15,319 matches
-
cuprinsul vederii 41. Un cadru inconturnabil al supra-măsurii. Măsura este de fapt dimensiunea pe care imaginea o ia peste măsură, căci e a cerului nemăsurabil, iar singurul în stare să se măsoare cu cerul este sufletul, hărăzit cu darul nebuniei sacre, el însuși măsură a vederii cu duhul: "instrumente ale măsurii nu pot fi decât sufletele, atunci când zeii le acordă, (...), darul de a vedea clar. Sufletul recunoaște lungimi cari înfruntă rațiunea"42. Atunci când acest har e acordat, ceea ce se vede e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
paradoxul înălțării ascetice prin străbaterea pustiei, aceasta pentru că "răzbim din lut, urcăm scări de luceferi,/ Silim să ducem cerul mai departe", "prin lut urcăm în cerul sfânt.// Sub pajiștile de senin/ Stau lumile zămislitoare/ Din întunericul deplin./ Și-n seva sacră ne unim/ Cu veșnicia subterană/ Din fundul căreia suim"24. Sub fiecare manifestare vizibilă a frumosului în lume stă, invizibilă, figura inaparentă a frumosului născător de frumusețe. Frumusețea iese la vedere în cele sensibile pe care le transfigurează, ea însăși
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cum spune poetul - "pe bezna ce duce-n adâncime"32, îndeplinește un act de expiație, reducție radicală prin care ceea ce se golește devine golul hărăzit împlinirii, pregătit să primească darul sămânței roditoare. "În golul pur pun limite și-ncheg/ Volumul sacru, sâmbur de altare"33, limitele interioare fiind tot atâtea potențe originare ale creației, "fructele luminii ce-a-nsămânțat pustia"34. Ceea ce deja semnifică și se dă ca posibilitate a creșterii este încă în ascundere, nemanifestat în lumină, dar ceea ce începe să fie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pulsează însăși posibilitatea ei, inimaginabilul aprioric al originarului care nu se vede, dar se pune în arătare, creează imagine, precum "sâmburul ce-așteaptă în veșteda păstaie"36. "La temelia lumii minunea doarme încă"37, dar "neliniștiții sâmburi" prefigurează rodul ceresc, "sacra sămânță" a transcenderii care, asemeni unor "aripi [ce] așteaptă-n ou"38, ascunde în sine zboruri lăuntrice.39 Inima prin care se vede cerul Locul de generare a frumuseții e lumina pe care o degajă reflectarea cerului în suflet. Ea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
generare a frumuseții e lumina pe care o degajă reflectarea cerului în suflet. Ea încolțește și se susține prin toate cele care - deși ontologic inferioare - îi garantează existența și menirea. Coborârea "în neagra vale-a inimii fertile", "până-n fund la sacra origină"40, echivalează cu străbaterea - în amonte - a curgerii spre izvoare, în ritmul biunitar al inspirației și expirației, laolaltă cu lumina care intră în noaptea nemanifestării și iese în explozia frumuseții iradiante 41. Suflare și răsuflare - fenomenologie pulsatorie - prin care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Și floarea penelor blând/ Se ofilește pe valuri.// Taci - duși sunt numaidecât/ Păunii lunii în mare./ Taci - totul nu e decât/ O slabă cutremurare" (Lună pe mare, vol. Scutul Minervei, în op. cit., 3, p. 121). Faptul că figura informă a sacrului coboară în propria lumină ce "cutremură" și întunecă lumina lumii pune în evidență structura (și viziunea) ierarhică, nivelică, a lumii. Diafanul posedă de acum o imagine proprie: este, într-un fel, o "creatură" a aerului, un "nor" luminos și incolor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
intégrale, PUF, Paris, 1963, p. 251). 96 " Aici prinde viață "mai multul" lui fascinans", în ceea ce depășește definiția onto-teologică a lui Dumnezeu drept Cel ce este, exces ce vine pe deasupra, revelându-se ca mysterium tremendum et fascinans (cf. Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj, 1996, p. 46). 97 Martin Heidegger, op. cit., p. 223. 98 Dublă mișcare a discontinuității al cărei du-te-vino (flux și reflux) nu sparge unitatea ci creează bucla unui continuum ontologic: "Natura omului nu e de a înainta întotdeauna
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Vol. Câmpiile magnetice, Editura Eminescu, București, 1976, p. 30. 47 Natura unui interregn ezitant "între secret și iluzie, între plante și pietre" (Interregn, în vol. Curtea Medicilor, Editura Eminescu, București, 1979, p. 24). 48 "Se plămădește o ființă nouă în sacrele tipare./ Prea mari le simt. Dar mă așază-acolo/ Unul" (Focul, în vol. Călătoria continuă, Editura Cartea Românească, București, 1989, p. 85). 49 " Închide ochii: ceea ce șiroiește nu se poate/ Întrezări decât cu ochii închiși" (Meșteșuguri străvechi, în Câmpiile magnetice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invulnerabilă se oglindea Firea", iar "un duh al vârstei de aur se prefira printre degete" (în op. cit., pp. 54, 56, 57); "când singură atracția paradisului o/ resimțeai un magnet căruia nu te puteai împotrivi/ limpezimea dintâi, transparența nesfârșită/ a zorilor sacrului", "numai văz pentru ceea ce nu se îmbie vederii" (Cantorul, vol. Kaspar Hauser, 1991, în op. cit., p. 133). 58 Dar și începutul și sfârșitul, sfârșitul prevăzut prin început: "Viziunea ce unește zorii lumii cu sfârșitul timpurilor", "Spectrul destrămării înfățișându-se încă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 166), absorbit în Fondul pe care îl reflectă în imagine, primind ființă și lumină, căci "strălucitor se oglindește în mine străfundul prăpastiei ce trebuie atins" (Limba despicată, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 176). 60 Iată câteva locuri ale eclipsării sacrului, on-toposuri ale nestării, ale uitării ființei și a chipului ei divin: "Lacuri de cenușă ale căror unde nemișcate n-ar mai fi în stare/ Să recunoască chipul Focului din care au purces" (Vești dintr-un tărâm de ceață, vol. Trandafirul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ei divin: "Lacuri de cenușă ale căror unde nemișcate n-ar mai fi în stare/ Să recunoască chipul Focului din care au purces" (Vești dintr-un tărâm de ceață, vol. Trandafirul și clepsidra, în op. cit., p. 76), " Când urmele spre sacru s-au șters și uitarea/ se vădește cu puterea unei stihii" (Fragmentele, 73, în op. cit., p. 118), "un tărâm al rătăcirii/ Unde amprenta ființei și semnele sacrului s-au șters" (Astrul nomad, vol. Kaspar Hauser, în op. cit., p. 130), " Un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de ceață, vol. Trandafirul și clepsidra, în op. cit., p. 76), " Când urmele spre sacru s-au șters și uitarea/ se vădește cu puterea unei stihii" (Fragmentele, 73, în op. cit., p. 118), "un tărâm al rătăcirii/ Unde amprenta ființei și semnele sacrului s-au șters" (Astrul nomad, vol. Kaspar Hauser, în op. cit., p. 130), " Un anotimp al rătăcirii, când ființarea/ întoarce spatele adevărului Ființei/ și se abandonează ne-lumii, lipsei de temei" (Apoteoza răului, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 181). 61 Abia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
A fost conferențiar la Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș. Este conferențiar dr. la Universitatea Sapientia din ClujNapoca, Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș. A publicat cărți de autor unic (Simbolismul religios (2005), Semnul lingvistic (2007), Introducere la estetica sacrului (2008), The conceptual metaphor and the cultural substrate (2011). A publicat studii la Cambridge Scholars Publishing, Lambert Academic Publishing, Pompeu Fabra etc. A implementat proiecte în calitate de Director și/ sau membru (UEFISCDI), în parteneriat cu universități/ institute de cercetare (OLF din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înainte de vocală (lat. funiambulus). Termeni panlatini formați din prefixoid + interfix o + termen- bază: ro. enter(o)virus (fr. entérovirus; en. enterovirus, es. enterovirus, it. enterovirus, germ. Enterovirus: cf. gr. έυτερο-, έυτερον- "intestin"); ro. sacrolombar (fr. sacro-lombaire: cf. lat. sacrum- osul sacru; lumbus "șale"); saprofit (fr. saprophyte: cf. gr. σαπρο-, σαπρός- "putred"). Vocala tematică - o, în compuse era atribuită influenței grecești (sacrosanctus, mulomedicus). Acest interfix a supraviețuit în terminologia panromanică, în formațiunile care conțin elemente de origine greacă: rinofima (fr. rhinophyma, en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un studiu recent al unui tânăr teolog: pelerinajul nu e o descoperire a societății moderne, o modă, ci o instituție veche, pe care o găsim la toate popoarele și la toate credințele. Caracteristica de bază este deplasarea către un loc sacru, un drum al inițierii și Întăririi. Pelerinajul la Ierusalim, la mormântul Mântuitorului sau pe Muntele Măslinilor cinstește credința În Întemeietor. Pelerinul creștin Își Întărește identitatea, se Înmulțește spiritual, caută repere și referințe, Îl Înalță pe individul izolat și părăsit, Îi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
deturnată, s-a transformat Într-o distracție păgână. În locul reculegerii și decenței, am avut parte de altceva. „Ofertele” au exaltat mulțimea, au stârnit patimi și comportamente indecente, au adunat la Iași ființe care n-au nimic de-a face cu sacrul. O colegă din București, spirit ascuțit, Îmi scrie: „Am văzut și eu la tV ce s-a Întâmplat la Iași. Este ca În filmele vechi cu populații din Evul Mediu. Impresionantă e componenta mizeriei fizice care este subliniată - se mușcă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
statul se confundă cu regele. Succesor al împăratului roman, el este "împărat în regatul său" și în același timp este la originea întregii justiții, întregii legislații și întregii autorități administrative. Dar suveranul și lingușitorii săi insistă mai ales pe caracterul sacru al monarhiei. Ungerea papală îi conferea deja monarhului o dimensiune religioasă esențială. Bossuet (Politique tirée de l'Écriture sainte) merge mult mai departe declarînd că "Dumnezeu numește regii ca pe miniștrii săi și domnește prin ei asupra popoarelor (...). Prinții acționează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care se sprijineau revolu?ionarii, s�nt expresii politice pe c�ț de tranzitorii pe at�ț de fragile ?i ele nu pot servi că fundament edificiului social. A lucra la restaurarea unei anumite autorit??i, a reda un sens sacrului �n via?a social?, a favoriza o �ntoarcere la comunitatea original?, acestea erau, la ie?irea din vijelie, obiectivele contrarevolu?ionarilor, care credeau c? pot ?ine �n acest fel piept adversarilor lor politici, liberalilor. De la Ideologi la Saint-Simon Liberal, liberalism
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu fac corp dec�ț �n cadrul unei comunit??i care le d? sens. Religia este deci �nf??i?at? că un fenomen colectiv. Existen?a să se bazeaz?, �n toate cazurile, pe o distinc?ie esen?ial? �ntre fenomenele sacre ?i profane, distinc?ie pe care religia o exacerbeaz? printr-un ansamblu de practici ?i de reprezent?ri pe care le vedem la fel de bine �n societ??ile moderne că ?i �n societ??ile primitive. Pentru Durkheim, este posibil s? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
australian, pe care a?eaz? o adev?raț? teorie general? a religiilor, din care vom re?ine aici dou? idei: 1) �n totemism � ?i f?r? �ndoial? �n orice religie � oamenii consacr? un cult societ??îi �ns??i, prin mijlocirea sacrului; 2) societ??ile, �n anumite condi?îi, pot s? creeze zei sau religii, �n principal atunci c�nd cunosc st?ri de tensiune colectiv? extreme. �n aceast? ultim? carte, Durkheim a folosit desigur muncă depus? �n cadrul revistei Ann�e
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Mons. J. Baltheiser, arestat la 11.05.1951). Preot și Mentor „Exemplul viu al preotului desăvârșit”; „ne-ați turnat picătură cu picătură viața sfântă cu știința cea curată a Bisericii”; „magistru excelent atât în știința științelor, cât și cu știința sacră” ... „magnus in magia, major in philosophia, maximus in theologia (...) părinte spiritual, educator, director și rector” A fost magistru care a desăvârșit formarea preoților, a intelectualilor și a credincioșilor, după rigori înalte. La București și Iași a fost mentor întru sfințenie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de împrumuturi lexicale în alte limbi, cuvinte și expresii mai ales religioase (ex. sâmbătă, mană, aleluia, amin, jubileu, heruvim, serafim, serafic, osana etc.). La aceasta au contribuit prezența comunităților evreiești în diaspora, dar mai ales răspândirea creștinismului și scrierilor sale sacre, Vechiul și Noul Testament (comunitățile creștine primordiale au fost evreiești). Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia evreiască și cunoscută prin ea în toată lumea. Descoperiri arheologice au întărit diverse date care apar în Biblie, dar perioada mai veche, a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
imediat ce poarta grădiniței se închide, îi face o scenă lui André. Și totuși, aceste absențe providențiale ale părinților le permit tinerilor să meargă și mai departe cu flirtul. Să se aventureze departe, mult mai departe pe căile senzualității... până la "pragul" sacru al virginității. "Groaza de a nu rămâne însărcinată mă trăgea înapoi mai mult decât interdicțiile morale, recunoaște astăzi Dominique Desanti. Era una dintre meschinele banalități ale generațiilor acelora. Frica de un copil închidea o graniță, dar te forța în schimb
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și mai mult pe cei cu gândire convențională este faptul că o parte dintre acești tineri se prevalează, fără măcar s-o fi revendicat, de o mare libertate sexuală. Că aceștia au transformat, potrivit expresiei scriitorului Jean-Louis Bory, faimosul "triunghi sacru" Lipp, cafeneaua Flore și Les Deux Magots unde spiritul respiră din nou, în "triunghiul lui Venus". Juliette Gréco, Simone de Beauvoir Multe fete se mărginesc la a flirta, așa cum face de pildă Thérèse (Brigitte Auber), actrița novice din Rendez-vous de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gen de cutezanțe amoroase. Sunt acum mai multe domnișoare care flirtează, care schimbă cu băieții săruturi și mângâieri. Sunt de asemenea și tinere, precum Dominique Desanti, care îndrăznesc să se aventureze departe, foarte departe pe cărările Ținutului Iubirii, până la "pragul" sacru al virginității feminine. Se pare însă că abia în anii '50-'60 cuplurile de tineri s-au dedat în număr mare acestui joc primejdios. Nu era un lucru cât de poate de firesc? Contradicțiile care fisurau fără contenire societatea franceză
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]