14,288 matches
-
care era bănuită fosta prietenă), ci pe drama omului care are nefericirea de a se îndrăgosti de cine nu trebuie și de a nu se putea vindeca. Ca fermecat cu o fiertură din „buruieni de dragoste”, personajul nu se poate desprinde dintr-o relație care capătă aspectul unui coșmar, deși simultan conviețuiește cu o altă femeie, care întrunește toate așteptările. Renunțând la izbucnirile lui răzbunătoare din presă, în roman C. reușește să adopte o atitudine calmă, consemnând faptele fără invective și
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
o „schimbare de axă” ce poate fi exprimată prin dictonul „tu crezi că trăiești și devii trăit”); principiul voluntarist al apercepției și actualității (Gusti nu a redus toate fenomenele sufletești la voință, cum a procedat Schopenhauer, și nici nu a desprins voința de conștiință); principiul „analizelor relaționiste”; „principiul contrastelor psihice și al întăririi contrastelor, considerat de G. Tarde ca lege istorică”. D. Gusti și-a însușit aceste principii wundtiene, încorporându-le în propriul edificiu teoretic după un proces foarte serios de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul politic are misiunea de a le desprinde. Aceasta face să apară încrederea în viitor. Pesimism pentru prezent și încredere pentru viitor. Răul din realitate duce la pesimismul zilnic căruia i se adaugă încrederea caldă în viitor. Raportul acesta dintre real și ideal este observat de toți și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reușit să se afirme ca liderul schimbării (ceea ce nu era câștigat dinainte, având în vedere starea de fărâmițare în care se afla opoziția din România, începând de la alegerile din 2000). Primele concluzii Care sunt primele concluzii pe care le putem desprinde asupra ansamblului sistemului politic român și care sunt provocările în fața unei Românii postelectorale? Băsescu și prioritățile sale Pe 13 decembrie, noul președinte Traian Băsescu a ținut primul său discurs în sediul Alianței DA. S-a subliniat atunci ca prioritate a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
informațională: primul se concentrează asupra temeiurilor celor mai cunoscute, legate de Internet; cel de-al doilea se desfășoară între adepții futorologiei și cei împământeniți; al treilea reprezintă polemica dintre tehnofili (Modelul Athen) și tehnofobi (Modelul Orwell). Reflectând asupra discursurilor, se desprind trei probleme: posibilitatea de observare, accesibilitatea și surplusul informațional, respectiv aria de interes a tehnorealismului (mișcare pornită în 1998, tehnorealismul se situează între tehnofili și tehnofobi). În concluzie, se poate observa că toate studiile acestui volum au o construcție asemănătoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
doi oameni care „nu pot trăi împreună, dar nici separați” - readuce în prezent, simultan, dragostea și ura, neputința înțelegerii cauzei ce a determinat trădarea, gelozia, pasiunea obsesivă; pentru Dania, afectele lui Sandu variază de la adulație la încercarea de a se desprinde, prin obiectivare iluzorie, de simțita superioritate a protagonistei: „Eram rușinat de ce neînsemnat îi apărusem.” Obișnuit să asimileze și să interpreteze realitatea în scopul aproape programatic al satisfacerii permanente a imaginii de sine, Sandu, cel din ultimele romane, confruntat cu personaje
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
I. ar putea fi încadrată în zona lirismului descriptiv și elegiac. În volumele de versuri Balade (1919), Sub zidurile Troiei (1920), Umbre peste ape (1923), Cosânzeana (1924), Lauri și purpură (1929) și Chipuri de bronz (1930), scriitorul abordează teme consacrate, desprinse din mitologia greco-latină sau din istoria autohtonă. Nu există devieri semnificative de la modele, nici interpretări ale acestora dintr-o perspectivă proprie. Figurile istorice sau mitologice evocate sunt aidoma celor intrate în uzul cultural, iar limbajul este conformist, lipsit de vitalitate
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
istorii (1637), contaminată cu părți din cronograful lui Dorotei al Monemvaziei. Manuscrisul românesc cuprinde, în cele 226 de capitole de istorie (începând cu Facerea biblică), și texte diverse, apocrife și legende, iar în final, învățături ortodoxe. Unele istorisiri s-au desprins și au circulat independent (Istoria Troadei, Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice au fost asimilate
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
constant valorizată de europeni, independent de categoria profesională; americanii asociază această pregătire Îndeosebi directorilor, iar japonezii - operatorilor și celor care se ocupă de rezolvarea problemelor; • experiența pe teren, care trimite participantul În țara unde urmează să lucreze pentru a se desprinde de stresul emoțional și obiceiurile de muncă dintr-o cultură diferită, este vizată Îndeosebi de europeni pentru ocupanții posturilor de răspundere și de japonezi numai pentru personalul operator, deoarece managerii japonezi au experiențe mai vaste de lucru În străinătate. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
două secțiuni (Repuneri în... și decăderi din drepturi și Acolade comparatiste și alte reevaluări), o suită de investigații în zone nevralgice ale literaturii române și câteva intervenții de tematică politică. Demersul ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un recurs la evaluări critice și istorico-literare eronate, deseori nedrepte, „certate” cu realitatea estetică și obiectivitatea raționamentului, așadar uzurpatoare. „Acoladele comparatiste” (Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă, Natura ironiei la Walter Scott
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
suflet inconfundabilă, o imagine complexă, de mare profunzime, a unui univers ce se estompează lent, în timp, cu neputință a fi recompus de cei ce nu l-au cunoscut aievea. O lume-stampă, pe care poeta o așază sub un moto desprins din reflecțiile lui Pasteur: „Je ne demande pas quelle est ta race, ta nationalité ou ta religion, mais quelle est ta souffrance.” Poemul intitulat în transpunere literară Testament pentru fiica mea, ce deschide culegerea, este desăvârșit în acest sens, restituind
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
rigide, prin consecvența cu care militează în apărarea spiritului național și a tradițiilor culturale românești. În structura revistei, alături de paginile de proză și versuri, figurează câteva rubrici permanente: „Note pe marginea cărților”, „Ecouri. Reviste” (din care, după un timp, se desprind două rubrici, „Reviste, Cărți” și „Ecouri”), „Oameni, fapte, idei”. Poeziile sunt semnate de Aron Cotruș, prezent în fiecare număr (Cântecul graiului, Unde or fi acum ei oare, Maramureșul, Amână-ți, Doamne, trista încercare, Cântecul desțărării, Țara ș.a.), N. Novac, N.S.
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
poezie cântată, termenul poate denumi și c. epic (bătrânesc) și c. legat de obiceiuri. Cum unele dintre acestea au texte, melodii și funcții specifice, se constituie în specii distincte, ca balada sau colinda. Din punct de vedere funcțional, se poate desprinde și c. ritualic (de nuntă, funebru, de muncă), chiar dacă în unele cazuri conținutul sau melodia se confundă cu ale c. liric propriu-zis, ca la unele c. de nuntă. Între c. liric necondiționat de vreun prilej special și cel ritualic există
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Pajere (1936), cele mai multe sonete, alcătuiesc o galerie de portrete, reînviind, cu plasticitate, în imagini sugestive, chipuri din vremuri îndepărtate. Domnița din poezia cu același titlu, „muiată-n nestimate și-n horbote de fir”, este domnița bizantină. Din vremuri voievodale, poetul desprinde chipul nefericit al unei văduve de domnitor pierit în luptă cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă” îndură „sub bolți de jale o soartă urgisită”, în timp ce în țară bântuie prăpădul (Călugărița). C. evocă mai ales aspecte tragice ale
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
vei mobila cu nucile tale și-ți voi pune părul perdea la fereastră,/ Va veni cineva și-n sfârșit va fi închiriată,/ Ne vom întoarce sus să ne-necăm acasă.”; „Din pomii sădiți de amurg în odăile noastre incendiate/ vom desprinde încet porumbeii de sticlă, frunzișul de-a pururi/ foșnind, ne vor crește pe umeri și brațe, și nu va fi vânt,/ ci o baltă de umbre va fi, în care nu prinzi rădăcină,/ un lac înghețat, în care-și dispută
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
cu sânge argintul,/ s-anunțe, întors din incendiu: Nu eu, ci ei singuri știu ora!/ Și-atunci vor porni din pustiu să-și deșerte nisipul în preajma-ți:/ să fie și munți împrejur, să rămânem în Valea Tristeții - / și-ți vei desprinde încet porumbeii de sticlă, arar, câte unul,/ iar când vor plesni în văzduh, vei vorbi în neștire cu mine.” Un imaginar asemănător transpare din poemele în proză ale lui C. Eventuala analogie cu prozele bizare ale lui Urmuz este relevantă
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
neliniștei, dezamăgirei, invidiei, neînțelegerii și dușmăniei de tot felul, înalță, iubite cititor, în inima ta curată Icoana Patriei Crucificate...” Intenția de păstrare a identității naționale, de susținere a moralului compatrioților aflați în exil și de încurajare a vocației literare se desprinde din paginile C. l. pe tot parcursul apariției. Tonalitățile prea grave determină uneori, din partea altor reviste, reacții de moderare, întrucât „ Frazele grandilocvente, patriotismul strident, potrivit într-un cuvânt de început devine supărător când se repetă prea des” („Carpații”, 6-7 / 1955
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
Transilvania secolului al XVIII-lea. Raliindu-se unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, Iosif Pervain, George Em. Marica ș.a.), C. echivalează generația spirituală de la 1848 cu o a doua vârstă a Școlii Ardelene. La o dată când conceptul de literatură se desprindea de vechea accepțiune a scrisului în general, opera acestora revelează aspecte notabile ale fenomenului. Tipărește Discursul de la Blaj al lui Simion Bărnuțiu, descoperind în textul politic structuri de expresie literară apropiate de marea retorică europeană a anului 1848. Istoriografia momentului
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
ideologică, în condițiile în care etnicul devine din nou un argument forte, iar sămănătorismul proliferează sub noi și culpabile forme, câțiva dintre tinerii studenți sibieni resimt nevoia unor clarificări doctrinare, căutându-și alte repere. Din cercul studențesc „Octavian Goga” se desprinde, curând, un nucleu („tare”) atras de profesorul Liviu Rusu, și care va forma o nouă grupare: „Prietenii Seminarului de estetică”. Studenții organizează acum conferințe publice (precum altădată tinerii de la Criterion), încheagă o formație teatrală, cheamă publicul la audiții muzicale. Curând
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
cu privire la: „inhibiția asociativă”, „uitare”, „dezînvățare”, „relația dintre recompensă și pedeapsă”, „procesul instruirii”, „motivație” ș.a. Le expunem în continuare pe scurt. 2.3. Teoria inhibiției asociativetc "2.3. Teoria inhibiției asociative" Guthrie și-a fundamentat această teorie fundamentală pe lucruri evidente desprinse din fapte de viață. Cea relatată în 1942 era, în același timp, „amuzantă și sinistră”3. Ea îl conducea spre concluzia că în procesul învățării apar efecte negative care reprimă învățări anterioare pentru a instala altele noi. Guthrie a observat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o astfel de autoanaliză poate fi destul de greu de dus la capăt. Pe măsură ce cursantul se va obișnui cu procesul, se poate trece la un nivel superior, prin optimizarea acestor întrebări ori construcția unora noi chiar de către cursant. În fapt, concluziile desprinse de fiecare dată pot să nu fie la fel de importante în comparație cu procesul în sine. 1.11. Cercul „complimentelor”tc "1.11. Cercul „complimentelor”" Reprezintă o metodă care urmărește dezvoltarea stimei de sine (iată de ce o putem încadra în sfera învățării sociale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aștepte să încerce cineva să prevină furtul). Rezultatele experimentului sunt consemnate în tabelul următor: Tabelul 1. Gradul de reacție în experimentul de difuzie a responsabilității „Cazul furtului berii” (adaptare după Latane și Darley, apud Glassman, Hadad, 2004) Concluzia ce se desprinde din cele două experimente este aceea că difuzia responsabilității - generată de existența mai multor participanți - poate fi urmărită din perspectiva efectelor învățării sociale. Copiii sunt învățați, de cele mai multe ori, din familie și apoi în viața de zi cu zi, pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
abordare sistemică, produsul analizei fiind o diagramă logică ce constă în evenimentele nereușite plasate în chenare care sunt interrelaționate prin „porți” logice. Diagrama arată ca un copac (de unde și denumirea), cu un eveniment nedorit în vârf și ramuri care se desprind de la acest nivel, întinzându-se spre orizontală, din ce în ce mai larg. FTA a fost dezvoltat inițial pentru a identifica eșecurile potențiale într-un sistem complex sau pentru a prezice cele mai probabile realități care pot produce un eveniment catastrofal pentru o organizație
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
persoană într-un proces de autoînvățare, cele cinci etape trebuie să fie puse în practică. Un exemplu al importanței metodei experimentului este acela de tip inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup să ajungă să desprindă principiile de bază, legile care guvernează acele fenomene și multe altele de același tip. Într-un experiment tipic de inducție colectivă, luat ca exemplu (Baron, Kerr, 2003), participanții, indivizi sau grupuri, primesc o mostră de regulă care trebuie să fie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
oarecare regularitate scrie pentru „Glasul Bucovinei”, „Poporul”, „Junimea literară”, „Gazeta poporului”, „Codrul Cosminului” (toate din Cernăuți), dar semnează și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Cultura poporului”, „Revista Moldovei”, „Transilvania” ș.a. Poeziile sale de început nu sunt cu totul desprinse de influențe, însă cultura poetică întinsă și condeiul dibace se completează. Poetul îi cere muzei „glas de clopot” pentru cuvânt, iar micile frământări ale eului, concertate, susțin dorința de mântuire a lumii de tot ce are rău. În cântecul despre
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]