12,450 matches
-
propriu Angliei și Irlandei, pe de altă parte, faptul că tradiția juridică franceză nu a putut fi asimilată de tradiția juridică germană. Au apărut probleme de tehnică legislativă, în condițiile existenței unor coduri foarte diferite, de pildă, cel francez, cel german (BGB), cel elvețian, care utilizează procedee diferite. În cele din urmă, s-a pus problema opțiunii între un cod de principii și un cod de norme, a alegerii uneia dintre cele trei soluții posibile: a) Redactarea ex novo a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a fi amendată și completată ; c) folosirea mai multor modele, corespunzătoare diferitelor părți ale dreptului contractelor. În final, a fost adoptat, ca schemă de bază, Codul italian din 1942, în considerarea poziției sale intermediare, atât față de dreptul francez și cel german, cât și față de ambele și dreptul englez. În raportul său asupra anteproiectului codului european al contractelor, cunoscutul Profesor francez André Tunc exprima temerea față de: posibila ștergere a particularităților naționale, obstacole de ordin economic, greutăți de predare în învățământul superior juridic
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de minoritate națională ca incluzând pe scoțieni, irlandezi și galezi, ca și de la caz la caz pe romi, pe irlandezii nomazi (travellers), sikșii și evreii 16; Croația se referă în legislația internă la 22 minorități (albanezi, austrieci, bosnieci, bulgari, cehi, germani, unguri, italieni, evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri, macedoneni, musulmani, germani, rromi, români, ruși, ruteni, slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata, greaca, franceza
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un angajament mai susținut din partea autorităților este necesar pentru a îmbunătăți situația lor, inclusiv a celor care nu sunt cetățeni ai Uniunii 31. Cu privire la Danemarca, a doua opinie a Comitetului consultativ are un conținut foarte complex. Deși se afirmă că germanii care locuiesc în afara Iutlandei de Sud (zonă în care Danemarca recunoaște existența minorității germane protejată prin Convenție) nu caută să obțină protecția oferită prin Convenția-cadru în afara zonei în care locuiesc tradițional, Comitetul recomandă, totuși, ca guvernul danez să aibă în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de incidență al Convenției din 1986. 130. Așa cum nu definește mărfurile, Convenția nu definește nici contractul de vânzare, care cunoaște definiții sensibil diferite în sistemele de drept naționale, chiar când aparțin aceleiași familii juridice (de pildă sistemul francez și cel german). Stabilirea unei definiții convenționale nu era indicată, întrucât oricare ar fi fost aceasta, ea ar fi expus la contrarietate și neconcordanță cu definițiile din legislațiile naționale. Totuși, negociatorii Convenției au considerat oportun să incorporeze textul art.3 al Convenției de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de frustrare ("mă irită", "mă enervează"), la indiferență sau toleranță ("e ceva de înțeles"). Majoritatea însă consideră că împrumutul de cuvinte este necesar și firesc, atâta timp cât îmbogățește vocabularul: "Limba română e alcătuită în mare parte din neologisme, întâi slavii, apoi germanii, apoi francezii, iar acum americano-englezii" (S1) sau pentru că "tendința de globalizare, de unificare în UE se manifestă și la noi în limbă" (S3). Religia: am vizat în acest caz cunoașterea, atitudinea și comportamentul individuale, față de sărbătorile religioase, ritualuri și semne
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nouă cărți ce compun lucrarea Historiae. 4 Cu referire la Ab urbe condita (Istoria Romei de la întemeierea sa). 5 Historiae sau Annales, istoria Romei și a împăraților dinastiei iuliene, sau De origine et situ Germanorum, descrierea originii, geografiei și culturii germanilor. 6 Fie ele Vechiul sau Noul Testament, Coranul sau Talmudul. 7 Ce ating această temă mai mult sau mai puțin amplu sau explicit. 8 În ordine: Descriptio Moldaviae (1716), L'Esprit des lois (1748), History of England (1754), Ursprung der Sprache
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
84. Satu Nou 22. Cermei │ 85. Săvîrșin 23. Chelmac │ 86. Sebis 24. Cherelus │ 87. Secusigiu 25. Chesint │ 88. Seleus 26. Chier │ 89. Semlac 27. Chisindia │ 90. Sintea Mare 28. Chișineu-Criș │ 91. Simbateni 29. Chislaca │ 92. Sinmartin 30. Cintei │ 93. Sînpetru German 31. Covasint │ 94. Sintana 32. Craiva │ 95. Socodor 33. Cuied │ 96. Susag 34. Curtici │ 97. Sagu 35. Cuvesdia │ 98. Seitin 36. Dezna │ 99. Sepreus 37. Dieci │100. Siclau 38. Dorgos │101. Sicula 39. Dorobanți │102. Silindia 40. Draut │103. Simand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
ale lumii) sentimentul de mândrie națională este În descreștere de la o generație la alta. America este excepția. Un covârșitor 98% din tineretul american spun că sunt mândri de naționalitatea lor, În comparație cu numai 58% din tineretul britanic și 65% din cel german 42. Majoritatea americanilor privesc aceste cifre ca pe un semnal pozitiv al vitalității republicii. Mulți europeni se Întreabă dacă America este pierdută În trecut. În epoca globalizării, În care loialitatea față de o țară anume devine mai puțin importantă În definirea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a macină grâne, a face bere, a produce cherestea, hârtie, textile și a pune În funcțiune foalele forjelor. Odată cu secolul al XIV-lea, europenii făcuseră pași importanți În Înlocuirea forței umane cu cea mecanică În majoritatea industriilor de bază6. Un german, Johannes Gutenberg, a inventat În 1436 prima mașină de tipărit cu culegere manuală, dând astfel naștere unei revoluții În comunicații, care va deveni mecanismul indispensabil de comandă și control atât pentru organizarea comerțului modern, și pentru accelerea tranzacțiilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
capitol, pentru prima oară, ființele umane au putut să străpungă limitele superioare impuse de ritmurile naturii și să Înceapă să transforme spațiul și timpul Într-o forța productivă din ce În ce mai rapidă În slujba avansului material. Cu toate că europenii - În special englezii și germanii - au introdus rapid tehnologiile bazate pe mașina cu aburi, americanii au fost cei care au creat mecanismul intelectual și conceptual pentru a alinia performanța umană cu ritmul noilor mașini. Eficiența a fost transformată de inginerii americani Într-un set de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
familii locuiesc În apartamente, iar În Franța - 41%50. Proprietarii de locuințe sunt mult mai puțini În Europa decât În Statele Unite ale Americii. În timp ce 68% dintre americani sunt proprietarii caselor În care locuiesc, numai 54% dintre francezi și 43% dintre germani sunt priprietari. În Olanda, procentul este de 44%, iar În Elveția mai mic de 30%51. (Numai În Marea Britanie, În Italia și În Spania proprietarii de locuințe sunt la fel de numeroși ca În Statele Unite ale Americii.) Locuințele finanțate din sectorul public
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
general, americanii au rețineri În ceea ce privește la legea internațională. Sondajele de opinie arată că majoritatea americanilor sprijină apartenența la ONU și sunt de acord ca Statele Unite ale Americii să fie parte a Înțelegerilor internaționale. Un sondaj de opinie cuprinzător realizat de German Marshall Fund În toamna anului 2002 - la un an după atacurile asupra turnurilor WTC și a Pentagonului - a arătat că 61% dintre americani favorizează o politică externă multilaterală, iar 65% spun că Statele Unite ale Americii ar trebui să invadeze Irakul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
regiunea Munților Stâncoși - a căror populație formează o majoritate solidă - se identifică mai mult cu mentalitatea de frontieră a Americii și sunt În favoarea politicii go it alone, atunci când este necesar, pentru a asigura interesele americane În lume. Asemănător, raportul companiei German Marshall Fund a arătat că 75% dintre americani cred că Încălzirea globală este o chestiune serioasă, iar majoritatea vor ca Statele Unite ale Americii să se alăture Uniunea Europeană În ratificarea Protocolului de la Kyoto 30. Totuși, chiar și aici realitatea este oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a acordului trebuie condiționată de obținerea imunității de către trupele americane În cazul urmăririi penale - fapt care transformă Însăși ideea instituției Într-o farsă 31. Majoritatea americanilor sunt după cum arată poziția Administrației Clinton. În timp ce 71% din electoratul francez, 65% din cel german și 52% dintre britanici spun că Tribunalul Penal Internațional ar trebui să aibă autoritatea de a-i judeca pe soldații țărilor lor pentru crime de război, numai 37% dintre americani spun că Tribunalul Penal Internațional ar trebui să aibă jurisdicție
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comercială, a fast-food-ului. Pentru europeni, alimentele MG reprezintă o amenințare potențială la credința adânc Înrădăcinată În dezvoltare sustenabilă și protecția diversității culturale, principii care sunt esența visului european. După cum arată sondajele de opinie, 89% din publicul francez, 81% din cel german și 74% din cel italian se opun introducerii alimentelor MG. În medie, două treimi dintre europeni sunt Împotriva alimentelor MG, În timp ce În America, aproape jumătate (48%) dintre consumatori susțin alimentele MG9. Problema OMG-urilor nu este totuși o anomalie. Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt de acord să „dea atenție completă necesităților de bunăstare ale animalelor”59. Cuvintele-cheie sunt „ființe sensibile”. Niciodată până atunci vreun guvern nu a recunoscut alte creaturi ca ființe sensibile, cu sentimente și conștiință. Apoi, În mai 2002, Bundestag-ul german a șocat comunitatea mondială devenind primul parlament din lume care să garanteze În constituția sa drepturile animalelor. Cu un vot favorabil zdrobitor de 543 la 15, legislatorii au adăugat animalele unei clauze care cerea guvernului să respecte și să protejeze
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
însușiri fizice și psihice, care nu-i aparțin decât ei”. După criteriul etnic, românii reprezentau mai mult decât majoritatea absolută a populației, ceea ce întărea caracterul național unitar al statului. Potrivit recensământului din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia a contribuit substanțial la asigurarea sporului natural al populației statului român. Structura etnică, conform Recensământului din 1930, era următoarea: 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ruteni, ucraineni, 7,2 % evrei, 5,7 % bulgari, 3,4 % găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a fost rezultatul, în general, al politicii de deznaționalizare, de colonizări, de deportări (în acest caz
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
luat locul, deoarece, de la 1870 încoace numărul total al populației din Basarabia n-a putut să scadă, ci dimpotrivă. Acest element etnic străin nu este elementul evreiesc, deoarece numărul evreilor locuind în Basarabia se cunoaște; nu sunt de asemenea nici germanii, nici cazacii, nici țiganii, rușii schismatici sau bulgarii, toți oameni de rase sau religii diferite, ușor de recunoscut și al căror număr de altfel redus se cunoaște. Rămân deci ucrainienii - și în acest caz este important să se știe unde
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că există anumite premise obiective, alături de circumstanțe de ordin subiectiv, care pot condiționa proporțiile redistribuirii fiscale a produsului creat și contura nivelul optim al fiscalității. Ne raliem, În acest context, unei teze formulate Încă Înainte de al doilea război mondial de către germanul E. Sax și italianul A. De Viti de Marco, care au considerat că nivelul optim al cheltuielilor publice este atins atunci când utilitatea marginală a acestora este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Asemănător, dar Într-o
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Comarnescu, both widely involved with the activities of the Sociological School in Bucharest, obtained doctoral degrees or simply studied in the United States. The main reason behind these choices was, however, not francophile, germanophile or americanophile, but professional, since French, German and American sociologies were all widely acclaimed in the inter-war period. As far as France was concerned, let me mention that Dimitrie Gusti had strong relations of cooperation with colleagues such as Marcel Mauss, Célestin Bouglé, Jean Marx, to mention
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
is more, Romanian sociology was itself internationally recognized. Gusti’s work as well as his “monographic” research teams were well known to French, English and American specialists. “Monographic” research Gusti-style was emulated in Hungary, Bulgaria, Germany, while American, Hungarian and German students joined the Romanian interdisciplinary teams in the field in order to get acquainted with their method of work. Romanian sociologists went therefore to study in France without cultural apprehensions and actually enjoyed a special status and treatment that were
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
received an invitation from Bouglé - for a lunch on Sunday, with his family at Bois de Boulogne. Sunday, 24 December [1933]/I was at Boulogne sur Seine. With sad eyes. (Circle - ‘Autour du monde’: Bouglé, his wife and daughter, two German Professors of Sociology, refugees - Salomon and ? -, Dupront, who had just come from Romania for several days. Saturday, 9 December [1933]/10 1/2: Rivet. I met Raoul Allier’s daughter, who invited me for tea at their home on Monday
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]