12,814 matches
-
spartakistă a Rosei Luxemburg, și a urmat represiunea. În Ungaria, Béla Kun și-a înstrăinat încă de la început țărănimea, și nu a rezistat decât 133 de zile la putere înainte de a fi înlăturat de la putere de o invazie românească. Valul revoluționar a dat înapoi încă din 1920 în Italia, deschizând calea spre succes fascismului. În țările industrializate, importante, ca Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Franța nu a avut loc decât un val de greve și manifestații, uneori violente, dar niciodată
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
non-beligerantă, apăruseră pe ziduri inscripții cu „trăiască Lenin” încă din 1917, mai mult ca respingere simbolică a războiului și a condițiilor sociale decât ca o cunoaștere reală a programului bolșevic. Cu toate acestea, patriotismul a primat, neavând loc nicio tentativă revoluționară înainte de sfârșitul Marelui Război. Delegații oficiali care plecau în Rusia în timpul Guvernului Provizoriu descopereau însă amploarea revoluției. Ei se întorceau uneori agitați, ca socialiștii francezi și , ministrul muncii englez Arthur Anderson sau feminista britanică Emmeline Pankhurst. O mână de străini
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
bolșevism în captivitatea din Rusia, s-au făcut ei înșiși promotorii revoluției la întoarcerea în țările lor: iugoslavul Josip Broz (viitorul mareșal Tito) este doar cel mai celebru exemplu. Germania lui Wilhelm al II-lea i-a lăsat pe diferiți revoluționari exilați în Elveția, între care Lenin, să-i traverseze teritoriul pentru a reveni în Rusia, în speranța că pacifismul va contribui la retragerea Rusiei din conflict. Încă de atunci circula în Rusia și în Occident ideea unui Lenin „agent german
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
locul unei clase de birocrați, care chiar în sânul Partidului Bolșevic avea să reușească să-și impună șeful de stat. Pentru a face acest lucru, ei a trebuit să-i deporteze și să-i măcelărească pe toți adversarii, „contra-revoluționari” și revoluționari. Mii de militanți comuniști, inclusiv majoritatea din „garda veche” bolșevică, eroi ai lui Octombrie și ai Războiului Civil, aveau să fie deportați, și apoi împușcați. Cei mai celebri dintre ei au fost umiliți și discreditați public în procesele de la Moscova
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
însuși. În 1930, jumătate din cadrele de stat și chiar din miliție serviseră și sub fostul regim. „Generația de la 1937”, care i-a înlocuit din cauza epurărilor, nu-l știa decât pe Stalin și-i datora totul: această nomenklatură, fără trecut revoluționar, avea să conducă direct URSS până în ajunul dispariției sale. Regimul totalitar al lui Stalin avea să sfârșească prin a înăbuși idealurile Revoluției din Octombrie. La mijlocul anilor 1930, s-au restabilit mai multe valori respinse de Lenin și Troțki: dragostea de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
unii liberali, aceasta își are rădăcinile în ideile lui Karl Marx. Pentru mai mulți marxiști nebolșevici, Lenin a comis o eroare fatală din dorința de a declanșa o revoluție a muncitorilor într-o țară copleșitor țărănească și a supraestimat potențialul revoluționar al țărilor occidentale. Pentru comuniști, marxiști, antileniniști, ca și pentru , bolșevicii au pus la punct încă de la început un și au încălcat principiile comuniste și marxiste. Comentând încă din epocă pe marginea evenimentelor din octombrie și Războiului Civil, marxiștii, cum
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
activitatea de profesor, Volta își continuă studiile și experimentele, devenind cunoscut în domeniu, iar în anul 1779 obține numirea în funcția de profesor la Universitatea din Pavia, unde își continuă munca în domeniul electricității și face o serie de invenții revoluționare, care îi aduc importante distincții, printre care medalia "Copley" (1791) a Royal Society din Londra al cărui membru era, "Legiunea de onoare" și altele. În anul 1801 Napoleon îl invită la Paris și îi acordă statutul de membru al "Institut
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
început să lucreze la editarea ziarului "Rabotnița" (Muncitoarea). Inessa Armând a fost revoltata de faptul că mulți socialiști europeni au susținut eforturile de război ale guvernelor lor. Ea s-a alăturat poziției lui Lenin și a făcut propagandă antirăzboinica și revoluționară, îndemnând soldații să înceteze luptele, să întoarcă armele împotriva conducătorilor militari și politici și să declanșeze revoluția socialistă. În martie 1915, ea s-a dus în Elveția, unde a organizat "Conferință Internațională a Femeilor Socialiste", o întrunire antirăzboinica. Pe 1
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
de externe german, care spera că prezența la Petrograd a radicalilor bolșevici va ajuta încheierea unei păci separate pe frontul de est, a oferit fonduri substanțiale și un tren special, sigilat, pentru V.I.Lenin, I. Armând și alți 26 de revoluționari ruși din exil, cu care aceștia au călătorit nestingheriți din Elveția, prin toată Germania aflate în plin război, prin Suedia și Finlanda, până în capitala Rusiei. După Revoluția din Octombrie, Inessa Armând a fost un critic ferm al deciziei guvernului sovietic
Inessa Armand () [Corola-website/Science/298302_a_299631]
-
a fost o formație britanică de muzică rock formată în anul 1964 în Cambridge, Anglia, faimoasa pentru compozițiile sale revoluționare în stil rock progresiv și rock psihedelic, cu versuri filozofice, experimente sonore, originalitate, coperte inovative de albume muzicale și spectacole live intens elaborate. Componentă inițială a formației era: Syd Barrett (vocal, chitară), Roger Waters (chitară baș), Rick Wright (clape), Nick
Pink Floyd () [Corola-website/Science/298317_a_299646]
-
La sfârșitul anului 1807, armatele franceze ocupă Spania, împăratul Napoleon așază pe tronul Spaniei pe fratele său Joseph. La fel ca mulți contemporani din toată Europa, Goya a crezut la început că domnia lui Napoleon va duce la răspândirea ideilor revoluționare și la democratizarea Spaniei. Aceste speranțe sunt șterse de războiul care va dura până în anul 1814, până în momentul retragerii trupelor franceze. După întoarcerea la tron a regelui Ferdinand al VII-lea, artistul trebuie să demonstreze că în timpul guvernării franceze a
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
să guvernez, mai greu e să mă semnez", se pare că Nicolae însuși realiza că sarcina conducerii unui uriaș imperiu aflat în plină fază a industrializării și a unei profunde prefaceri sociale (sau a unei Rusii aflată deja în agitație revoluționară provocată de abandonarea reformelor politice după asasinarea țarului Alexandru II de către un grup terorist de stânga), îl depășește complet: la moartea tatălui lui, țarul Alexandru III - secerat prematur de alcool și-o maladie renală - Nicolae își întreaba cu patetism verișorul
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
la Antanta Ruso-Engleză, alianță de care Wilhelm se temea așa de mult. Nicolae făcea față și unor dificultăți interne, nu numai situației internaționale tensionate. Bunicul său, Țarul Alexandru al II-lea, fusese asasinat într-un atentat pus la cale de revoluționari, deși el era cel care făcuse foarte mult să îmbunătățească situația economică și socială din Rusia. Revoluționarii nu erau dornici să obțină puterea în cadrul regimului existent, ci luptau pentru răsturnarea țarismului (în copilărie, Nicolae și familia lui au supraviețuit unei
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
lege de abolire a iobăgiei nefavorabilă majorității populației, unii membrii ai intelighenției au concluzionat că o reformă justă ca și o veritabilă modernizare a țării nu poate avea loc decât răsturnând regimul țarist; dintre acești blazați s-au recrutat viitorii revoluționari. Ultimii doi țari care au urmat - Alexandru al III-lea și Nicolae al II-lea - au încercat să mențină intactă arhaica autocrație: după asasinarea țarului Alexandru al II-lea, prost sfătuiți fiind de cercurile conservatoare, succesorii acestuia - țarul Alexandru al
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
care bolșevicii estoni conduși de Jaan Anvelt capturează puterea cu două zile înaintea revoluției bolșevicilor ruși la Petrograd, social-democrații radicali estonieni pierzând-o mai târziu, datorită invaziei armatelor kaiserului), revoluție bazată pe ideile lui Karl Marx. Cele mai importante activități revoluționare au fost controlate de Comitetul Militar Revoluționar al Sovietului din Petrograd. Inițial, evenimentul era numit Revolta din octombrie sau Revolta de pe 25, așa cum apare în prima ediție a operelor complete ale lui Lenin. Proeminența evenimentului a fost scoasă în evidență
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
capturează puterea cu două zile înaintea revoluției bolșevicilor ruși la Petrograd, social-democrații radicali estonieni pierzând-o mai târziu, datorită invaziei armatelor kaiserului), revoluție bazată pe ideile lui Karl Marx. Cele mai importante activități revoluționare au fost controlate de Comitetul Militar Revoluționar al Sovietului din Petrograd. Inițial, evenimentul era numit Revolta din octombrie sau Revolta de pe 25, așa cum apare în prima ediție a operelor complete ale lui Lenin. Proeminența evenimentului a fost scoasă în evidență mai târziu. Numele oficial al evenimentului în
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
a concentra eforturile administrative pentru corijarea gravelor dezechilibre sociale. (țăranii, care reprezentau majoritatea absolută a populației voiau reformă agrară cu împroprietărire, în timp ce muncitorii orașelor, și ei țărani la origine, voiau schimbarea relațiilor umilitoare dintre patronat și forța de muncă) Guvernul revoluționar a alunecat gradual, dimpotrivă, dinspre poziții pro-reformă, înspre măsuri autoritare și nedemocratice. Insurecția bolșevică survine pe fondul deteriorării complete a popularității Guvernului provizoriu condus de Kerensky și a unei situații de criză profundă, atât pe front, cât și în întreaga
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
în aplicare acțiunea de capturare a puterii pe cale armată, Lenin a sperat că Congresul Regional Nordic al Sovietelor va declanșa o invazie militară baltică (estonienii și finlandezii au fost, tradițional, cei mai radicali membri ai partidului bolșevic și ai mișcării revoluționare, au format gărzile de corp ale lui Lenin și au fost lideri importanți ai CEKA și ai Armatei Roșii, Lenin găsindu-și adăpost în Finlanda după puciul eșuat din iulie, iar Sovietul din Riga a fost primul soviet din Rusia
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
ca urmare a represiunii suferite după revolta eșuată din iulie, iar populația proletară în general era blazată și epuizată, în ciuda nemulțumirii generalizate și a sentimentului că situația nu mai putea dura prea mult. În 16 octombrie chiar, reprezentanții Comitetului Militar Revoluționar (organism bolșevic înarmat), ca și membrii Sovietului Petrogradului (dominat și el de bolșevici), comitetele de fabrică și sindicatele participante, toți au avertizat contra riscurilor unei revolte care să aibă loc înaintea Congresului Sovietelor (Întregii Rusii). Este relativ neclar motivul pentru
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
să abandoneze capitala în mâinile dușmanului, a căpătat credibilitate din momentul în care presa a relatat despre îndemnurile lui Rodzianko, adresate primului ministru, de a abandona capitala pentru a închide astfel Congresul Sovietelor. La 22 octombrie (după calendarul iulian) „Comitetul Revoluționar Militar” condus de Lev Davidovici Troțki a preluat comanda garnizoanei din orașul Petrograd, care atunci era capitala Rusiei, oraș azi numit în rusă Sankt-Peterburg și în românește Sankt Petersburg. Temându-se de presiunea crescândă din partea maselor în sensul acordării puterii
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
Brest-Litovsk (3 martie 1918). Alegerile pentru Adunarea Constituțională, prevăzute încă de guvernul provizoriu Kerenski, au avut totuși loc în noiembrie 1917. În istoria Rusiei au fost primele alegeri ceva mai libere, și ultimele, până în 1991. Au fost câștigate de socialiștii revoluționari obținând 380 de locuri. Bolșevicii au obținut numai 168, pierzând clar alegerile. La alegeri au luat parte 14.700.000 de alegători. Bolșevicii nu au vrut să respecte rezultatul alegerilor și pe 5/18 ianuarie 1918 sub conducerea lui Lenin
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
a fost montată o placă ce avea inscripționat: "”Benedictus Iosephus ÎI Imperator Augustus atque Pius Rex Pater patriae nos hoc anno 1773 în Junio visitavit”". După 1989 placă respectivă a fost îndepărtată de pe clădirea transformată astăzi în magazin alimentar. Frământările revoluționare din 1848 au ecou și în orașul Dumbrăveni. Orașul este cucerit în două rânduri de generalul Józef Bem care împreună cu marele revoluționar maghiar Sándor Petőfi, a poposit aici trei zile. După 1848 orașul cunoaște o perioadă de relativă liniște. Administrația
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
în Junio visitavit”". După 1989 placă respectivă a fost îndepărtată de pe clădirea transformată astăzi în magazin alimentar. Frământările revoluționare din 1848 au ecou și în orașul Dumbrăveni. Orașul este cucerit în două rânduri de generalul Józef Bem care împreună cu marele revoluționar maghiar Sándor Petőfi, a poposit aici trei zile. După 1848 orașul cunoaște o perioadă de relativă liniște. Administrația orașului suferă o modificare în 1871, ajungînd sub controlul comitatului Târnava Mică. În acest timp, Elisabetopolul este sediu de pretura de care
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
menționat în jurnalul său de călătorie faptul că în Miercurea Ciuc erau 83 de case în anul 1799. Józef Bem, generalul revoluției pașoptiste, numește în fruntea trupelor din Secuime pe Sándor Gál, cu reședința în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabăra revoluționară mai multe batalioane formate la Miercurea Ciuc. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea au fost incluse orașului următoarele suburbii: "Mártonfalva", "Csütörtökfalva" (1891), iar în 1930 Jigodin, în 1959 Șumuleu Ciuc și Toplița Ciuc. În anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit reședința
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
internaționale a principiului autodeterminării naționalităților, exprimat în cele 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson. În frunte cu Partidul Național Moldovenesc, creat în martie 1917, Basarabia a rezistat tendințelor Ucrainei de a o anexa, în contextul haosului total din Rusia revoluționară. În octombrie 1917 a avut loc la Chișinău un congres al ostașilor moldoveni, care a proclamat „autonomia teritorială și politică a Basarabiei" și a decis crearea Sfatului Țării ca organ reprezentativ. Conducerea sa executivă a fost încredințată unui consiliu director
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]