14,215 matches
-
-n deșert căutam să alung nebunele gînduri”3). La Bacovia, numele lui Poe mai apare o dată în poezia „Finis”, asociat cu cele ale lui Baudelaire și Rollinat („O, simțurile-mi toate se enervau fantastic.../ Dar în lugubrul sălii pufneau în rîs sarcastic/ Și Poe, și Baudelaire, și Rollinat”)4) și încă o dată în „Cubul negru”: „Și ea luă ghitara neagră și începu, cu o voce stinsă, poema corbului din Edgar Poe. Refrenul «Niciodată, niciodată» se pierdea abia șoptit, și ghitara tăcu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o bună parte din produsele literare ale celor două epoci, mai pregnant în cele ale începutului de secol. Prima dovadă semnificativă o constituie numărul mare de publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
moartea? Poetul nu e doar observatorul agitației lor paroxistice, ci chiar unul dintre ei, frămîntat de aceleași semne și presimțiri. în ceilalți te vezi întotdeauna mai bine. De aceea distanțării îi urmează solidarizarea, și invers, dovadă trecerea de la tristețe la rîsul „fără sens”. Acesta echivalează cu o concluzie: față cu moartea, suferința din dragoste e derizorie. Decăzut din iluzii, poetul acceptă constrîngerea realității. Ultimul vers sună ca un semnal de retragere: „Și-i frig, și burează”. Un personaj colectiv, amanții revin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asemănător: „Je suis las de mots, je suis las d’entendre/ Ce qui peut mentir...”. Bacovia și Caragiale Intru direct în subiect: Bacovia (idee pe care o susțin de mai mulți ani) e un Caragiale amar și abisal, trecut de la rîs la plîns. Cînd a murit autorul Nopții furtunoase, el avea 31 de ani, în ultimii 13 dintre aceștia, cei de după debutul în „Literatorul” (1899), fiind contemporanul lui ca scriitor. Există și o mențiune că l-a „văzut”.1) Bacovia e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zice așa, necritic, să descopăr un Bacovia primitiv, simplu, autentic. Perpessicius a făcut observația justă că epitafele se redactează în tinerețe. Bacovia și l-a scris pe al său la 23 de ani: „«Aici sunt eu/ Un solitar,/ Ce-a rîs amar/ Și-a plîns mereu.// Cu-al meu aspect/ Făcea să mor,/ Căci tuturor/ Păream suspect.»” A mai trăit după asta 53 de ani. Cînd a murit, s-a simțit năpădit de întuneric. „Vine întunericul”, i-ar fi șoptit soției
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aspecte, la Colocviul „Bacovia după Bacovia” din 16 septembrie 1999, ținut în clădirea Liceului de Artă din Bacău. Pe fila de calendar a acestei zile mi-am notat: „Bacovia e un Caragiale à l’envers, un Caragiale amar, trecut de la rîs la lacrimă”. Desigur, o frază pro memoria, pe care să mi-o reamintesc la ieșirea din casă. Pentru celelalte afirmații din cuvîntul ținut atunci n-am notate date. înseamnă că nu erau ale mele? Că nu reflectasem anterior la ele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de castani comestibili Polovragi, etc., a unei faune deosebite, cum rar mai poate fi Întîlnită În altă parte a Europei, ce poate fi apreciată ca o podoabă de mare preț a Carpaților cum ar fi: capra neagră, cerbul carpatin, ursul, rîsul, numeroase păsări etc. Prezența urmelor materiale, ce amintesc de civilizația strămoșilor noștri daci, din epoca daco - romană, din cea a formării poporului român, ca și din timpul invaziei popoarelor migratoare și pînă În zilele noastre este de o abundeță deosebită
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de stațiuni care sunt specializate expres pentru mersul prin apă, rouă, zăpadă etc.; meloterapia - terapia prin muzică, unde au apărut asociații speciale, servicii de Înregistrare, ascultare și valorificare a unor casete și CD-uri cu muzică terapeutică; umorterapia - terapia prin rîs, aceasta avînd efectul unui masaj intern (utilizată În special În SUA și Canada); aromaterapia - introdusă de școala din Lion, cu extragerea de uleiuri volatile și utilizarea lor - practicată În Franța, Anglia, Rusia etc.; fitoterapia - utilizarea plantelor subtropicale practicată În Rusia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
format ca jurnalist și scriitor, mi-ar fi plăcut să preiau, pentru acest volum de publicistică, titlul unui articol de-al lui Dan Petrescu, care mi se pare emblematic pentru soarta unui "diarist" lucid și critic: "Zile de fior și râs". Cum însă fostul disident ieșean experimentează mai nou o formă extremă de mizantropie, fiind complet retras și de necontactat, nu o pot face fără acordul lui. Așa că ne vom mulțumi doar cu acest Jurnal ad-hoc. Vreau însă să spun, din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
recite zilnic, de o sută de ori, la televiziunea turcaleților, "Quod licet Iovis, non licet bovis!". Ce părere ai, te prinzi? Nu știu cât de bine este că s-au reîntors, după douăzeci de ani, bancurile cu personajele politice, dar cred că râsul e terapeutic și bun (cât pe ce să mai bag aici un ridendo castigat mores, dar cred că ajunge cu parada de falsă erudiție din presă, nu?) și măcar cu atâta să ne alegem față de tăcerea frisonantă și lașă din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai bag aici un ridendo castigat mores, dar cred că ajunge cu parada de falsă erudiție din presă, nu?) și măcar cu atâta să ne alegem față de tăcerea frisonantă și lașă din timpul guvernării Năstase. Altfel, nu prea e de râs, cât de plâns, și această constatare amară m-a făcut să fiu mai precaut cu exaltarea, fie ea și polemică, a fondului nostru nelatin amintit de Blaga. Nu cred că e vremea resurecției niciunui fel de trăirism misticoid și acest
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
putea fi, totuși, finalmente, nominalizat, în septembrie, pentru bătălia electorală prezidențială de anul viitor. Toată presa mondială de stânga "frăgezește" opinia publică cu informații despre lipsa de credibilitate a victimei, insinuând manipulator că procurorul va evita să se facă de râs declanșând un proces pe care, cu asemenea avocați împotrivă, l-ar pierde sigur. L-ar pierde, de fapt, acuzatorul, care este Statul New York, împotriva lui DSK. E adevărat că sistemul de jurați este unul greu de explicat în Europa (din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sunt reprezentate, cu asupra de măsură, și în patronatul media. Iar aici, ca și în cazul justiției sau în meseriile liberale, o vină importantă o au breslele care, din motive profilactice, se solidarizează cu cei care-și fac meseria de râs, devenind complice și lăsând să plutească asupra întregului corp profesional echivocul și blamul stârnit de niște canalii. Văd că în recentul scandal amintit, au început să ia atitudine doar activiști ai societății civile. Ce zic organizațiile profesionale și marii creatori
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de cu seară până răsărea soarele, aci dormea de cu seară până la amiază și uneori și până la 1 și 2 p.m. Piciorul și mîinile mici, ca ale mamei, dinți regulați și de culoare gălbuie, când râdea cu mare poftă, și râs sincer. Revenind la fizic. Era foarte păros Mihai, pe pulpele și cele de jos, și cele de sus, credeai de-i omul lui Darwin") sau de detaliile tragice, descrise în amănunt, ale momentelor când se manifestă boala sa psihică, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Priscus, “schimonosindu-și și figura și îmbrăcămintea și vocea și vorbele ce rostea, amestecând în graiul ausonilor, cuvinte de ale hunilor și goților, i-au umplut pe toți de veselie și i-a făcut să izbucnească într-un hohot de râs, ce nu se mai putea opri” . Că la curtea lui Attila se vorbea limba latină, nu este nici o îndoială ; însuși Attila fusese educat și crescut la Roma și era cunoscut sau prieten cu Aetius, generalul roman care l-a oprit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Speciile genului dramatic sunt: - comedia este specia genului dramatic, În proză sau În versuri. Ea evocă fapte și Întâmplări, organizate În tablouri și scene, cu personaje interpretate de actori. Personajele, intâmplările, moravurile sociale, prezentate pe scenă sunt menite să stârnească râsul. Finalul unei comedii este vesel (happy end). Comedia are de cele mai multe ori, o funcție moralizatoare; - drama este o specie a genului dramatic, În versuri sau În proza, cu un conținut și deznodământ grav. Specia Îmbină episoadele vesele cu cele triste
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel”; În sfârșit, Păsări-Lăți -Lungilă e o sinteză, „fiul săgetătorului și nepotul arcașului”. Comică este starea fiecăruia dintre ei la momentul Întâlnirii, dar râsul lui Harap-Alb le sugerează răspunsul: „Râzi tu, râzi, Harap-Alb... dar unde mergi, fără mine (zice fiecare) n-ai să poți face nimica.” Și Într-adevăr, eroii lui Creangă „tuscinci” Își fac datoria pentru care au fost destinați. Gerilă Îi scapă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
compătimea și Îi aducea doctorul de frică să nu i se Întample ceva, el crezând că tatăl viitorului copil este George. Se duce la el acasă, să-i spună să-i ia fata de soție, că a făcut-o de râs. Vasile Baciu află atunci că George nici macar nu a atins-o pe fata lui. Venit acasă, o ia la bataie pe Ana, Încercând și vecinii s-o scape din măinile lui. Sfătuit de tatăl ei, Ana se duce la Ion
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
predispoziția către ironie. Lui nu-i scapă din vedere latura comică a lucrurilor; pe seama lor se distrează copios, În orice Împrejurare ivită Întâmplător. O primă latură comică a vieții o consideră el setea nebunească de Îmbogățire a unor indivizi, stârnind râsul În multe situații. Setea de Îmbogățire este o adevărată maladie În spațiul românesc. Obiectul ironiei, dar și refuzul dialogului este fie Tudor Bălosu, pe care Îl Înjură În gând, „pe mă-ta și pe tine chiorule!”, fie Victor Bălosu Înscris
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conștient că acest aspect al creației sale dramatice și a creației În proză este relevant. SURSELE COMICULUI În „O SCRISOARE PIERDUTĂ” de I. L. CARAGIALE Principala modalitate de caracterizare a personajelor și de punere În scenă a situațiilor menite să stârnească râsul, Îl constituie comicul. Deosebirea dintre comic și umor constă În faptul că umorul starnește râsul, plecând de la ironie, fără să-și propună Îndreptarea defectelor oamenilor, mai precis are caracter moralizator. Comicul apeleaza și la ironie, și la satiră, deseori este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
SURSELE COMICULUI În „O SCRISOARE PIERDUTĂ” de I. L. CARAGIALE Principala modalitate de caracterizare a personajelor și de punere În scenă a situațiilor menite să stârnească râsul, Îl constituie comicul. Deosebirea dintre comic și umor constă În faptul că umorul starnește râsul, plecând de la ironie, fără să-și propună Îndreptarea defectelor oamenilor, mai precis are caracter moralizator. Comicul apeleaza și la ironie, și la satiră, deseori este virulent, sarcastic, starnind hohote puternice si profunde, având drept scop nu numai stigmatizarea (Înfierarea, condamnarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-și propună să le corecteze. I.L.Caragiale satirizează În comedii moravuri grave ale societății, falsificarea alegerilor politice, sau tare morale esențiale ale protagoniștilor politici (demagogia, santajul, prostia, ipocrizia), cu intenția indreptarii lor, fiind adeptul cugetării clasice: „ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile). Caragiale a exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tare morale esențiale ale protagoniștilor politici (demagogia, santajul, prostia, ipocrizia), cu intenția indreptarii lor, fiind adeptul cugetării clasice: „ridendo castigat mores" (râsul Îndreaptă moravurile). Caragiale a exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exprimat aceasta conceptie, fiind convins ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului, Farfuridi și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]