11,943 matches
-
fiind În același timp cunoscuți cu siguranță și Baalxe "Baal", Hadad, El și Astartexe "Astarte". Qos trebuie să fi prezentat trăsăturile complexe ale divinităților naționale deja menționate (Milkom, Kemoshxe "Kemosh"): patron al regelui, războinic, cu trăsături ale vechiului „zeu al furtunii”. Teonimul Înseamnă „arc” și, fără a putea specula prea mult asupra acestei etimologii, s-a presupus existența unei caracteristici vechi a unei zeități a vânătorii care ar face legătura, În ultimă instanță, cu tradițiile biblice legate de Esau. 4. Filisteniitc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
23) și la Ashdod (1 Sam 5,1 sqq.). Înrudit cu vechiul zeu sirian Dagan, filisteanul Dagan este o divinitate legată etimologic de cereale și fertilitate, chiar dacă trebuie să presupunem În acelaxe "Astarte"și timp o morfologie veche a „zeului furtunii” care tinde să concentreze În sine cele mai importante prerogative și funcții. Cultul lui Astartexe "Astarte" este bine atestat mai ales la Ascalon, unde, după Herodot (I 105), fusese ridicat cel mai vechi sanctuar al Afroditei Urania, În timp ce la Beth-Shean
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1.3), Împotriva lui Typhon (Hesiod, Teogonia, 820-885), după care fiul lui Cronos Își Însușește În sfârșit regalitatea și Își desfășoară ordinea În cosmos, poate găsi o paralelă și chiar o matrice Într-un alt mit hitit, În care Zeul Furtunii luptă Împotriva balaurului Illuyankaxe "Illuyanka". Varianta târzie a lui Pseudo-Apollodor (I 6, 3), care prezintă puternice analogii cu acea povestire și care situează faptul chiar În Cilicia, În sud-estul Anatxe "Anat"oliei, unde, de altfel, Pindar (Pythice, I, 16-17; VIII
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ta de stele? Merg la război, fug la război, ca să-i ajut pe tineri.”). Și Perk¿nasxe "Perku>nas", al cărui nume, după cum am văzut, este derivat de la stejar, are În mod clar conotații războinice. El era zeul furtuniixe "zeul furtunii" și al fulgerelor („Jupiter ille fulmineus, vulgo Perkunas”, spune un cronicar); Însă fulgerul, chiar În religia vedică, este arma tipică a zeului războiului, Indraxe "Indra". Este reprezentat cu un ciocan sau cu secure. În acest caz, concordă cu zeul germanic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
considerat meșterul celest, iar În regiunea orașului Vilnius ardeau În cinstea lui focuri perpetue, pe care chiar primii observatori le-au comparat imediat cu focul, de asemenea perpetuu, Îngrijit de Vestale la Roma. Însă, tocmai ca stăpân al norilor și furtunilor, Perk¿nasxe "Perku>nas" este văzut și ca zeu al fecundității (ploaia care fertilizează pământul, lichidul seminal care fertilizează animalele); totuși, aceasta pare să fie o funcție secundară. d) Divinitățile funcției a treia Din ceea ce am constat până acum, este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a iraționalității. Deja Aristotel, În Etica Nicomahică vedea În celți un exemplu tipic de curaj provenit din prostie: „Ar fi un lucru nebunesc sau irațional ca cineva să nu se teamă de nimic, nici măcar de un cutremur sau de o furtună, așa cum se spune că fac celții: neînfricat este cel care Își depășește temerile, făcându-și curaj” (III, 7, 7). Într-adevăr, singurul lucru de care se temeau celții era să nu le cadă cerul În cap; despre aceasta vorbește Ptolemeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zali(ya)nu 204 Zam 449 Zama>n 518 Zamya>d 453,503 Zaparwa 187 Zarathuștra 455,459 Zcerneboch 567 Zeița Soare din Arinna 182 Zeu 149,195,240,241,283,284,385,387,421,450 Zeul Anonim 240 zeul furtunii 177,178,179,180,181,182,183,184,185,186,187,188,189,191,192,193,194,195,196,197,203,204,205,579 Zeus 108,223,230,234,238,239,244,248,268,269,271,276,278,280,282
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obișnuite în Antichitate. Numai grindina este un fenomen foarte rar în Egipt. Povestirea biblică dedică acestei plăgi mult spațiu, tocmai pentru că este neobișnuită, însă nu imposibilă (Ex 9,13-35). Plaga întunericului (Ex 10,21-27) se explică destul de ușor printr-o furtună de nisip. Moartea întâilor născuți, inclusiv ai animalelor, dacă toți au murit în aceeași noapte, se explică mai greu. Desigur, trebuie să luăm în considerație limbajul hiperbolic al narațiunii. Pe de altă parte, povestirea a cunoscut probabil o dezvoltare. Un
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
explica de ce prepelițele pe care poporul le mânca în Ex 16 nu au niciun efect negativ asupra israeliților, iar cele mâncate în Num 11 au consecințe letale pentru un număr considerabil de israeliți. Teofania de pe Sinai descrie mai degrabă o furtună puternică. Unii au considerat-o o erupție vulcanică. Textul vorbește însă de un foc ce „coboară” pe munte (Ex 19,18). „Focul” unei erupții vulcanice nu coboară, ci urcă din munte. Aceste elemente nu sunt cu siguranță suficiente pentru a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lucrurilor, ale mele sau ale celuilalt, orice hotărâre se naște în raza răspunderii și a vinii. Libertatea ca preluare în proiect A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA SA (A SE HOTĂRÎ) Frica și libertatea Îmi este frică să ies afară; e noapte, e furtună, casa mea se află la marginea satului, lângă cimitir. Îmi este frică de necunoscutul nopții, de tot ce poate aduce ea, de tot ce mă poate surprinde și amenința: de un câine, de un fulger, de un răufăcător, de spectrele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Apa dură duce la înfundarea țevilor de apă caldă prin depunerea pe acestea a diferitelor săruri sau reziduuri. În chiuveta de la bucătărie sau în mașina de spălat rufe / vase, duritatea apei împiedică spumarea abundentă a detergenților. Pe lângă factorii naturali (inundații, furtuni, alunecări de teren), dezvoltarea tehnico industrială, în paralel cu explozia demografică, ridică tot mai dramatic problema deteriorării calității apei prin poluare. Poluarea rezervelor de apă este un pericol care periclitează viața, lângă zonele urbane reziduurile industriale sau cele din apa
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
neclintiți. La Iași pluteau incertitudinea și teama deoarece buletinele militare și alte știri care reușeau să ajungă acolo erau rare. Fiul cel mai mare al lui Iorga, Petru, lupta în linia întîi. În zilele acestea de teamă, veneau uneori din furtuna de fier și foc unele știri întunecate neconfirmate. Alteori, știri liniștitoare aduceau speranță. În cele din urmă, la sfîrșitul lui august 1917, Bătălia de la Mărăști s-a încheiat. Armata română a rămas pe poziții. Iorga (și alți istorici români) a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a slavilor de răsărit, și istoria Albaniei. Scrierile sale despre istoria ungurilor și bulgarilor au constituit contribuții la Istoria universală a lui Helmolt, volumul 4: Maghiarii, vol. 4, pp. 445-487, Leipzig, 1919. Istoria ungurilor scrisă de Iorga a stîrnit o furtună de proteste furioase 227. Cealaltă contribuție a sa la Istoria universală a lui Helmolt trata istoria bulgarilor: Bulgarii, volumul 4, 363-395, Leipzig, 1919. În cele din urmă, Albanezii: Istoria universală a lui Helmolt, volumul 4, 433-444, Leipzig, 1919. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care-l înconjurau, părînd că este unul dintre ei și, totuși, în mod misterios, diferit. Aureolă este un cuvînt inadecvat pentru a defini forța care emana din acest om. Părea cu adevărat că este una cu pădurea, cu munții, cu furtunile care bîntuie piscurile înzăpezite ale Carpaților, cu lacurile și rîurile. Așa părea stînd acolo, în mijlocul mulțimii. Nu era nevoie să vorbească: tăcerea lui era elocventă. Părea să fie mai puternic decît noi, mai puternic decît ordinul prefectului care îi interzisese
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu o singură excepție: ambele părți aveau aceeași înclinație spre brutalitate și o egală lipsă de scrupule. După 1933, a început bătălia dintre regimul politic din România și Legiune. Ea va continua cu furie dezlănțuită tot restul deceniului ca o furtună a elementelor naturii scăpate de sub control, iar Legiunea va pieri în ea în cele din urmă. În ce măsură s-a inspirat Legiunea din naționalismul lui Iorga? Autorul cărții de față a avut o lungă convorbire cu un bătrîn pastor ungur din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-și mărească palatul, și blocuri după blocuri de pe Calea Victoriei au fost condamnate ca să facă loc extinderii acestuia. Fratele Magdei Lupescu, Constantin (Șloim) a făcut milioane cu acest proiect. Supraviețuitorii Gărzii de Fier au decis că era convenabil să evite furtuna. A fost emisă o lege care instituia pedeapsa cu moartea pentru oricine conducea o organizație politică din afara granițelor țării. Iorga a observat starea aceasta care îl revolta. Într-un editorial, Beligeranți și neutri, el sublinia că România este tehnic neutră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în mod deosebit pe Iorga), Iorga și-a mai domolit ostilitatea înverșunată față de acesta 123. Dar continua să-i dea în judecată pe cei de care se considera insultat sau calomniat. NOTE TRAGEDIA Națiunea noastră s-a constituit la răscrucea furtunilor care vuiesc aici de veacuri și continuă să vuiască, acolo unde bogățiile sînt atît de ispititoare și pe unde trec drumurile hoardelor (...). Sîntem atît de puțini printre atît de mulți! Orice altă națiune ar fi plecat și s-ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să călătorească mai mult, să asculte muzică pop și să cumpere lucruri. În această privință, ei reflectau comportamentul și gusturile cântăreților preferați și ale DJ-lor de la radio pe care Îi ascultau la tranzistoarele personale. Dar, ca evoluție, era liniștea dinaintea furtunii. Mai mult chiar decât părinții lor, ei au fost vizați de industria publicității care a urmat, a Însoțit și a prevestit boomul consumatorului. Se fabricau și se cumpărau tot mai multe bunuri, de o diversitate fără precedent. Mașini, haine, cărucioare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
realizabilă Într-un stat modern. Rezultatele totale erau altele În Italia, de exemplu, decât În Suedia. Dar consensul social de la baza lor era o lege nescrisă: În 2004, când cancelarul social-democrat al Germaniei a modificat alocațiile sociale, a dezlănțuit o furtună de proteste, așa cum pățise și un guvern gaullist cu zece ani În urmă, când a propus În Franța reforme similare. Încă din anii ’80 existaseră diverse tentative de a reconcilia termenii alternativei: solidaritate socială europeană sau flexibilitate economică În stil
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Capitolul III VINUL ȘI SFINȚII SĂI Nu există meșteșug mai ciudat decât acela de a trăi din roadele viei... E de-ajuns o brumă de primăvară, puțin mai multă ploaie sau o secetă puternică, venirea unui stol de grauri, o furtună sau un îngheț timpuriu pentru ca munca unui an întreg să fie distrusă sau ca rodul viei să fie de o calitate slabă. Viticultorul, mai mult decât oricare alt agricultor, este un om care nu mai știe "cărui sfânt să se
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
glas de clopot, să ne fie mereu flacără vie! Am 91 de ani. Drumul lung obosește pe călător. Am fost ostaș în armata Crucii lui Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail. Am purtat cămașa morții pe câmpul de luptă al tranșeelor, în furtunile din munți și în temnițele antihristului. Am urcat, am coborât și iar m-am ridicat. Sufletul mi-i împăcat. Acum, trupul meu nevolnic a obosit. Brațul, „înverșunat” altădată, nu mai poate cuprinde și înălța spade, dar vatra sufletului clocotește. Am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu oase fărămate, cu trupul prins în ștreanguri De-ntunecate minți și negre clevetiri. Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
departe Când jeluim în zilele sihastre, Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre. (Autorul - vol. CINE) LITANII ȘI PĂTIMIRI „Înlăcrimat, broboane topesc în rugăciune Paharul pătimirii, să-l pot bea până la fund... Cu brațele întinse, cerșesc doar o minune, Se-nchid furtuni în suflet și-n pieptu-mi așteptând -” ( Autorul) Rugăciunea este scut și buzdugan. Pătimirea este Golgotă și Înviere. „Legionarii și legionarele trebuie să știe că nu există vrăjmași care să biruiască în contra postului și a rugăciunii” - a spus Corneliu Zelea Codreanu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire De morți fără cruce și fără de scut.” (Legenda Nicadorilor de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor continuu de apă lină
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
puterile noastre, să nu ocolim munca și să ne rugăm Domnului. Credința și munca ne vor asigura continuitatea noastră în istorie ca neam. Să nu ne lăsăm copleșiți de șuvoaiele de nedreptăți care urlă necontenit ca valurile apelor tulburate de furtuni. Să fim români, descendenții neînduplecați ai vajnicilor noștri străbuni care au îndurat veacuri de jafuri și devastări, azi tăcute morminte, câmpii cu holde bogate și pământuri pe care nelegiuiții „administratori” de azi, prin legi nelegiuite, vor să le înstrăineze, făcând
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]