12,214 matches
-
sunt multe citate latine autentice sau apocrife. Cartea redă numeroase discuții asupra filosofiei lui Aristotel și a unei varietăți de erezii milenariste, în special acelea asociate cu grupul Romano-Catolic numit "fraticelli". Există în cadrul cărții numeroase alte referiri, adesea anacronice, la filosofi, de exemplu la Wittgenstein. Subiectul „paginii otrăvite” este preluat dintr-un roman classic chinez, numit "Jin Ping Mei", de obicei tradus în engleză ca "Floarea de lotus aurie" . William Ockham, care a trăit în perioada reprezentată în roman, a descris
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
este reprezentat de faptul că un individ se încarnează dintr-un corp în altul, fie că acesta este de natură umană, animală sau vegetală. În general, termenul este utilizat exclusiv în contextul filosofiei grecești, dar a fost întrebuințat și de filosofi moderni, precum Schopenhauer și Kurt Gödel; folosit în alt sens, capătă alte conotații, fiind de preferat folosirea termenului „transmigrație”. Cuvântul joacă, de asemenea, un important rol în „"Ulise"” al lui James Joyce și este asociat cu Nietzsche. Termenul a fost
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
este numele dat stărilor care conțin entitățile inexistente din ontologia lui Alexius Meinong. Meinong, un filosof austriac activ la începutul secolului XX, credea că din moment ce ne putem referi la lucruri inexistente, ele trebuie să aibă un fel de ființă, pe care el o numea "sosein" („fiind așa”). Deci, conform schemei lui Meinong, entități cum ar fi
Jungla lui Meinong () [Corola-website/Science/317842_a_319171]
-
ontologic numit „jungla lui Meinong”. Jungla este descrisă în opera lui Meinong "Über Annahmen" (1902). Numele ei este legat de William C. Kneale, a cărui "Probability and Induction" (1949) include pasajul „după ce au hoinărit prin jungla subzistenței a lui Meinong ... filosofii au căzut acum de acord că propozițiile nu pot fi privite ca entități ultime”. Teoria meinongiană a obiectelor ("Gegenstandstheorie") a influențat dezbaterea asupra sensului și referinței dintre Gottlob Frege și Bertrand Russell, care a condus la apariția filosofiei analitice și
Jungla lui Meinong () [Corola-website/Science/317842_a_319171]
-
fost probabil începută în timpul domniei regelui Alfred continuând timp de 300 de ani ca un almanah istoric anglo-saxon. S-a păstrat un singur exemplu de roman cavaleres clasic, el fiind povestirea despre Apollonius din Tyr, care nu trebuie confundat cu filosoful stoic omonim. Lucrarea a fost probabil tradusă în secolul al XII-lea dintr-un text grecesc care s-a pierdut. Un călugăr care a scris pe vremea lui Ælfric și Wulfstan a fost Byrhtferth de Ramsey. A scris cărțile intitulate
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
o buruiană îndărătnică și păgubitoare, căreia îi zice chir. Greu s-o stârpească plugarul, oricât ar tăia-o. Ba, de ce o tai, de ce odrăslește mai vârtos. Odată și odată poate, tot s-a cunoaște un meșteșug ce l-or scorni filosofii lumii să facă din chir buruiană bună și din boier om; ori să facă să nu mai fie. Mult pătimește această țară de răul lor”". Mihail Sadoveanu folosește în romanele sale istorice un limbaj cronicăresc arhaic nu din dorința de
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
Ion Bojoi, Ion Popescu - Argeșel. Colectivul de profesori al Departamentului de Geografie este compus actualmente din 15 cadre didactice titulare si din peste 30 cadre didactice asociate si cercetatori. Departamentul de Științe Umane și Social-Politice este compus din istorici și filosofi, având 20 cadre didactice titulare. Departamentul de Geografie ofera învățământ de licență și masterat, la zi și ID. În cadrul învățământului la zi, există 3 specializări: 1. Geografie 2. Geografia Turismului 3. Geografia Mediului În cadrul ID, există 2 specializări: 1. Geografie
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
Istoria pedagogiei" și" Legislația școlară". Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse și slave, în general. În 1952 a fost epurat din Universitatea ieșeană, fiind transferat pe un post de lector
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
persoană, o instituție sau un grup de persoane îl au împotriva membrilor respectivei clase sau categorii. Poate implica excluderea sau limitarea accesului membrilor grupului de persoane discriminat de la exercițiul anumitor drepturi și șanse care altfel sunt disponibile celorlalte grupuri sociale. Filosofii morali l-au definit ca fiind un tratament sau o atenție defavorabilă. Aceasta este o definiție comparativă. Un individ nu trebuie neapărat să fie lezat pentru a fi discriminat. El sau ea trebuie doar să fie tratați mai rău decât
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
golful Akko, care s-a încheiat cu victoria Veneției și cu abandonarea orașului de către genovezi. În vremea dominației cruciate s-a reconstituit în Akko și o însemnată comunitate evreiască. În anul 1165 prin Akko a ajuns în Palestina renumitul rabin, filosof și medic Moshe Ben Maimon, cunoscut ca Rambam sau Maimonide, care a și locuit în oraș vreme de jumătate de an. În perioada șederii sale la Akko, Maimonide a legat o relație strânsă cu rabinul local Yefet și ulterior a
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
sale. Numele Cordovero indică originea familiei sale în rândurile evreilor sefarzi din Cordoba, Spania. Modul în care își semna numele de familie în ebraică, Cordoeiro קורדואירו, sprijină mult ipoteza unei șederi îndelungate a familiei sale în Portugalia. Învățat talmudist și filosof consacrat din tinerețe, se știe că a crescut și activat la Țfat Capacitatea să extraordinară că gânditor și autor prolific de cărți a fost de timpuriu recunoscută și l-a adus la conducerea ieșivei evreilor portughezi din Tzfat și la
Moșe Cordovero () [Corola-website/Science/316660_a_317989]
-
Fairfield, Connecticut) este un actor de origine americană, cunoscut pentru rolurile sale din Jeepers Creepers, Dodgeball, Live Free or Die Hard și datorită apariției într-un program de promovare pentru compania Apple, alături de John Hodgman. este fiul lui James Long, filosof și profesor de latină la Universitatea Fairfield și al lui Wendy Lesniak, actrița. Justin mai are doi frați, unul mai mare pe nume Damian, care este un actor local de scenă și de film, profesor de limbă engleză și director
Justin Long () [Corola-website/Science/315181_a_316510]
-
trimis în misiune diplomatică la Londra, la curtea Elisabetei I din partea regelui Ștefan Bathory al Poloniei. Cu această ocazie a fost călăuzit de diplomatul și poetul Philip Sidney și a asistat la dezbaterile de la Universitatea Oxford dintre Giordano Bruno și filosofii locali. Apoi a mers la Mortlake pentru a-l cunoaște pe dr.John Dee, renumit matematician, astronom și nu mai puțin faimos alchimist și spiritist, care auzise la rândul sau de experiențele sale alchimice. La început prezenta aristocratului polon la
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
de 40 de ani. El a fost primul rabin al evreilor din Principatul Moldova. Omul de știință și rabinul filozof Joseph Solomon Delmedigo (1591-1655), care a poposit timp de 11 ani la Iași, îl socotea pe Aravi ca ""primul rabin filosof în această comunitate"". În secolul al XVII-lea, domnitorul Principatului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), i-a tolerat pe evrei până la apariția cazacilor la granițele țării. În 1648, cazacii aflați în marș de război împotriva polonezilor au traversat provinciile românești, jefuindu
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
cei aproape cinci sute de ani, catalogul a suportat 32 de ediții. Ediția a 32-a, publicată în 1948, cuprindea 4000 de titluri cenzurate din varii motive: erezie, imoralitate, sexualitate explicită, incorectitudine politică etc. În index au fost înscriși mulți filosofi, între care Denis Diderot, Blaise Pascal, Jean-Jacques Rousseau, René Descartes, Voltaire, Immanuel Kant, George Berkeley (care a fost episcop), Nicolas Malebranche, dar și Ioan Scotus Eriugena, John Locke, David Hume, Erasmus din Rotterdam, Baruch Spinoza, John Stuart Mill, Henri Bergson
Index librorum prohibitorum () [Corola-website/Science/318698_a_320027]
-
fost și Pierre Abélard, Jean le Rond d'Alembert, Pierre-Jean de Béranger, Giovanni Boccaccio, Dante Alighieri, Heinrich Heine, Victor Hugo, Jean de La Fontaine, Alphonse de Lamartine, Michel de Montaigne, Charles de Secondat, baron de Montesquieu, François Rabelais, Jonathan Swift, s.a. Filosofi ca Arthur Schopenhauer și Friedrich Nietzsche nici nu apar pe listă, întrucât fiind atei se înțelegea de la sine că lucrările lor erau prohibite. Ultimul titlu pus în Index librorum a fost "Viața lui Iisus" a abatelui Jean Steinmann. De la acest
Index librorum prohibitorum () [Corola-website/Science/318698_a_320027]
-
Mișcarea Gândirii Noi sau este o mișcare constând într-o grupare de autori, filosofi, organizații străvechi, idei religioase concrete și persoane care împărtășesc credința în efectele gândirii pozitive, legea atracției, vindecare, forța vieții, vizualizare creativă și putere personală. Este promovată ideea că "gândirea dreaptă" are efect vindecător și toate bolile își au originea în
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
devenit rege și regină a Prusiei în 1701. Regina era fiica Sofiei de Hanovra și sora lui George, Elector de Hanovra. Ea era renumită pentru inteligență și caracter iar curtea ei necenzurată și liberală au atras mulți învățați, inclusiv pe filosoful Gottfried Leibniz. Caroline a fost expusă unui mediu intelectual plin de viață destul de diferit de tot ce a experimentat anterior. Ea și Sophia Charlotte au dezvoltat o relație puternică, în care Caroline a fost tratată ca o fiică. O dată regina
Carolina de Ansbach () [Corola-website/Science/318738_a_320067]
-
a fost publicată în 1922 de Marin Ștefănescu, arătând că gândirea filosofică din România a atins nivelul autoreflexivității; cu alte cuvinte, ea a devenit conștientă de ea însăși. Concluzia generală a discuțiilor interbelice, în care a fost implicat aproape fiecare filosof notabil, a fost că există ceva propriu filosofiei românești, cu un profil distinct printre alte filosofii naționale. Constantin Noica, care a devenit unul dintre cei mai proeminenți filosofi români, gândea că filosofia românească se caracterizează prin păgânism, cosmicism (adică lipsa
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
nivelul autoreflexivității; cu alte cuvinte, ea a devenit conștientă de ea însăși. Concluzia generală a discuțiilor interbelice, în care a fost implicat aproape fiecare filosof notabil, a fost că există ceva propriu filosofiei românești, cu un profil distinct printre alte filosofii naționale. Constantin Noica, care a devenit unul dintre cei mai proeminenți filosofi români, gândea că filosofia românească se caracterizează prin păgânism, cosmicism (adică lipsa undei separări acute a lumii oamenilor de transcendență) și determinism (sau mai curând, „fatalism”). În timpul perioadei
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Concluzia generală a discuțiilor interbelice, în care a fost implicat aproape fiecare filosof notabil, a fost că există ceva propriu filosofiei românești, cu un profil distinct printre alte filosofii naționale. Constantin Noica, care a devenit unul dintre cei mai proeminenți filosofi români, gândea că filosofia românească se caracterizează prin păgânism, cosmicism (adică lipsa undei separări acute a lumii oamenilor de transcendență) și determinism (sau mai curând, „fatalism”). În timpul perioadei comuniste de după 1965, existența unei filosofii românești specifice a devenit o dogmă
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
unii autori importanți nemarxiști, precum Noica, de asemenea au accentuat singularitatea gândirii filosofice românești. Noica chiar a scris o carte întitulată "Sentimentul românesc al ființei". După căderea regimului comunist în 1989, această discuție a reapărut. O opinie este că sunt filosofi români, dar nu și filosofie românească. Cu alte cuvinte, noțiunea „filosofie românească” are doar un sens istorico-geografic. Punctul de vedere opus constă din două teze: 1) nu toate națiunile europene au propria lor filosofie națională; 2) națiunea română are propria
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
recunoscută, dar nu este asociată ethosului național, nici substanței etnice a românilor. Așadar, autorii spun: „La culmea dezvoltării sale dintre cele două războaie mondiale, filosofia românească a avut următoarele trăsături caracteristice: era strâns legată de literatură, în sensul că cei mai mulți filosofi români erau de asemenea scriitori importanți; a arătat o preocupare excesivă în chestiunea identității românești; a fost implicată în dezbaterile istorice, politice și ideologice din România, stimulând atitudini în favoarea sau împotriva occidentalizării și modernizării; s-a sincronizat repede cu gândirea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
texte filosofice atestate pe teritoriul românesc sunt scrierile patristice. Din aceste culegeri de texte, care sunt traduceri în slavona bisericească, cele mai importante sunt lucrările lui Pseudo-Dionisie Areopagitul și "Dialectica" de Sf. Ioan Damaschin. De asemenea, au circulat extrase din filosofii antici. Singurul produs indigen notabil al epocii este "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie", scris în jurul lui 1521. Cartea este o compilație de surse biblice și patristice, cu multe reflecții morale și politice, dintr-un punct de vedere
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în trei perioade: cea a zilelor finale a regimului fanariot, cea a reinstaurării dinastiilor românești și, în final, cea a lui Carol I, care provine dintr-o dinastie străină (Hohenzollern). În primele două decenii ale secolului 19, cei mai proeminenți filosofii de pe teritoriul voivodatelor românești, erau încă profesori greci la Academiile Princiare. Printre ei, îi putem menționa pe Lambros Photiades, Konstantinos Vardalachos, Neophyte Doucas și Benjamin Lesvios în București, precum și pe Daniel Philippidis, Stephanos Doungas și Dimitrios Panayotou Govdelas în Iași
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]