12,874 matches
-
mai singur am fost în momentul în care aproape că m-am născut. E un răspuns à la Nichita Stănescu. Da, poate fi o parafrază. Când ai citit prima oară pe Eminescu? L-am citit devreme, dar nu l-am priceput devreme... Dar pe Creangă? Și cu Creangă lucrurile au stat un pic altfel... Pe Creangă l-am îndrăgit un pic mai târziu, cum e și firesc, dar se pare că e o dragoste definitivă. Întâi mi-am luat licența cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a destăinuit că nu ajunge să construiești biserici și alte edificii de piatră în care să te lepezi de păcate, ci s-ar bucura dacă lumea și-ar construi un suflet lipsit de ispită, lipsit de păcat. Nu se prea pricepe la fotbal și de aceea nu-i ascult sfaturile la pronosport! Am auzit, între autorii foarte tineri, sintagma "noua sinceritate"... Dar nu întotdeauna cei care vorbesc sincer au și ceva de spus, nu-i așa? Pe ce direcții pariezi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
crede, nu aș mai scrie... Credeți în împărțirea pe generații a poeziei române actuale? Cărei generații aparțineți de fapt? Nu cred în această prostie didactică, operațională, inventată pentru uzul minților debile (universitari, critici literari, academicieni, soldați, popor, curve) incapabile să priceapă unicitatea. Prin magicul prezent continuu care e literatura, cred că sunt dintr-o generație cu Sapho, Arhilocos, Pindar, Lucian Vasiliu și Constantin Virgil Bănescu... Fac parte din generația 2000: moralitatea unui adevărat artist se probează prin această prezență; chiar dacă am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
incitante excursuri în conștiința de sine a poeziei românești, nici pe Noica, necum cercetările asupra izotopiei autoreferențiale ori asupra autotelicului kantian. Serioasa cunoaștere a praxelor teoretice îmi surpa semețirea antiromânească, ajutându-mă să am o bună distanță față de fenomenul poetic. Pricepeam altfel stihuri eminesciene, blagiene ori bacoviene ce nu-mi ieșeau din minte. Nu-mi repugna să mă dau la versurile unor literatori pe care-i știam cu etica nepoluată de găinațul istoriei: Ursachi și Cezar Ivănescu la început. Apoi, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sunt închis în catalogul în care profesoara de română mi-a pus media generală 2,93 și m-a lăsat repetent, 16 și încep să devin captivul orbirilor fiziologice, 22 și devin prizonierul unei realități pe care n-o pot pricepe, 25 și ajung în Ieudul fără ieșire, 32 și îmi pun gratii de București, 53 și cred că e destul, dar nu-i așa. La 55, leagănul de la un an pare a se balansa din nou la orizont, doar că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar o face cu voluptate. Ratarea lui nu seamănă cu cea a scriitorului din Luxemburg, de exemplu...". Cum poți comenta această zisă a lui Nichita Stănescu, ce crezi despre ratările scriitorului român de azi, de ieri, de alaltăieri? Nu mă pricep la "ratări", decât în sport. În plan cultural cred că ratează cei care nu cultivă lectura, instrucția, creația. Dacă n-ai fi scriitor ce altceva ți-ar fi plăcut să fii? Cum justifici această alegere? Moartea tatălui meu a ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Doamne! Slavă Ție! Mă duc din nou la ghișeu și dau pașaportul, invitația unde mergeam și bilețelul completat. Se uită În ele, se uită la mine, eu la ei, mă Întreabă În limbă străină, le dau de Înțeles că nu pricep, apoi Îmi vorbește românește. Le răspund sincer la toate Întrebările. De 3 ori m-au Întrebat aceleași Întrebări, le-am spus. Nu știu ce mai voiau de la mine, păcătoasa, că Încurc și eu lumea asta modernă!? Mă priveau și vorbeau În limbă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Lui Iisus, Iisus! Dumnezeule Ceresc 15.08.2006 Doamne, Dumnezeule Ceresc Am venit să-Ți mulțumesc Pentru Darul Tău Ceresc M-ai hrănit, m-ai săturat Tot cu Darul Tău bogat Milă cu noi ai avut Chiar de nu am priceput Taina iubirii Tale Ce nu are asemănare Nimeni ca Tine nu este Ne hrănește, ne iubește De toate ne dăruiește Chiar și-n frunza pomului Vedem Taina Domnului Pomul cu umbra lui Dă putere omului Răcorindu-l de căldură Odihnindu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
asta, te duceai la comisia aialaltă, te duceai de acolo, te duceai la comisia aialaltă... și, eu cum sunt oleacă ghinionist, la fizică aveam o materie - ceva cu magnetismul, nu știu ce, cam așa - îmi aduc aminte, dom’le, și nu-l pricepeam, și dacă n-am citit lecția aia de nu știu câte ori, și tot mă rugam la Dumnezeu să nu-mi pice subiectul ăla și, culmea ironiei, când m-am dus la fizică, exact biletul cu subiectul ăla mi-o picat... Vă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în înfățișare: statura înaltă, fața albă, cu linii rotunjite, părul și barba blonde, nasul acvilin, ochii albaștri, surâzători. Gestul îi era demn, cuvântul înaripat, imaginația aprin-să. Se numește Cristobal Colon sau Colom și se arăta a fi un marinar încercat, priceput în cosmografie, autor al unui proiect pe care regele Portugaliei îl respinsese ca fiind fantastic...". La 20 ianuarie 1486 este primit la Alcala de Henares de suveranii Isabela de Castilia și Fernando de Aragon pentru a-și expune proiectul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a spus la un moment dat: - Nu-i mai beat ca mine. E doar Însetat. Whitey stătea-n mijlocul barului cu pumnii strînși, cu lacrimi curgîndu-i pe chip. „Nu-s bun de nimic”, zicea. „Nu-s bun de nimic. Nu pricepe nimeni că nu știu ce fac?” Băieții Încercau să stea cît mai departe de el și să nu-i atragă atenția. Slim Metrou, partenerul ocazional al lui Mike, a intrat și-a cerut o bere. Era Înalt și osos și fața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
drumul pe o bancă, apoi s-au uitat la Roy și la mine. - Hai să-l ducem În partea cealaltă, a zis unul dintre derbedei. - De ce să nu-l facem chiar aici?, a-ntrebat Roy. Vagabonzii s-au făcut că nu pricep. - Să-l facem? Nu-nțeleg. Ce vrea amicu’ să zică? Și-au luat bețivul și l-au dus În partea cealaltă. Roy s-a dus la fazanul nostru și i-a scos un portofel din buzunar. - N-avem timp de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
barbituricele sau amfetaminele sau pileala sau iarba. Dar cîțiva dintre ei reveneau pînă picau În plasă, iar Gains Îi privea pe acești convertiți și zîmbea ca un prelat al mărfii. Puțin mai tîrziu Îl auzeai spunînd „Serios, cutare-și-cutare tre’ să priceapă că nu mai pot să am grijă de el”. Angajamentul expirase. Era vremea să plătească. Și să plătească pentru tot restul vieții, așteptînd la colț de stradă și În cafenele legătura, mediatorul Între om și marfă. Gains era doar un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
neve. Trebuie s-o-ncerc Întîi. Am aranjat deci cu politicianul și ne-am dus la biroul lui. A scos marfa dintr-un sertar Într-un degetar și a pus-o pe masă, lîngă un pistol calibrul 45. - Nu mă pricep deloc la chestia asta, a zis. Eu nu folosesc decît cocaină. Am vărsat puțină pe o bucată de hîrtie. Nu mi s-a părut OK. Ceva cenușiu spre negru. Presupun că „ăia” o preparaseră pe undeva pe o plită. Gains
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
trai bun, ci ca să ne facem datoria și să dăm exemplu populației sărace, prin urmare trebuie să știm să ne purtăm ca Brătience și oltence. Acest ultim argument a impresionat-o pe mama și a mai luat curaj. Eu îi pricepeam grija: e mai greu să te resemnezi pentru cei ce[-i] iubești decât pentru tine însuți, și temerea de primejdie este mai înspăimântătoare decât însăși primejdia. Când îi vom scrie de acolo va fi mai liniștită decât până ce ne va
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu este revendicat, pentru că el a fost deja luat în posesie. * Doar dezastrul din țară nu este revendicat de nimeni. El rămâne mai departe în posesia poporului român. * Vânătorii nu omoară vânatul; îl asasinează. * Unii pretinși oameni de cultură se pricep doar la cultura mică. * România nu e un vapor cu cârmaci nedibaci, ci un sat fără câini. * Luptătorii împotriva Mafiei sunt protectorii ei. * Deși societatea românească nu e pește, ea tot de la cap se împute. * Performanță: se fură oul mai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de știre Cum că... trebuie Unire. Printre ei era, se știe Și-un țăran tare isteț, Si cinstit și îndrăzneț. Ion Roată se numea, Si povestea-ncepe așa: Ion Roată: Ba eu, să vă spun cinstit, Mai nimic n-am priceput. Să ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi și datorii Sau drepturi, sau bucurii, Luăm povară toți pe umeri, Mai ușor ca să ne fie Să trăim cu bucurie, În pace și omenie Să facem Sfântă Unire. Ei, acum ați priceput? Țăranii: Să facem sfântă Unire. Domnul sfânt să ne ajute Să ducem pan’ la sfarsit Lucrul ce l-am început. -Ei, acum ați priceput, Ce treaba avem de făcut!? Țăranii: -Înțelegem noi, cucoane, Că așa o fi cum spui, Dar
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
fie Să trăim cu bucurie, În pace și omenie Să facem Sfântă Unire. Ei, acum ați priceput? Țăranii: Să facem sfântă Unire. Domnul sfânt să ne ajute Să ducem pan’ la sfarsit Lucrul ce l-am început. -Ei, acum ați priceput, Ce treaba avem de făcut!? Țăranii: -Înțelegem noi, cucoane, Că așa o fi cum spui, Dar ce vreți să facem noi? Noi stim plugul cârmui, Dumneavoastră ... a vorbi. Uite colo în grădină... Și de nu-i cu supărare, Să aduci
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Boierul: Dar cu-n stop de ajutor, Treaba se face ușor. Mergi mata, bade Ilie Și du-te și moș Vasile, Si cu vadea Pandelachi, Bolovanul luați în spate. Care cum a putut... Ion Roată: -Ba eu, tot n-am priceput... Boierul: Vai de mine, ce mă fac? Dumneata ești greu de cap. ** adresându-se țărânilor ** -Oare cum să reușesc, Pe Roata să-l lămuresc? Boierul se gândește scărpinându-se în barbă Boierul: Bade Ioane, bade Ioane, Boierul: Bade Ioane, cum
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ce mă fac? Dumneata ești greu de cap. ** adresându-se țărânilor ** -Oare cum să reușesc, Pe Roata să-l lămuresc? Boierul se gândește scărpinându-se în barbă Boierul: Bade Ioane, bade Ioane, Boierul: Bade Ioane, cum se face!? Cu toții au priceput Doar dumneata n-ai putut!? Cu exemplul ce-am ales, Și-un copil ar fi-nțeles. Spune dumneata acu’ Ce-ai înțeles, si ce nu ?! Ion Roată: Să îmi fie cu iertare, Că-ndrăznesc a spune tare. Dumneata, ai poruncit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
deținut, în aceste condiții, rolul de principal factor determinant sau oricum, puternic interesat în evoluția natalității și continuității populației autohtone. Aspectele magice, preluate de la multiplele generații precedente, au întreținut în jurul acestui personaj medico-social central o ambianță oarecum magică. Moașa se pricepea la vrăji și era suspectată de a fi vrăjitoare, dar, datorită spiritului ortodox mult mai îngăduitor și mult mai puțin sever decât era în părțile occidentale europene în spațiul nostru nu s-au semnalat ororile inchizitoriale. Avem o informație unică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mult iubită, a dat lovitura de grație liricului care încercasem să fiu în tinerețe. Cu înverșunarea pe care a pus-o totdeauna în a spune ce crede, necruțând, literar vorbind, pe nimeni și nimic, ființa aceea m-a făcut să pricep că nu aveam ce căuta în poezie:— Să nu mai scrii versuri, că-ți pierzi timpul, și ar fi bine să și uiți că ai scris poezii. Să nu mai scrii nici un vers. De scris n-am mai scris, și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Medalia Avântul Țării”, ca participant la războiul din Bulgaria. Cea de-a treia secvență, care prezintă viața scriitorului, evidențiază capacitatea analistului Ion N. Oprea de a discerne, de a nu se pierde în anecdoticul sau pitorescul biografic, destul de alambicat, și priceput în a selecta cu parcimonie elementele semnificative pentru cunoașterea operei și personalității lui Vasile Voiculescu, reușește să ni-l prezinte în statura pe care o are în memoria cititorilor avizați. Scriitorul s-a născut în anul 1884 în comuna Pârscov
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
deoarece ornitologii afirmă că sturzul (turdus philomelos), ce emigrează între Baltica și Africa, traversează Italia în lunile octombrie și noiembrie. Această specie călătorește conform unui ritm sezonier fix, de cel puțin cinci mii de ani37. Așa cum spune cineva care se pricepe la astfel de lucruri, ".. perioadă intensă și regulată, în baza mediei observațiilor și a mediei înregistrărilor efectuate pe parcursul unui deceniu, se poate calcula că (migrarea n.tr.) începe cam pe 10, 11 octombrie, iar fenomenul cunoaște un fenomen regulat crescând
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]