Barbu Delavrancea. Din vara lui 1902 începe să cânte la Sinaia, în parcul casei boierului Mitică. În jurul anului 1914, Cristache Ciolac deține supremația tuturor lăutarilor bucureșteni, fiind aproape unanim recunoscut drept cel mai bun lăutar violonist din București. În această perioadă este ascultat de oameni ca Sarah Bernardt, Ignaz Paderewski, Robert de Flers etc. În
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
însemnată îndeletnicire a locuitorilor din satul Buciumi și cu toate dările grele numărul vitelor s-a menținut mereu ridicat, cu excepția perioadelor de război. Vreme de peste două secole viața social-economică a satului Buciumi n-a fost tulburata în vreun fel de boierii și mănăstirile din jur. În secolul al XVIII-lea s-au înmulțit însă dările răzeșilor către domnie și de acest fapt au profitat boieriisi mânăstirile din vecinătate, care au acaparat treptat aproape în întregime moșia Buciumi. Unul din primii boieri
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
boierii și mănăstirile din jur. În secolul al XVIII-lea s-au înmulțit însă dările răzeșilor către domnie și de acest fapt au profitat boieriisi mânăstirile din vecinătate, care au acaparat treptat aproape în întregime moșia Buciumi. Unul din primii boieri care au cumpărat pământuri în moșia Buciumi a fost logofătul Solomon Birladeanu. Acesta a cumpărat o bucată de teren la Văleni de la Toader Pinzaru, pe care a daruito ulterior Minastirii Bogdana. Șătrarul Gheorghe Aslan a cumpărat de asemenea anumite pământuri
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
încercat sub diferite forme să-și apere pământurile și să le elibereze de sub stăpânirea feudala. Ei smulg pietrele de hotar, inched căile de acces, intră cu plugul și peste aceste pământuri, pătrund cu forța în pădure, alungând paznicii puși de boieri și mănăstire. Cand au posibilitatea distrug actele prin care boierii și egumenii își întemeiau stapinirea peste moștenirea strămoșeasca. Mănăstirea Bogdana, fiind foarte bogată, a suferiți mari prădăciuni și stricăciuni nu numai din partea tătarilor, dar și din partea răzeșilor. Țăranii din satele
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
le elibereze de sub stăpânirea feudala. Ei smulg pietrele de hotar, inched căile de acces, intră cu plugul și peste aceste pământuri, pătrund cu forța în pădure, alungând paznicii puși de boieri și mănăstire. Cand au posibilitatea distrug actele prin care boierii și egumenii își întemeiau stapinirea peste moștenirea strămoșeasca. Mănăstirea Bogdana, fiind foarte bogată, a suferiți mari prădăciuni și stricăciuni nu numai din partea tătarilor, dar și din partea răzeșilor. Țăranii din satele înconjurătoare, între ei fiind mulți din Buciumi, au pătruns cu
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]