12,002 matches
-
Cehoslovacii unite, federale. Dar Václav Havel nu mai era la fel de popular - și, prin urmare, influent - cum fusese cu numai doi ani Înainte. În prima sa călătorie oficială ca președinte, el nu a mers la Bratislava, ci În Germania - o mișcare logică, dacă ne gândim la vechea animozitate ceho-germană și la nevoia Cehoslovaciei de a Încheia alianțe cu țările occidentale, dar un pas greșit, oricum, din punctul de vedere al sensibilității slovace. Iar Havel a fost uneori dezavantajat de membrii echipei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
subită. Dar nemții și cehii, ca atâția alții din Europa Centrală, aveau deja prea multă experiență În materie de noi Începuturi bruște și traumatice la scară națională. Nostalgia lor selectivă pentru puținul care putea fi recuperat din ruinele trecutului era logică; nu Întâmplător, filmul lui Edgar Reitz, Heimat: Eine Deutsche Chronik, difuzat de televiziune În 1984, a atras În medie nouă milioane de telespectatori germani pe episod. Mai ciudată este febra nostalgiei care a cuprins la sfârșit de secol Europa Occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
espace blanc accomplit un rôle bien précis dans la régie des poèmes de Blaga : " Hiatusul este marca unei unități și a unei legături supra-lingvistice. Spațiul alb, în esență, nu este astfel aberant, dimpotrivă, e necesar, e provocat, cerut parcă de logică poetica a textului. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 155. (" L'hiatus est la marque d'une unité et d'une liaison supralinguistique. L'espace blanc, dans son essence, n'apparaît pas comme aberrant, bien
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de sociologie, p. 176. footnote>. Termenul de „model” provine din latină (modus - măsură) și desemnează o clasă foarte diversă de produse<footnote Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coordonatori), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, pp. 365-366. footnote>. Sunt modele axiomatizate, logice, matematice, formatizate, conceptuale orientate sau scheme conceptuale etc. Modelele managementului resurselor umane reprezintă modalități de exprimare a unor aspecte esențiale ale acestuia (alcătuire, funcționare etc.) prin dezvăluirea a ceea ce este structural specific (elementele principale și relațiile lor, relații relativ stabile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, op. cit., p. 17. footnote>. Conceptul de „tip ideal” a fost elaborat de Max Weber (1864-1920). Mai recent, sociologul american Daniel Bell a dezvoltat teza „schemelor con ceptuale”. Ele sunt „o ficțiune, o construcție logică a ceea ce ar putea fi, în raport cu care poate fi comparată o realitate socială”<footnote Bell, Daniel, op. cit., p. 14. footnote>. Ca tipuri ideale, aceste scheme conceptuale nu se regăsesc în realitate, ci doar exprimă cazurile extreme care se vor regăsi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pentru analiza posturilor reprezintă o anchetă scrisă, fiind utilizat pentru culegerea datelor și informațiilor referitoare la postul ce urmează să fie supus procesului de analiză. Chestionarul pentru analiza postului trebuie să conțină un set de întrebări așezate într-o ordine logică și corespunzătoare obiectivului pentru care se derulează procesul de analiză. Chestionarele pentru analiza postului sunt completate, în general, de către titularii posturilor vizate și sunt aprobate de superiorii ierarhici ai acestora sau de către titularii posturilor ce vor superviza direct posturile analizate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în lirică, epică și dramă, în toate acestea conținutul se referă la o lume fictivă, imaginară. Aserțiunile dintr-un roman, dintr-o poezie 50 sau dintr-o dramă nu sunt adevărate în sensul strict al cuvântului; ele nu reprezintă construcții logice. Există o diferență esențială și importantă între o relatare făcută într-un roman, fie chiar într-un roman istoric sau într-un roman de Balzac, care pare să ne dea "informații" despre întâmplări reale, și aceleași informații conținute într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
neplăcute și jenante. Atitudinile private nu au de obicei bază o logică, de aceea subiecții interiorizați sunt și mai reținuți În a-și recunoaște convingerile; există adesea o doză importantă de reținere În exprimarea unor opinii care n-au bază logică; așa cum s-a observat, atitudinea are o puternică componentă afectivă. Atitudini conjuncturale În anul 1930, Într-un hotel din sudul Franței, avea loc zilnic un ceremonial ciudat. Unul din prinții Romanov Îi cerea șoferului să prepare pe loc o spumă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îmbunătăți. Sunt preocupați să pună În practică variante inovative și depășesc blocaje generate de teama de nou și de schimbare. Concepția lor despre viață și lume este definită prin deschidere, ei gândesc că lumea este o rețea flexibilă de posibilități logice care pot fi valorificate având abilitățile necesare. Au un stil de gândire strategic și global. Imaginea de sine are ca elemente sinceritatea, autonomia și voința puternică. În ceea ce privește raportarea lor la produse și servicii, tind să fie atrase de produse cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conduită etică și implicați În acțiuni bine organizate. Acest tip dispozițional este unul practic, adept al tradiției, al lucrurilor familiare și demonstrate anterior. Trăiesc o puternică nevoie de apartenență și au un simț ascuțit al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii de sine se remarcă amabilitatea, responsabilitatea și respectul. Atitudinea persoanelor cu acest tip de dispoziție spre consum este caracterizată prin precauție, convenționalism și preferință pentru produse catalogate ca fiind de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personalizare să se structureze cu cea de uniformizare distinctivă, luând În considerare fenomenele de personanță și ceakralizare descrise În paginile următoare. Încercarea unor directori de școli de a hotărî țesătura și modelul uniformei, ținând cont numai de argumente mature, factorul logic, fără a lua În considerare factorul afectiv și de dezvoltare a individului, considerăm că se va solda cu eșec. Ne Întrebăm câți directori de școli s-au consultat cu specialiști În textile sau cu manageri de succes În acest domeniu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a demonstra că „sincronismul” a funcționat plecând de la „teoria imitației” a lui Gabriel Tarde, iar asimilarea formelor fără fond este necesară, deoarece aceste forme goale de conținut inițial, Îl capătă ceva mai târziu. Explicația lui Lovinescu este În mare parte logică și adevărată, evoluția tuturor domeniilor are la bază tocmai această permanentă dorință de afirmare prin imitație. Dar acest concept avea o arie de cuprindere foarte largă și nu se raporta numai la artă și literatură ci la Întreaga realitate Înconjurătoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poetul face adesea apel la vorbirea populară, speculând efectele oralității În compuneri satirice, precum ... În „Păcală și Tândală”. (1854). Aceasta dovedește o dată În plus că tot ceea ce s-a Întâmplat cu părerile lui Heliade despre limbă nu au o explicație logică. Eminescu Îl vedea pe autorul Baladei În 1867 ca pe un reper fundamental: „Ca visul e cântarea... Astfel Îți e cântarea, bătrâne Heliade”. După tot ceea ce s-a Întâmplat mai apoi, dacă avem În vedere respingerea de către „Societatea academică”, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Încât poezia nu poate fi rezumată, ci doar sistematizată după structura motivului liric, reprezentat de Încercarea de a defini particularitățile unei creații artistice insolite. În poezia „Testament” se disting trei componente fundamentale, Într-o ordine coerentă din punct de vedere logic:mesajul testamentar al poetului către urmașul său, cu sublinierea izvoarelor și demnității bunului spiritual Încredințat; - dezvăluirea procesului de creație și a ipostazelor lui contradictorii; - Împletirea detaliilor cu sugestia metaforică și simbolică a finalității ideale a artei. Prima parte a monologului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mituri”, unde se face o delimitare Între mit și ipoteza științifică, Lucian Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative. Miturile semnificative revelează, cel puțin prin intuiția lor, semnificații care pot avea și un echivalent logic. Miturile transsemnificative Încearcă să releveze ceva fără echivalent logic. Expresia gândirii mitice este exprimată de Lucian Blaga În fraza următoare: „Fapt e că oricât omul modern a găsit că trebuie să se dezbare de mituri ca de un balast inutil
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ipoteza științifică, Lucian Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative. Miturile semnificative revelează, cel puțin prin intuiția lor, semnificații care pot avea și un echivalent logic. Miturile transsemnificative Încearcă să releveze ceva fără echivalent logic. Expresia gândirii mitice este exprimată de Lucian Blaga În fraza următoare: „Fapt e că oricât omul modern a găsit că trebuie să se dezbare de mituri ca de un balast inutil, el continuă, fără să-și dea seama, să trăiască
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
te bucuri de ea din plin. De aici izvorăște un optimism plenar, o dorință de a trăi cum rar se Întâlnește În lumea satului. La un moment dat eroul spune că va trăi o sută de ani, punând o Întrebare logică, firească, Încărcată de mari semnificații; „Ce, nu e bine să trăiești?” asta Însemnând că el este un Împătimit de viață, un optimist În adevăratul sens al cuvântului. Moromete nu-și blestemă niciodată viața sau zilele, cum o fac mulți, cu toate că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dornic să fie bogat Îi piere pofta de a se mai Însoți cu progenitura chiaburului. Din sfera ironiei lui Moromete nu scapă atributele negative ale unor indivizi, printre ele numărându-se scurtimea minții, pripeala, mersul, atitudinile, vorbirea, lipsa de gândire logică etc. O scenă În care este surprinsă cu subtilitate această tendință ironică este cea a tăierii salcâmului. Pe erou Îl sâcâie Întrebările lui Nilă, acesta vrând să știe cu adevărat de ce trebuie să taie salcâmul. Răspunsul este răspicat: „Ca să se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o țigancă, o grecoaică, o evreică - alte prezențe mitice, nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să se refugieze În trecut (povestea cu Hildegard). Acțiunea continuă pe cele două planuri, gesturile și vorbele menținându-se În plan logic. Scenele din bordei au numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului, Nona- Decuma- Marta), parcurgerea etapelor de către personaj semnifică ritul trecerii, probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și În alte creații ale lui Mircea Eliade
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
problemele fundamentale care au preocupat viața României interbelice și care a contribuit, simultan, la promovarea legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi a solidarității europene, atât de necesară atunci, ca și astăzi. Analiza procesului de construcție instituțională modernă în societățile întârziate. Postulatul logic al identității (Constantin Rădulescu-Motru) Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai secolului al XIX-lea întrucât ei au apreciat eronat că sufletul omenesc este o entitate substanțială, universală, ce poate fi împrumutată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organismului națiunii românești, înăbușit de activitatea evreească ca acaparatoare a vieții economice. De aci deducem că, în rădăcinile ei, problema evreească din România a luat naștere, în special, din considerațiuni de ordin economic. Pentru a putea ajunge însă la concluziuni logice, este nevoie a se ține seama de toate aspectele și elementele care constituiesc problema evreească. În acest scop, în studiul de față se analizează problema evreească dintr-un întreit punct de vedere și anume: situația juridică a evreilor; situația evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În sensul cel mai precis al termenului, înțelegem prin cercetare științifică o investigație precis delimitată ca temă ce încearcă să răspundă unei întrebări precis formulate născute dintr-o situație educativă. La rîndul său, răspunsul trebuie să fie precis și argumentat logic și științific, prin recurgerea la fapte și la procedurile teoretice de elucidare și interpretare a respectivelor fapte. 2.2. Cercetarea se naște din probleme și naște alte probleme! Prin urmare, niciodată nu există cercetare științifică acolo unde nu există o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fiecărei opțiuni individuale și valorizează unicitatea punctelor de vedere. -Analiza tematică permite o analiză transversală a tuturor interviurilor individuale și surprinderea unor structuri comune ale discursului (temele). -Analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză se alege în funcție de natura temei de cercetare, de scopul și ipotezele studiului. Analiza per interviu se utilizează mai ales în studiile clinice sau biografice, pe cînd celelalte tipuri de analiză de conținut permit stabilirea de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]