11,985 matches
-
de la Leasa. Așadar la sugestia lui Ioan Suciu și cu ajutorul căpitanului Florian Medrea, înființarea propriuzisă a Corpului s-a făcut pe 15-16 februarie 1919. Au fost recrutați moți din zona Munților Zarandului și a Munților Apuseni așa cum fusese convenit: din plășile Baia de Criș, Brad, Abrud, Câmpeni. Li s-au alăturat foști prizonieri reveniți din Rusia, precum și jandarmii de la Ineu retrași la Brad, ai căpitanului Vasile Barbu. Procesul de constituire al unității a fost încheiat pe data de 19 februarie. Imobilizată
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
constituit din 3 batalioane cu un total de circa 120 de ofițeri și peste 4.000 soldați, dispunând de 4 tunuri. Comandant al Batalionului 3 Abrud-Câmpeni a fost numit maiorul Sabin Banciu, iar comandanți ai celorlalte 2 batalioane (I din plasa Abrud și II din plasa Baia de Criș) căpitanul Alexandru Drăgoi și maiorul Mihai Stoica. În fiecare batalion au existat 3 companii de pușcași, iar acestora li s-a mai adăugat 1 companie de mitraliere, bateria de tunuri de câmp
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
un total de circa 120 de ofițeri și peste 4.000 soldați, dispunând de 4 tunuri. Comandant al Batalionului 3 Abrud-Câmpeni a fost numit maiorul Sabin Banciu, iar comandanți ai celorlalte 2 batalioane (I din plasa Abrud și II din plasa Baia de Criș) căpitanul Alexandru Drăgoi și maiorul Mihai Stoica. În fiecare batalion au existat 3 companii de pușcași, iar acestora li s-a mai adăugat 1 companie de mitraliere, bateria de tunuri de câmp, 1 companie de pionieri, 1
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
Dr. Ioan Suciu. Oamenii s-au prezentat în uniformele cu care se întorseseră de pe front și au fost încadrați pentru început în 2 companii de infanterie și 1 de mitraliere, urmând a se completa restul batalionului după eliberarea integrală a plășii. În primăvara anului 1919 în pragul Ofensivei din Aprilie, Corpul s-a transformat în "Regimentul 86 Infanterie" - fiind scos de sub autoritatea Consiliului Dirigent și alocat "Diviziei a 2-a de Vânători" a Armatei Române. Cu acest act, misiunea militară a Dr
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
fidelitate. Triodele au un catod încălzit electric de un filament. În urma încălzirii catodul emite electroni prin emisie termionică. Electronii sunt atrași de anod, aflat la un potențial pozitiv față de catod. Între catod și anod este plasată grila, formată dintr-o plasă prin care electrozii pot trece mai mult sau mai puțin, în funcție de potențialul ei. Ca urmare, grila joacă rolul de element de comandă al fluxului de electroni prin tub. Electrozii sunt închiși ermetic într-un balon de sticlă vidat, unde presiunea
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
normal de 50/60 Hz, semnalul util fiind parazitat de un „brum”. Catodul este acoperit cu un amestec de oxizi ai metalelor alcalino-pământoase (calciu, stronțiu, bariu) și thoriu, care facilitează emisia electronilor. Grila este formată dintr-o spirală sau o plasă. Anodul poate fi și pătrat, cu aripioare de răcire prin radiație. Pentru mărirea emisivității sale, este înnegrit. Electrozii sunt menținuți în poziție de piese făcute din materiale izolatoare, ca mică sau ceramică și sunt susținuți de sârmele de conexiune la
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
Zvenimir (în , în ) este un sat în comuna Glavinița, regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Accadânlar" a județului Durostor, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Aivatchioi" în timpul administrației românești și "Malŭk Zvenimir" în bulgară. La recensământul din 2011, populația satului Zvenimir era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea
Zvenimir, Silistra () [Corola-website/Science/330445_a_331774]
-
care trece prin apropiere sau se apăra împotriva unui eventual prădător. Înotătoarele ventrale ale masculilor formează pterigopodii. Torpedinidele sunt pești vivipari, aplacentari. "Torpedo marmorata" face obiect unui pescuit artizanal. "Torpedo nobiliana" și "Torpedo torpedo", sunt capturate ocazional cu drage, năvoade, plase, paragate și undițe. Torpilele sunt prezente regulat pe piețele din Marea Tireniană și Tunisia ("Torpedo marmorata" și "Torpedo torpedo"), din Marea Adriatică, Sicilia și Tunisia ("Torpedo marmorata"), rar în alte părți; ele sunt comercializate în stare proaspătă, dar respinse în unele
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
Una dintre cele mai importante proprietăți ale moarului formă este abilitatea sa de a mări forme mici de-a lungul uneia sau ambelor axe, adică, întinderea. Un exemplu bidimensional comun de efect de moar amplificator se ivește la privirea unei plase de gard printr-o a doua plasă de gard de model identic. Structura fină a modelului este vizibilă chiar și de la distanțe mari. Să se considere două modele constituite din linii paralele și echidistante, de exemplu, linii verticale. Distanțarea liniilor
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
moarului formă este abilitatea sa de a mări forme mici de-a lungul uneia sau ambelor axe, adică, întinderea. Un exemplu bidimensional comun de efect de moar amplificator se ivește la privirea unei plase de gard printr-o a doua plasă de gard de model identic. Structura fină a modelului este vizibilă chiar și de la distanțe mari. Să se considere două modele constituite din linii paralele și echidistante, de exemplu, linii verticale. Distanțarea liniilor primului model este formula 1, distanțarea liniilor celui
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
un anumit unghi formula 36. Văzute de la depărtare, se pot de asemenea observa linii întunecate și deschise: liniile deschise la culoare corespund cu nodurile, adică, linii care trec prin intersecțiile celor două modele. Dacă se ia în considerare o celulă a „plasei”, se poate observa că celula respectivă este un romb: un paralelogram cu cele patru laturi egale cu formula 37; (există un triunghi dreptunghic a cărui ipotenuză este formula 38 iar latura opusă unghiului formula 36 este formula 1). Liniile deschise corespund diagonalei mici a
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
largul mării. Unul dintre conspiratori l-au omorât pe regele Eric cu un topor. Eric a fost decapitat și trupul său a fost aruncat în apele mării. În dimineața următoare, doi pescari l-au prins pe regele fără cap în plasa de pește. Cadavrul său a fost depus la Abația Dominicana în Schleswig, apoi trupul său a fost mutat în Biserica Sf. Bendt. Eric a avut șase copii cu soția sa, Jutta de Saxonia, cu care s-a căsătorit pe 17
Eric al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331274_a_332603]
-
tratamentul volvusului de sigmoid”. • Diploma și medalie jubiliară la a 60-a aniversare a Spitalului de Urgență Floreasca (1964). • Brevet OSIM 1022/1998 pentru o nouă tehnică de folosire a sacului de eventrație în defectele parietale. • Premiat pentru lucrarea “Utilizarea plasei sintetice în chirurgia eventrațiilor” la Congresul Societății Europene de Chirurgie “Eurosurgery” de la Instanbul (2000). • Primește titlul “Opera Omnia Chirurgica” și este trecut în “Arborele genealogic al chirurgiei românești” la al XXIV-lea Congres al Societății Române de Chirurgie. Menționat în
Mihai Ghiur () [Corola-website/Science/334251_a_335580]
-
Plasa Dragoș Vodă, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Ialomița. Cu o suprafață de 7.095 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Ialomița, al Regatului României, înainte de 1919) era unul
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre cele mai întinse județe ale țării și unul de câmpie și stepă, de foarte joasă altitudine. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic Ialomița se află două județe, Ialomița și Călărași. Plasa Dragoș Vodă a existat doar între anii 1931 și 1950, fiind rezultatul unei reorganizări teritoriale interne a județului interbelic Ialomița spre sfârșitul consolidării organizatorice inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
spre sfârșitul consolidării organizatorice inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea omonimă, Dragoș Vodă, astăzi aflată în județul Călărași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea omonimă, Dragoș Vodă, astăzi aflată în județul Călărași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
Plasa Cârligătura, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Iași. Cu o suprafață de 3.227 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Iași, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
al județului interbelic, se află județul actual Iași, având o suprafață sensibil mai mare, 5.476 km², având încorporate părți (mai mult sau mai puțin semnificative) din județele interbelice Botoșani, Baia, Roman, Vaslui și Fălciu (de la nord, în sens anti-orar). Plasa Cârligătura a existat între anii 1919 și 1950, cu excepția unei întreruperi (pentru câțiva ani în jurul anului ) când fuzionase cu plasa Bahlui (sub numele de Bahlui-Cârligătura), în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
mai mult sau mai puțin semnificative) din județele interbelice Botoșani, Baia, Roman, Vaslui și Fălciu (de la nord, în sens anti-orar). Plasa Cârligătura a existat între anii 1919 și 1950, cu excepția unei întreruperi (pentru câțiva ani în jurul anului ) când fuzionase cu plasa Bahlui (sub numele de Bahlui-Cârligătura), în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Târgu Frumos, pe atunci comună urbană, astăzi oraș. Teritoriul
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Târgu Frumos, pe atunci comună urbană, astăzi oraș. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Târgu Frumos, pe atunci comună urbană, astăzi oraș. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Târgu Frumos, pe atunci comună urbană, astăzi oraș. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61,72 %) se găseau în mediul
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
localitatea Târgu Frumos, pe atunci comună urbană, astăzi oraș. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61,72 %) se găseau în mediul rural, iar 108.520 (adică 38,28 %) proveneau din mediul
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
Plasa Țăndărei, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Ialomița. Cu o suprafață de 7.095 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Ialomița, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]