KorAP: Find »[drukola/base=grilă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...475 476 477 ...513 >

12,821 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

care să abordeze acest domeniu. 2. Demers diagnostic și analiză funcțională Michel Ylieff, Ovide Fontaine∗ Introducere 1. Demersurile diagnostice Abordarea medicală Abordarea psihodinamică Abordarea cognitiv-comportamentală Discuții 2. Analiza funcțională: concepte și metodologie Modelul lui Kanfer și Saslow Grila BASIC ID Grila SECCA Cercul vicios Modelul retroactiv Concluzii Bibliografie Introducere Intervenția psihoterapeutică implică o relație între doi indivizi care, într-un dialog cu totul special, elaborează o cercetare în vederea identificării unei soluții la problemele ce afectează unul dintre protagoniști. Această relație este

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
normele, de condițiile în care evoluează acesta. Modelul princeps al lui Kanfer și Saslow demonstrează că, înaintea introducerii cognitivismului, primii terapeuți comportamentaliști luau deja în considerație factorii interni, developmentali și istorici ai subiectului. Influența acestuia asupra modelelor ulterioare este evidentă. Grila BASIC ID Modelul lui Lazarus, numit BASIC ID, își propune să evidențieze un profil de acțiune terapeutică care să permită o intervenție multimodală. Datele sunt grupate, de asemenea, în șapte dimensiuni: - comportament manifest (B); - afecte (A) și senzații (S) ce

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
privind atitudinile terapeutului vis-à-vis de subiect. Acest al doilea model pune și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept țintă stimulul (S), emoția (E), cogniția (C), comportamentul (C) și anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
terapeutului vis-à-vis de subiect. Acest al doilea model pune și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept țintă stimulul (S), emoția (E), cogniția (C), comportamentul (C) și anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este subdivizată în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
C), comportamentul (C) și anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este subdivizată în două părți: o parte sincronică și una diacronică. Prima parte permite analizarea interacțiunilor în secvența stimul-emoție-cogniție-comportament cât și consecințele acestora asupra mediului social. Figura 1. Grila de analiză SECCA sincronică (actuală) Anticipație Situație Emoție (răspunsuri) Sisteme de credințe Gânduri automate Comportament manifest Cogniții Anturaj (mediu social) Imagerie Cea de a doua parte regrupează evenimentele istoriei recente a subiectului fie în raport direct cu comportamentul problemă, fie

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
social) Imagerie Cea de a doua parte regrupează evenimentele istoriei recente a subiectului fie în raport direct cu comportamentul problemă, fie relevând caracteristici genetice, de personalitate, boli psihice sau alte probleme. La fel ca și la modelul lui Lazarus, această grilă subliniază rolul preponderent al variabilelor intermediare ale organismului între stimul și comportament manifest. Acesta este considerat doar în sensul restrâns de comportament motor. Partea diacronică include date anamnestice heterogene. Cercul vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
manifest. Acesta este considerat doar în sensul restrâns de comportament motor. Partea diacronică include date anamnestice heterogene. Cercul vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
vicios Cungi a propus o analiză funcțională simplificată a situației problemă, care poate fi utilizată de către terapeut sau de către subiect pe parcursul tratamentului. Grila sa de cercuri vicioase nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
nu separă decât secvența: situația declanșatoare, cognițiile, emoția, comportamentul și consecințele. Figura 2. Grila cercului vicios 1. Situație declanșatoare 5. Consecințe 2. Cogniții Concrete, relaționale Ceea ce gândesc 4. Comportament 3. Emoții Ceea ce fac Ceea ce resimt La fel ca și la grila SECCA, secvența postulează comportamentul motor ca fiind consecutiv cognițiilor și emoției apărute ca urmare a unei situații declanșatoare. Ea nu include evenimentele legate de istoria biologică, developmentală și socioculturală a subiectului. Modelul retroactiv Modelul Modelul inițial In anul 1981, Fontaine

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și un anticonvulsivant (topiramate) erau eficienți în cazul tulburării BED pe termen scurt. Eficiența farmacoterapiei asupra modificării greutății este, în schimb, relativ modestă. In ceea ce privește tratamentele combinate, studiile controlate și aleatoare ale lui Molinaro și al. și ale lui Grilo și al. au scos în evidență că utilizarea TCC ca unică terapie și tratamentul ce combină fluoxetine și TCC erau mai eficiente decât farmacoterapia singură. Nu există, în prezent, studii de lungă durată, nici pentru TCC, nici pentru farmacoterapie, nici

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
descurajare: 8/8 Singură la domiciliu, ea se gândește din nou la eșecul său de dimineață. ”Sunt o povară pentru ceilalți, soțul meu va înceta să mă iubească și mă va părăsi”. Credință: 100% Informare și formare Atunci când terapeutul consultă grila împreună cu doamna S, aceasta spune că este posibil ca ea să nu-și fi exprimat bine gândurile automate. Ea ajunge astfel la concluzia că lucrul care a speriat-o în mod real a fost acela de a nu reuși să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
dezvoltă capacitățile de autovindecare ale pacienților: - autoobservarea comportamentului, identificarea situațiilor sociale dificile, evaluarea intensității realizată de către pacient, descrierea emoțiilor sale și a gândurilor sale automate constituie obiectul sarcinilor primite în cadrul primelor ședințe; - observarea celorlalți pacienți este facilitată de utilizarea unei grile de analiză a comportamentului verbal și non verbal; pacientul învață să repereze la ceilalți (apoi la sine însuși) elemente cheie ale comportamentului. Jocurile de rol Jocul de rol este tehnica principală în cadrul terapiei de grup. El antrenează, dar și expune

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
uneori și din preocuparea de a-și ajuta proprii lor copii să evite să trăiască aceleași suferințe, pacienții își pun întotdeauna problema originii tulburării lor. Datele actuale oferite de cercetarea în domeniu sugerează să li se propună modelul bio-psiho-social drept grilă explicativă. Modelul bio-psiho-social al fobiei sociale: 1. Predispoziții temperamentale, de origine genetică sau dobândite în mod precoce favorizează probabil în cazul unor pacienți manifestarea unei reactivități emoționale mai violente față de persoane necunoscute, față de grupuri de persoane și față de orice formă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
termen mai mult sau mai puțin lung. Pacienta are, de altfel, resurse psihologice (distanțare față de tulburarea sa și motivație) și familiale. Terapeutul îi propune o terapie la început individuală, apoi de grup. Analiză funcțională Analiza funcțională se realizează cu ajutorul unei grile Secca modificată ușor. Situații Toate situațiile sociale pot constitui surse de suferință (fobie socială generalizată) dar, mai ales: Situațiile de performanță: în cadrul profesiei sale, Isabelle n-a avut niciodată ocazia să vorbească în public; ea a refuzat de mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și ar da impresia că este vorba despre o tulburare de anxietate generalizată); - să identifice diagnosticile concomitente celui de tulburare de anxietate generalizată. Instrumentele de evaluare diagnostică Aceste scopuri pot fi atinse mai ușor utilizând întrebări care provin dintr-o grilă structurată de convorbire, cum ar fi SCID-I sau ADIS-IV. Ultima, tradusă și adaptată în franceză, este probabil cea mai utilizată pentru evaluarea tulburării de anxietate generalizată și a principalelor diagnostice concomitente (tulburări anxioase, tulburări de dispoziție, tulburări de somn

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și anxioasă. Securitatea și viitorul copiilor săi, sănătatea sa psihologică, munca și situația sa financiară apar ca teme ale neliniștilor sale cele mai frecvente și mai supărătoare în ultimele șase luni. Evaluarea caracterului excesiv al anxietății Pornind de la întrebările din grila ADIS-IV, terapeutul o invită pe Marie să evalueze aspectul excesiv și controlul asociate preocupărilor sale cu ajutorul unei scări gradate. Această apreciere confirmă că Marie își alungă cu dificultate grijile și că numeroasele sale tentative pentru „a-și schimba ideile” (să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a o ajuta pe Marie să-și dezvolte noile sale abilități (o mai bună conștientizare a elementelor ce caracterizează neliniștile sale și a reacțiilor sale), terapeutul îi propune două exerciții. Marie trebuie să pună în practică elementele discutate cu ajutorul unei grile de auto-observații. Marie își notează în fiecare zi neliniștile precizând tipul de neliniște, consecințele nesigure neplăcute, intensitatea emoțiilor resimțite cât și comportamentele asociate. Terapeutul îi sugerează să înceapă observarea conținutului neliniștilor sale utilizându-și emoțiile ca pe un indiciu care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
tipul de neliniște, consecințele nesigure neplăcute, intensitatea emoțiilor resimțite cât și comportamentele asociate. Terapeutul îi sugerează să înceapă observarea conținutului neliniștilor sale utilizându-și emoțiile ca pe un indiciu care ilustrează caracterul îndreptățit de a acorda atenție gândurilor sale cu ajutorul grilei. Tinând cont de sfaturile lui Ladouceur și Dugas, terapeutul îi sugerează lui Marie să stabilească anticipat un moment din zi (uneori dimineața, uneori după-amiază, uneori seara) în timpul căruia să devină conștientă de gândurile sale, pentru a identifica dacă este prezentă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Această strategie permite observarea, în același timp, a neliniștilor asociate emoțiilor trăite și a altor preocupări în mai mare măsură automate care generează emoții mai puțin intense dar deranjante. Dacă neliniștile apar într-un alt moment, Marie le notează pe grilă, sau pe o foaie de hârtie, pentru a le aprofunda în timpul perioadei rezervate acestui scop. Terapeutul explică foarte bine faptul că această strategie nu este destinată să neliniștească mai mult ci că, așa cum sublinia White, ea limitază progresiv neliniștile la

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
permite identificarea unor momente în care aceste neliniști devin mai puțin necesare. Ea amplifică deci, în mod gradual, sentimentul de control asupra neliniștilor, deoarece pacientul este acela care alege perioada pentru a se îngrijora. Trecerea în revistă a sarcinilor Iată grila de auto-observații completată de Marie. Tabel 2. Grila de auto-observații completată de către Marie Emoții (de la 0 la 8) Moment ales dinainte Neliniști Reacții și comportamente Temă (situație) Inlănțuire de gânduri, consecințe posibile Tip 1 2 Vineri Anxietate și mânie: 5

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
devin mai puțin necesare. Ea amplifică deci, în mod gradual, sentimentul de control asupra neliniștilor, deoarece pacientul este acela care alege perioada pentru a se îngrijora. Trecerea în revistă a sarcinilor Iată grila de auto-observații completată de Marie. Tabel 2. Grila de auto-observații completată de către Marie Emoții (de la 0 la 8) Moment ales dinainte Neliniști Reacții și comportamente Temă (situație) Inlănțuire de gânduri, consecințe posibile Tip 1 2 Vineri Anxietate și mânie: 5 Sănătatea fiicei mele (ea s-a culcat târziu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
atitudinii sale negative. Marie realizează o listă cu problemele reale asociate neliniștilor sale din ultimele săptămâni și le ordonează în ordine crescândă (de la cele mai puțin dificile sau angoasante de rezolvat la cele mai dificile sau mai angoasante) pornind de la grilele de auto-observații pe care le-a completat. De exemplu: - „Mașina mea trebuie reparată, dar costul reparației este mare”. - „N-am timp din cauza drumurilor mele zilnice”. - „O colegă nu-mi mai vorbește din cauza unui conflict recent”. - „Se adună dosare la biroul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
triciclice, IMAO, litium fără succes; în perioada în care face terapie de grup, farmacologia este următoarea: Lorazepam 2,5 mg, Venlafaxine 75 mg, Levothyroxine 30 gammas, Omeprazole 20 mg, Trazodone 100 mg, Prazepam 10 mg. Datele anamnestice sunt sintetizate conform grilei de analiză funcțională (model retroactiv). Figura 3. Analiza funcțională a lui Martine Antecedente istorice Antecedente biologice: caracteristici endogene, stare depresivă recurentă din anul 1994. Antecedente familiale: antecedente constatate la tată și soră. Antecedente somatice: nici unul. Antecedente socioculturale: exigență crescută, stres

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
un nou contract cu, eventual, noi modalități de tratament. Dacă se constată, pentru a doua oară, că pacientul consumă alcool, contractul terapeutic este întrerupt: subiectul părăsește spitalul însoțit de o persoană de încredere. Analiza funcțională a problemei țintă Terapeutul utilizează grila SECCA. Utilizarea acesteia are drept obiectiv analiza situației tipice de reluare a consumului de alcool. Figura 2. Anticipare „Voi ceda din nou”. „Nu mi se va întâmpla acest lucru”. „Voi bea un pahar, asta mă va calma”. Situație In principal

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și dureroase); comportament problemă: disfuncție erectilă însoțită de cortegiul său de definiții, fie că este de origine psihogenă și/sau organică; începând de la vârsta de patruzeci de ani, un bilanț urinar, sanguin și radiologic se poate dovedi a fi necesar. Grile de evaluare Grilele de evaluare care pot fi utilizate sunt: - Beck pentru depresie; - Azrim pentru cuplu; - Jarrousse și Khayat pentru o evaluare a cuplului; - teste de comunicare corporală, senzuală și sexuală și scară vizuală spontană de comunicare conjugală; - evaluare spontană

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]