14,124 matches
-
mai fi niște „evrei imaginari”, care ar fi omorât „nu se știe când” și „nu se știe unde”, ci „evrei reali”, care locuiesc „chiar În târgul nostru”. În fine, ar fi vorba de o crimă „efectivă”, și nu de una simbolică (iconocidul) sau de una Înfăptuită Într-un timp incert (hagiocidul) ori imemorial (deicidul). Trebuie Însă subliniat că stereotipul infanticidului nu este unul complet autonom. El se naște din stereotipul deicidului și rămâne Într-o relație ancilară față de acesta, având menirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai poate fi folosit ca sperietoare În România, fiind pe cale de dispariție (sub 10.000 de evrei, dintre care două treimi au peste 70 de ani). Spectacolul antisemit trebuie să continue, chiar și fără evrei ! 5. Xenocid ritual ? Sacrificii umane simbolice Sângeroasa practică a sacrificiilor umane a fost supusă, de-a lungul timpului, unui șir de modificări care au vizat „Îmblânzirea” ritualului : de la sacrificarea celui mai destoinic reprezentant al comunității la jertfirea unui om considerat a fi „de rangul doi” (infirm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost zidită o țigancă. Într-o altă variantă din aceeași zonă, În locul oamenilor sunt sacrificați cocoși <endnote id="(750, p. 31)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după terminarea clădirii, se face stafie” <endnote id="(32, p. 229)"/>. Omul care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după terminarea clădirii, se face stafie” <endnote id="(32, p. 229)"/>. Omul care „și-a pierdut umbra - sună o credință populară - Își va pierde și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arhaică este atestată În România de la jumătatea secolului al XIX-lea și acoperă toate zonele țării, dar a făcut greșeala să creadă că „obiceiul zidirii umbrei” este specific doar arealului românesc <endnote id="(167, pp. 613-615)"/>. Acest tip de sacrificiu simbolic este atestat practic În tot spațiul sud-est-european (Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria și, bineînțeles, România). În Ungaria am dat peste un caz straniu de răsturnare a credinței În practicarea xenocidului ritual și de asociere a ei cu legenda infanticidului : cei care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau era aruncată În râu <endnote id=" (63, p. 151 ; 70, p. 163 și ilustrațiile 15, 16 și 22)"/>. Evident, de cele mai multe ori, maltratarea efigiei lui Iuda se făcea con comitent cu maltratarea iudeilor. Oricum, distrugerea efigiei repre zenta distrugerea simbolică a acestora. Și asta pentru că „din neamul lui Iuda - cum spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Trebuie spus că obiceiul magic al spânzurării și arderii/ Înecării efigiei lui Iuda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(30, p. 30)"/>. Trebuie spus că obiceiul magic al spânzurării și arderii/ Înecării efigiei lui Iuda de sărbătoarea Paștelui este din plin atestat În Europa catolică și protestantă (Spania, Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia etc.). Acest ritual de iudeocid simbolic este atestat (e drept, mai rar) și În unele zone din partea ortodoxă a continentului (Ucraina, România, Grecia). În unele orașe ale Greciei, ritualul arderii efigiei lui Iuda În timpul Paștelui se practică până În zilele noastre. Tradiția se perpe tuează, cu toate că sinoadele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
361)"/>. Semnificativ este faptul că, În toate exemplele date mai sus, personajele biblice Iuda și Irod au dispărut complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul generic le-a luat cu succes locul <endnote id="(704)"/>. Uciderea simbolică a „evreului imaginar” (cel făcut din pânză și paie) continua adeseori, În mod natural, cu expulzarea sau uciderea efectivă a „evreului real” (cel făcut din carne și oase). Practica nu a dispărut complet. Chiar și În zilele noastre, În țările
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nandriș, Umanismul picturii murale post- bizantine, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, pp. 258 ș.u., și vol. II, pp. 134 ș.u. 13. Tache Papahagi, Grai, folklor, etnografie, Editura Minerva, București, 1981. 14. Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito- simbolice În cultura tradițională românească, Editura Minerva, București, 1989 ; vezi și ediția În limba engleză a acestei cărți, la nota 519. 15. Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal, București, 1914. 16. Materialuri folcloristice, culese de Gr.G. Tocilescu, București, 1900. 17. Revista Șezătoarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jews and Christians in Medieval Muslim Thought”, În 540, pp. 108-117. 374. Într-un excelent studiu privind stigmatul identității etnice, Sorin Antohi dă ocol sferei semantice a noțiunii de „stigmat”, care „acoperă deopotrivă mărcile miraculoase ale elecțiunii divine (prin memoria simbolică a rănilor lui Cristos), atributele externe ale maladiei și handicapului, sigiliul indelebil al justiției pe corpul marilor delincvenți, semnul oprobriului public la adresa persoanei ieșite din «normalitatea» specifică a unei comunități”. Evident, În capitolul de față, eu mă refer la această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau firme comerciale evreiești din toate domeniile. Firmelor nu le mai era permisă funcționarea. Abuzurile legionarilor îi obligau pe evrei să ceară radierea autorizațiilor și să semneze o procură de predare a afacerii unui membru al gărzii pe un preț simbolic și în rate. Legislația antievreiască din perioada regimului legionar a fost o reflectare a unei stări de spirit, a unei direcții și a unei voințe care izvora din realitatea românească a anilor 1930, dar nu se poate nega influența și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
14) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”8 aprilie 1983”> Iubite Călin, la întorcerea mea în București am găsit pe masa de lucru Ateneu, ianuarie 1983, și drepturile de autor considerate de mine mult peste așteptări, deoarece le credeam simbolice. Asta și explică poate avalanșa de manuscrise ce se îndreaptă regulat spre Dv. Exemplarul anterior și felicitările într-adevăr n-au venit, nici aici, nici la Roman. Dacă ții la asta, îți mulțămesc din inimă, dar eu nu rîvnesc și-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
oltenească antrenată de Ceaușescu dar o va face foarte curând. De aici se desprinde ideea că, atunci când gargarisești cu regina Angliei niscaiva snoave antisovietice, răsplata vine imediat chiar dacă În decembrie 1989 tot tanti Veta a II-a i-a luat (simbolic) lanțurile și tinichelele pe care i le dăruise micuțului dictator paranoic și deopotrivă de sângeros cu mare fast și pompă, după ce În cârdășie cu nevastă-sa omorâse nu mai puțin de...40.000 de timișoreni! Sperăm că s-a sesizat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Părinții nu au fost de acord cu proiectul “Centru de zi” în loc de grădiniță și astfel au dus copiii la grădinița de stat, mai ales că acolo este totul gratuit. Precizez că la Filadelfia grădinița era cu plată, însă prețul era simbolic. Taxa fixată era de 100 lei pe lună, incluzând 3 mese. Pentru cei care nu dispuneau de resurse, și aceștia erau destul de mulți, prețul cerut era egal cu alocația pe care o primeau de la stat (aprox.40 lei), însă mulți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
învățare); o categorii: familie, rude, prieteni, vecini, colegi, cunoscuți, autorități, etc Exemplu de proiect: - lucrarea personală pentru rudele neadventiste - reactivarea legăturilor, vizitarea lor - împărțirea unor invitații la diverse evenimente ale bisericii - întocmirea unor liste speciale de rugăciune - oferirea unor cadouri simbolice (ex. un abonament la Semnele Timpului) Aș încheia acest obiectiv primar citând un paragraf din revista mondială a Bisericii „Review and Herald” din 24.06.1884 : „În ziua judecății lui Dumnezeu, câți vor fi aceia care vor veni la noi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
R.S.S., în 1985, prin utilizarea tehnicilor de dezinformare și manipulare în masă. Estul și Vestul - Gorbaciov și Occidentul - se puseseră de acord în 1989 că divizarea Europei să fie abolita iar Germania să fie reunificata (între altele, și prin demolarea, simbolică, a "Zidului Berlinului", operațiune declanșată de grupul "Luci" (Fulgerul KGB-ului). Scopul: reunificarea politică și economică a Europei, a construirii Casei Comune Europene, cum se exprimă însuși Gorbaciov, ca o componentă esențială a Noii Ordini Mondiale, preconizate de organizațiile globaliste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nu fusese aleasă întâmplător, ea a dat naștere la mulți copii care au rămas în viață. Așa zisa „cumpărare” se făcea printr-un geam, copilul respectiv era „vândut” de mama lui, femeii care îl cumpăra plătind pe el o sumă simbolică. La târg au luat parte Marioara Bibirig, Victoria, mama copilului, Nicușor care îl „vindea” prin geamul deschis, mama ei Profira Nașcu și bineînțeles, cumpărătoarea Maria Gheorghiu, care a plătit 2 lei. Vecinul Vasile Chiriac, care a adus acasă și vitele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în fiecare dimineață copilul să fie adus la mama „cumpărătoare” iar seara să fie luat acasă. Aceasta deoarece așa cere tradiția, ca mama adoptivă să aibă efectiv grijă de copil, altfel nu-și face efectul toată această operație de vânzare-cumpărare simbolică. Joi dimineață în târgul de la Băcești Vasile caută juncani, după cum îl sfătuise și socrul lui, să fie animale crescute de dumeșteni, că aceștia au boi buni de muncă. A găsit o pereche pe plac, s-au înțeles la preț, au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ceea ce ne interesează în acest volum este nu doar identificarea a ceea ce are excesiv lumea operei, cum se configurează dezechilibrul și care sunt resorturile sale intime, ci mai ales a valorii de întrebuințare care i se conferă excesului în economia simbolică a interpretării, a deformărilor ulterioare ale operei. Un ultim popas cu această temă, o lectură a cărții lui Gelu Negrea, Anti‑Caragiale generează o reflecție similară prin rezonanță cu mesajul cărții asupra exagerării, excesului de interpretare a cate- goriilor negative
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
are ceva din efectul filmic din westernurile spaghetti unde justițiarul sau dimpotrivă un desperado reputat își face apariția pe strada principală în timp ce pistolarii se retrag prudent- amenințători pentru a-i face loc. Numai că naratorul nu pare să posede capitalul simbolic necesar pentru a crea fiorul publicului care-l privește de la mesele de la „Restaurant et Berărie” și „Cafenea et Confiserie”. Acumularea de tensiune în acest episod este generată de excesul de atenție. „Sosirea mea produce senzație. Toți ochii se pironesc asupră
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și nu lovitura ca atare provoacă criza și punctul de inflexiune traumatic în existența băiatului de prăvălie. Nu violența concretă, ci violența latentă, emblematizată în gestul care activează coduri mitologice este ceea ce provoacă teroarea. Intrăm în economia clinică și deopotrivă simbolică a nevro- zei cu o frază precum următoarea : „Amenințarea este mai grea pentru un suflet ce se clatină ușor decât chiar lovi- tura”. Ea ne atrage atenția asupra faptului că ne aflăm în regimul unui imaginar bântuit, și deopotrivă într-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sacrificarea familiei sale este recu noscută și incorporată prin intermediul violenței sacri- ficiale de către Leiba Zibal. Ieșirea din sfera gândirii umane înseamnă aici intrarea pe domeniul sacrului, „nebunia” care îl face pe Zibal să-l tortureze pe Gheorghe în aceeași ordine simbolică a torturii sacrificiale. În același timp, recuperarea unei violențe sacre nu este străină de imaginea Dumnezeului Vechiului Testament. Parte din tortura la care este supus Isus ține de țintuirea acestuia pe cruce, deci această tortură participă la configurarea unei forme
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
așa cum obsesiv această mână revine ca un laitmotiv în economia acțiunii violente. Pe de altă parte, așa cum creștinii aprind o „făclie”, o lumânare de Paște, și Leiba va aprinde una, cea care incinerează mâna răufăcătorului. Sacralitatea gestului a cărui semnificație simbolică este asimilată de către Leiba determină convertirea acestuia, o convertire întru violență la o religie a violenței care face din sacrificiul principalului zeu emblema sa esențială. Ieșirea din sfera gândirii umane, ne introduce pe teritoriul sacrului, care este însă și unul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
caracterul ascensional și dina- mic al evoluției personajului până la un moment apogetic. În calitate de erou, studentul urcă treptele gloriei în drum spre apoteoză. Deloc întâmplător, și prin același efect rizibil catalizat retoric, eroul convoacă adunările la statuia lui Mihai Viteazul. Revendicarea simbolică e transparentă, eroicul student în drept face corp comun, la propriu și la figurat, cu eroul de la Călugăreni. Sensul progresiei este conferit și de calitatea de orator a studentului în drept a cărui logoree belicos-patetică își are ecoul în discursul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]