12,003 matches
-
unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului I Teritorial: Regimentul 57 Infanterie - (Turnu Severin) și Regimentul 58 Infanterie - (Târgu Jiu). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 11 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 21 Infanterie a fost comandată de colonelul (rz.) Dumitru Cocorăscu. Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 21 Infanterie a participat la
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
de apărare a trecătorilor și Prima bătălie de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Alexandru Anastasiu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 21 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 11 Infanterie, alături de Brigada 22 Infanterie și Regimentul 21 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului IV Teritorial: Regimentul 55 Infanterie - (Piatra Neamț) și Regimentul 67 Infanterie - (Bacău). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 14 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 27 Infanterie a fost comandată de generalul de brigadă Luca Vlădoianu. Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 27 Infanterie a participat
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
de apărare a trecătorilor și Bătălia de pe Valea Oltului. În campania anului 1917 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Ioan Anastasiu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 27 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 14 Infanterie, alături de Brigada 28 Infanterie și Regimentul 24 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului II Teritorial: Regimentul 455 Infanterie - (Giurgiu) și Regimentul 60 Infanterie - (Turnu Măgurele). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 3 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 33 Infanterie a fost comandată de generalul de brigadă (rz.) Panait Găiseanu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 45/60 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 23 Infanterie. În campania anului 1916
Brigada 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337273_a_338602]
-
prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului V Teritorial: Regimentul 75 Infanterie - (Urziceni) și Regimentul 76 Infanterie - (Oltenița). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 15 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 30 Infanterie a fost comandată de colonelul Gheorghe Anastasiu. Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
bătălie de la Oituz și A doua bătălie de la Oituz. În campania anului 1917 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Anton Gherăescu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 30 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 15 Infanterie, alături de Brigada 30 Infanterie și Regimentul 25 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului IV Teritorial: Regimentul 53 Infanterie - (Iași) și Regimentul 65 Infanterie - (Vaslui). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 8 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 38 Infanterie a fost comandată de colonelul Nicolae Rujinschi. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 53/65 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 27 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 38 Infanterie
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului III Teritorial: Regimentul 50 Infanterie - (Focșani) și Regimentul 64 Infanterie - (Tecuci). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 5 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 35 Infanterie a fost comandată de colonelul Tiberiu Robescu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
din anglia pe 20 mai. Apărarea terestră era asigurată de două tunuri de câmp de 75 mm, două tunuri antitanc de 25 mm și de două tancuri (unul fiind neoperațional). Pe 20 mai, elementele înaintate 4 ale Corpului XIX german comandat de generalul Heinz Guderian au ajuns în dreptul orașului Abbeville. În acel moment, păstrarea controlului asupra porturilor de la Canalului Mânecii, care puteau fi folosite pentru aprovizionare și eventuala evacuare a trupelor, devenise vitală. În dimineața zilei de 21 mai, Dutfoy le-a
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
pe poziții. Amiralul Jean Abrial și-a încurajat oamenii și a reînceput reorganizarea defensivei. Primii soldaț britanici au sosit la ora 18:30 pe 22 mai. Două batalioane, unul irlandez, altul galez, din cadrul Brigăzii a 20-a independente de gardă comandate de generalul William Fox-Pitt au fost trimise pe 21 mai în Franța. A doua zi au debarcat în portul Boulogne și o companie antitanc a brigăzii și o baterie a Regimentului al 69-lea atintanc. Militarii britanici au fost transportați
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
a Regimentului al 69-lea atintanc. Militarii britanici au fost transportați la bordul a trei vase de linie și un distrugător (HMS "Vimy") și fuseseră escortate de două distrugătoare (HMS "Whitshed" și HMS "Vimiera"). Divizia a 21-a de infanterie (comandată de generalul Pierre Louis Félix Lanquetot) a primit sarcina să apere linia dintre Samer și Desvres, cam la 16 km de oarș, unde trei batalioane deja sosiseră pe poziții. Aceste poziții defensive urmau să fie întărite odată cu sosirea unor unități
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
trei batalioane deja sosiseră pe poziții. Aceste poziții defensive urmau să fie întărite odată cu sosirea unor unități britanice, inclusiv a unui regiment de tancuri. Fox-Pitt și-a desfășurat oamenii în zonele înalte din afara orașului, în strânsă colaborare cu Lanquetot, care comanda unitățile franceze din oraș. Gărzile irlandeze au fost plasate pe flancul drept la St. Léonard și la Le Portel, iar gărzile galeze au fost plasate pe flancul nord-estic, ocupând înălțimile Lambert și dealurile până la St. Martin Boulogne. Perimetrul defensiv avea
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
nu în sud, peste râul Somme. În seara zilei de 21 mai, "Oberkommando des Heeres" (OKH) a orodnat "Panzergruppe Kleist" să înainteze spre nord ca să cucerească Boulogne și Calais. Temându-se de un nou contraatac, OKH a ordonat Corpului XV (comandat de generalul Hermann Hoth) să se retragă, diviziei comandate de Georg-Hans Reinhardt să mute la răsărit, iar Diviziei a 10-a Panzer (comandate de [[Ferdinand Schaal]) să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
nord ca să cucerească Boulogne și Calais. Temându-se de un nou contraatac, OKH a ordonat Corpului XV (comandat de generalul Hermann Hoth) să se retragă, diviziei comandate de Georg-Hans Reinhardt să mute la răsărit, iar Diviziei a 10-a Panzer (comandate de [[Ferdinand Schaal]) să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
gărzilor irlandeze și inițierea unor atacuri de tatonare a defensivei. În primele ore ale dimineții, germanii au atacat gărzile galeze și pozițiile defensive de pe litoral din direcți nord-est. Generalul Brownrigg, care era singurul care putea asigura legăturile radio ale trupelor comandate de Fox-Pitt cu Anglia, și-a părăsit cartierul general fără șă-și informeze subordonații în jurul orei 03:00 și mai apoi continentul la bordul distrugătorului HMS "Verity". În jurul orei 04:00, generalul Fox-Pitt a primit ordinul de retragere pentru întreg efectivul
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Infanterie, alături de Regimentul 43/59 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 43/59 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Constantin Lăzărescu".
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]
-
Infanterie, alături de Regimentul 62/70 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 44/68 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 12 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Ilie Marinescu".
Regimentul 44/68 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337333_a_338662]
-
Infanterie, alături de Regimentul 55/67 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 54/56 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Gheorghe Dragu".
Regimentul 54/56 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337342_a_338671]
-
Ion C. Brătianu a fost un monitor fluvial din înzestrarea marinei militare române, din perioada Primului Război Mondial. A făcut parte - alături de monitoarele Lascăr Catargiu, Ioan Lahovary și Mihail Kogălniceanu - dintr-o serie de patru nave similare, comandate de statul român la șantierele navale din Trieste și ansamblate la Șantierul Naval Galați, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 680 tone, fiind înzestrată cu trei tunuri de 120 mm Skoda, patru tunuri de 47 mm Skoda, două
Ion C. Brătianu (monitor) () [Corola-website/Science/337382_a_338711]
-
de 680 tone, fiind înzestrată cu trei tunuri de 120 mm Skoda, patru tunuri de 47 mm Skoda, două mortiere de 120 mm Skoda, și două mitralier Maxim de 6,5 mm. La declararea mobilizării din 1916, monitoru Brătianu era comandat de căpitan-comandorul, "Dumitru Lupașcu", având ca secund pe căpitanul "Gheorghe Lazu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, flotila de monitoare a executat misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea
Ion C. Brătianu (monitor) () [Corola-website/Science/337382_a_338711]
-
din perioada Primului Război Mondial. A făcut parte - alături de vedetele torpiloare Căpitan Nicolae Lascăr Bogdan, Maior Constantin Ene, Maior Dimitrie Giurescu, Maior Gheorghe Șonțu, Maior Nicolae Grigore Ioan, Locotenent Dimitrie Călinescu și Căpitan Walter Mărăcineanu - dintr-o serie de opt nave similare, comandate de statul român la șantierele navale „Thames Iron Works & Shipbuilding Co.” din Londra, în perioada 1907-1908. Nava avea un deplasament de 51 tone, fiind înzestrată cu un tun de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5 mm și
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]
-
1907-1908. Nava avea un deplasament de 51 tone, fiind înzestrată cu un tun de 47 mm Skoda, o mitralieră Maxim de 6,5 mm și două lansatoare de torpile. La declararea mobilizării din 1916, vedeta torpiloare Căpitan Mihail Romano era comandată de locotenentul "Romulus Ștefănescu". În perioada participării României la Primul Război Mondial, nava a participat la operațiuniel Flotilei de Dunăre executând misiuni de sprijin a forțelor pe timpul Bătăliei de la Turtucaia și a a acțiunilor militare din Dobrogea. În partea a
Căpitan Mihail Romano (vedetă torpiloare) () [Corola-website/Science/337384_a_338713]