12,341 matches
-
în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Publicația, culturală și literară, de orientare tradiționalistă, i-a avut ca directori pe I. Slavici, I.L. Caragiale și G. Coșbuc. Poetul era apreciat deja ca scriitor și acumulase și în munca de redacție o bogată experiență. În momentul constituirii definitive a colectivului redacției, Coșbuc era destinat să fie elementul de bază: Titlul simbolic al revistei, "„organ literar pentru toți românii”", a fost ales de Coșbuc, după cum reiese din propriile mărturisiri, și indică, precum și
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
și literară, de orientare tradiționalistă, i-a avut ca directori pe I. Slavici, I.L. Caragiale și G. Coșbuc. Poetul era apreciat deja ca scriitor și acumulase și în munca de redacție o bogată experiență. În momentul constituirii definitive a colectivului redacției, Coșbuc era destinat să fie elementul de bază: Titlul simbolic al revistei, "„organ literar pentru toți românii”", a fost ales de Coșbuc, după cum reiese din propriile mărturisiri, și indică, precum și articolul program ("Vorba de acasă"), intenția celor trei fondatori de
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
de către N. Iorga (1905-1906), care va reformula doctrina sămănătoristă întemeiată pe revalorificarea tradițiilor istorice și ale folclorului. Ultima revistă sub direcția lui Coșbuc este "Viața literară", înființată la 1 ianuarie 1906, în colaborare cu I. Gorun, la care secretar de redacție a fost I. Chendi. În articolul de fond "Un prim cuvânt" se propune editarea unei reviste care să ofere cititorilor "„o icoană cât mai credincioasă și mai întreagă a vieții noastre literare și artistice în desfășurarea ei”" și "„să informeze
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
in Catalogul „Poșta Moldovei” fiind RM 31342. Revista poate fi procurată în librăriile Editurii Cartier (Librăria din Hol, str. București, nr.68; Vărul lui Shakespeare str. Șciusev, nr.113; Casa Cărții, bdul. Mircea cel Bătrân, nr.9) și la sediul redacției. - Aurelia Cojocaru (Universitatea din București), - Mihaela Iordăchescu (Academia de Studii Economice, Chișinău), - Victoria Bortă (Liceul Teoretic "Olymp", s. Costești, r. Ialoveni), - Oxana Greadcenco (Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava), - Ecaterina Bargan (Colegiul Național de Comerț al ASE, Chișinău), - Tania Dumbravă (Universitatea
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
ordinul conducerii Ministerului Apărării, după ce publică la Editura Humanitas în aprilie 1992 volumul Robi pe Uranus, în care descrie infernul coloniilor de muncă din timpul dictaturii comuniste. Cartea produce un șoc în rândurile foștilor politruci comuniști ceaușiști din Armată. Membrii redacției gazetei La datorie, înaintează către ministrul Apărării cereri scrise individuale ca scriitorul să fie deferit Procuraturii Militare pentru „trădare de țară și divulgare de secret militar”. Scriitorul este anchetat de Corpul de Control al ministrului Apărării și este îndepărtat din
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
1991 activează ca laborant superior și colaborator științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Din 1991 și până în 2007 este redactor-șef al Revistei de istorie și Cultură "Cugetul". Din 1999 și până în prezent este șef redacție Istorie la Editura "Prut Internațional", iar din 2000 deține funcția de vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova. În 2006, se implică activ în lupta cu Ministerul Educației pentru a exclude cursul de "istorie integrată". Ion Negrei menționează că experimentul ministerului
Ion Negrei () [Corola-website/Science/317193_a_318522]
-
(n. 24 decembrie 1976, Slobozia) este un prezentator român de televiziune. A absolvit Facultatea de Jurnalism și cursurile SNSPA. Și-a început cariera în cadrul redacției Jurnalul Național și Curentul. A fost consilier de presă al Ministrului Integrării Europene în perioada începerii negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană. Au urmat 4 ani de Radio - Europa FM, Radio Total și Radio România Actualități - iar de 8
Adrian Bucur () [Corola-website/Science/317499_a_318828]
-
În 2006 a obținut premiul APTR pentru reportaj de televiziune. A absolvit cursurile Colegiului Național de Apărare (2008), Academia Militară. În 2009 câștigă Bursa Europeană Freedom House/JTI - o vizită de studii la Bruxelles și un stagiu de pregătire în redacția BBC World Service.
Adrian Bucur () [Corola-website/Science/317499_a_318828]
-
elaborate. Ioan VIII și delegația ortodoxă (cu excepția lui Markos Eugenikos și a altor câțiva membri ai ei au recunoscut simbolul catolic al credinței; cu privire la alte trei probleme principale-Purgatoriul, primatul papei și darurile euharistiei-s-au luat, de asemenea, hotărâri în redacția latină, dar cu stipulații. Grecii au reulit să apere valabilitatea euharistiei cu pâine dospită, alături de euharistia cu azime; se recunoștea primatul episcopului Romei, însă patriarhii din Răsărit își păstrau dreptul de decizie definitivă asupra oricăror probleme de crdință, fără a
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
Paris. A mai îndeplinit funcțiile de membru al Asociației nord americane de studiu al Orientului Mijlociu și Africii de Nord, precum și membru al Asociației europene de cercetare a limbii arabe și a islamului. A făcut parte din comitetul central de redacție al Enciclopediei Judaice, ediția a II-a, autor al articolelor despre islam și despre Orientul Mijlociu. Între anii 1993-1998 a fost redactorul anuarului științific „Mizrah Hadash” al societății israeliene de orientalistica. Este membru în consiliul de redacție al revistelor „Sefunot” (Cercetări
Yaakov Landau () [Corola-website/Science/317746_a_319075]
-
din comitetul central de redacție al Enciclopediei Judaice, ediția a II-a, autor al articolelor despre islam și despre Orientul Mijlociu. Între anii 1993-1998 a fost redactorul anuarului științific „Mizrah Hadash” al societății israeliene de orientalistica. Este membru în consiliul de redacție al revistelor „Sefunot” (Cercetări și surse în istoria comunităților evreiești din Orient) din Ierusalim, „El-Karmel ”din Haifa, „Mediná, mimshal veyehassim beynleumim” (Stat, adminisratie și relații internaționale) din Ierusalim. Participa la consiliile de redacție ale publicațiilor străine: Asian and African Studies
Yaakov Landau () [Corola-website/Science/317746_a_319075]
-
de orientalistica. Este membru în consiliul de redacție al revistelor „Sefunot” (Cercetări și surse în istoria comunităților evreiești din Orient) din Ierusalim, „El-Karmel ”din Haifa, „Mediná, mimshal veyehassim beynleumim” (Stat, adminisratie și relații internaționale) din Ierusalim. Participa la consiliile de redacție ale publicațiilor străine: Asian and African Studies din Haifa-Ierusalim, Nations and Naționalism din Londra, Études sur la Mediterranée Orientale et le Monde Turco-Iranien din Paris, Central Asia and the Caucasus din Luleå, Suedia, Plural Societies din Leiden, Politique et Sociétés
Yaakov Landau () [Corola-website/Science/317746_a_319075]
-
și indicând sursa: Exemplu: «Din revista La Karavelo, nr. 9». Trimiteți o copie la revista LK. Colaboratori: La Karavelo are nevoie de colaboratori în multe domenii. Dacă apreciați revista și publicațiile noastre, scrieți la LK, pentru colaborare în colectivul de redacție. Cărțile pentru recenzii trebuie trimise la adresa revistei LK. ISSN: 1647-3353 Depunere legală la “Biblioteca Nacional de Portugal”: 301472/09 La Karavelo apare de șase ori pe an sub formă de PDF, de șase ori pe an ca revistă de hârtie
La Karavelo () [Corola-website/Science/317861_a_319190]
-
Păunescu, Gheorghe Funar. OADO editează o publicație lunară autorizată prin sentința civilă nr.1675/11.06.1990 (Judecătoria sector 1, București): Monitorul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (ISSN 1582-0726), având pe Florentin Sclețchi, ca director, pe Cristina-Dorina Cîmpan, Secretar de redacție, iar pe Monica Scalețchi, Dan Sterian, Ion Costel, Mariana Stanici, Vlad Daniela, Dan Nițescu, Dan Mihăilă și Thomas Csinta (Franța, externe), corespondenți permanenți. Veniturile OADO se realizează pe seama cotizațiilor plătite de membrii acesteia și a unor sponsorizări anuale. Sponsori ai
Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului () [Corola-website/Science/317884_a_319213]
-
din Iași (1888 - 1896) și la Academia duhovnicească din Kiev (1897 - 1902). Translator la Consulatul român din Odessa (1904 - 1906). Primul profesor de limbă română la Seminarul teologic din Chișinău și la Școala eparhială de fete (1906 - 1918). Secretar de redacție al revistei "Luminătorul" (de la 1 ian. 1908). Secretar al tipografiei eparhiale (din 1909). Redactor și director al ziarului "Glasul Basarabiei" (1913 - 1914) - toate la Chișinău. Preot la catedrala arhiepiscopală (1918 - 1919), apoi preot paroh la Năpădeni (1919 - 1932). A publicat
Grigore D. Constantinescu () [Corola-website/Science/318190_a_319519]
-
de navă. Din motive necunoscute, autoritățile sovietice nu au publicat imediat imaginile de la Luna 9. Observatorul Jodrell Bank, însă, care monitoriza nava, a observat, în schimb, că formatul semnalului este identic cu standardul internațional utilizat pentru transmiterea de imagini de redacțiile ziarelor. Daily Express a adus rapid la observator un receptor și imaginile transmise de Luna 9 au fost decodificate și publicate. BBC a speculat că proiectanții navei au montat pe sondă echipamente conforme cu standardele cu intenția de a facilita
Luna 9 () [Corola-website/Science/318296_a_319625]
-
1976 aprilie 9-10 în cadrul Sesiunii Științifice a luat premiul ÎI, cu lucrările: În 1977 mai 13-21 a participat la Sesiunea Științifică obținând premiul III cu următoarele lucrări: În cadrul Universității a condus Cercul de Matematică a studenților și a fost în redacția emisiunilor la radioul studențesc "Visszhang". Între 1978-1990 a fost profesor la Liceul Steagul-Roșu Brașov. Din 1990 este profesor la Colegiul Național Áprily Lajos din Brașov. Tatăl, Bencze Mihály (25.09.1919-18.12.2009) a fost zidar, mama Bencze Anna (născută
Mihály Bencze () [Corola-website/Science/318369_a_319698]
-
Ungaria, Slovacia, Ucraina, Șerbia, Germania. Conduce un cerc internațional de matematică la Miskolc (Ungaria). Între 1974-2010 a participat la peste 250 de Conferințe Naționale și Internaționale Este sau a fost redactor principal și editor la următoarele reviste: Este membru în redacția revistelor: este mentorul următoarelor reviste: a obținut următoarele premii: A propus peste 13000 (treisprezece mii) de probleme: 1. 2. 3. 4. CANADIAN MATHEMATICAL BULLETIN (Canada) 5. SMARANDACHE NOTIONS JOURNAL (UȘA) 6. SOCLE (Canada) 7. CRUX MATHEMATICORUM (Canada) 8. ELEMENTE DER
Mihály Bencze () [Corola-website/Science/318369_a_319698]
-
de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția de istoria și teoria artei. După absolvire lucrează la Institutul de Istoria Artei, unde va îndeplini între 1990-1995 funcția de director adjunct. Face parte din Consiliul Științific al Institutului. Este membră a Comitetului de redacție al Revue Roumaine d'Histoire de l'Art. Série Beaux-Arts și lucrează că editor pentru România al RIHA Journal. Conduce Sectorul Arte vizuale și arhitectura - perioadă modernă din anul 1990. Programul Academiei Române Enciclopedia Artelor în România: Proiecte de cercetare naționale
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
de jurnalism, între care „Conceperea și elaborarea ziarului” și „Mass-media și politica”. În anul 2011 a devenit decanul Facultății de Jurnalism, din cadrul Universității Hyperion. Este autorul a numeroase comunicări științifice publicate în țară și străinătate. Ca membru al colegiului de redacție al revistei „Geopolitics, History and International Relations”, Addleton Academic Publishers din New York a publicat numeroase studii de specialitate, între care “The geopolitics of religion and ethnicity”, “The role of the news media in connection with global terorism”. Este participant la
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
catedră, a fost mentor al unor importanți istorici și a contribuit la formarea multor promoții de absolvenți. Facultatea de Istorie și Patrimoniu a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu poartă numele „Nicolae Lupu” (2003) Nicolae Lupu a făcut parte și din redacțiile revistelor „Materiale și cercetări arheologice” și „Buletinul de Informare Științifică Istorie-Arheologie” al Academiei Române. A fost membru al Societății de Științe Istorice din România, al ”National Trust of Historic Preservation” din S.U.A. și al Societății de Studii Clasice din România. Cunoștea
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
1976, concursul de debut al Editurii Eminescu, cu manuscrisul "Astru natal", apărut în același an și semnat, ca toate volumele ulterioare, . A înființat, în aprilie 2000, la Găești, revista Litere, care apare din 2005 sub egida Societății Scriitorilor Târgovișteni (cu redacții la Găești, Târgoviște și Chișinău) și pe care o conduce ca director. A colaborat cu poezie, proză și articole de critică literară la "Argeș", "România literară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", "Magazin", "Contrapunct", "Litere", "Viața Basarabiei", "Literatura și arta" (Chișinău
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
Emisiunile în limba română sunt difuzate de luni până vineri de la orele 7 la orele 20, iar sâmbătă și duminică de la 8 la 20. De la orele 20 și până dimineață poate fi ascultata actualitatea internațională în limba franceză difuzată de redacția franceză a RFI Monde. Această structură bilingva are o contribuție notabilă la o mai clară poziționare a României în spațiul francofon. În cele patru orașe din țara în care postul de radio dispune de frecvențe proprii (București, Iași, Craiova și
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
către actualitatea românească, RFI România și-a constituit un mod propriu de prezentare și analiza a evenimentelor. Programele în limba română, difuzate în fiecare zi de la oră 7 pînă la ora 20, sunt concepute și realizate în comun de două redacții, una la București și alta la Paris. Știrile RFI România prezintă actualitatea într-un mod imparțial și serios printr-o abordare atentă, echilibrată, care pune accentul pe verificarea informațiilor și punerea lor în context. Într-un peisaj dominat de formate
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
România și are un buget anual de 800.000 de euro. Proiectul de a înființa un pol balcanic prin federarea în jurul RFI România a tuturor filialelor și stațiilor partenere ale RFI din statele sud-est europene a fost pentru moment suspendat. Redacția română a Radio France Internaționale numără 11 jurnaliști (între care scriitorul Matei Vișniec și jurnalistul Luca Niculescu)și dispunea de o rețea de corespondenți permanenți în mai multe țări. Programele RFI România Multe posturi de radio consideră că programele difuzate
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]