119,094 matches
-
a companiei? K.H.: După ce prezentăm premierele la Tokio, organizăm turnee în provincie. Pentru spectacolele pentru copii facem contracte cu școlile și mergem din loc în loc. În medie, dăm 250 de reprezentații pe an. M. K.: Este o bună lecție pentru artele spectacolului în România. La noi, abia câteva trupe au descoperit cât de importante sunt spectacolele de copii pentru supraviețuirea unui teatru. Trecând prin sală, am văzut instrumente pe scenă - actorii cânta la instrumente în spectacol? K. H.: Instrumentele pe care
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
azi ai „cântăreților lui Swingle” au impresionat nu doar prin dezinvoltură scenică, pluralitate a limbajului sonor, minuțiozitate a cizelării, perfecțiune a acordajului și a sincronizării ritmice, prin extrem de atractiva diversitate a datelor repertoriale, dar și printr-o surprinzătoare stăpânire a artei show-ului! Vădind o admirabilă omogenitate, sopranele Sara Brimer, Joanna Goldsmith (și directoare muzicală a grupului), altistele Lucy Bailey, Clare Wheeler, tenorii Richard Eteson, Christopher Jay, bașii Kevin Fox, Tobias Hug (calitatea captării sonore fiind asigurată de inginerul de sunet
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]
-
Îndreptarul de Artă improvizatorică de Jazz În 2012 am prezentat Teza de Doctorat Improvizația muzicală între libertate și control-Jazz Ecumenica, titlul fiind sugerat chiar de către coordonatorul științific, compozitorul-pianist, rectorul Universității Naționale de Muzică din București, prof. univ. dr. Dan Dediu. Teza de doctorat
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
de jazz simfonic Jazz Ecumenica pe care am compus-o în perioada doctoratului și care cuprinde 7 părți printre care : Jazz Passacaglia, Jazz Fuga și Tatăl Nostru (Pater Noster) pentru orchestră simfonică de jazz și cor de femei. Îndreptarul de Artă Improvizatorică de Jazz, pe care Editura Muzicală l-a publicat, conține pe coperta- verso scurte recenzii ale unora dintre cele mai importante personalități muzicale din România, fiind o descriere exactă a ceea ce cuprinde: „ ...Asistăm la o desfășurare impresionantă de cunoștințe
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
de la Teatrul de revistă “C. Tănase”!), Florin Dinu - saxofon, Bebe Covercă - bass, Titi Herescu - baterie, Dan Ardelean - lider, pian electric. Au fost abordate o serie de piese din apreciatul recital “Povești în jazz”, prezentat în premieră la Centrul național de artă “Tinerimea Română”, având ca temă ipostazele unei femei față de bărbat, așa cum se regăsesc în jazz-ul american: “I’ve Got You Under My Skin” (Cole Porter), “Fly Me To The Moon” (Bart Howart), “The Lady Is A Tramp” (Richard Rodgers
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
cu faimosul compozitor basarabean Ian Raiburg. Vă veți întreba, pe drept cuvânt, ce a făcut în acest deceniu de aparentă tăcere. Ei bine, firește, n-a încetat să cânte, dar în primul rând s-a dedicat studiilor, absolvind Facultatea de arte de la Universitatea “Ovidius” din Constanța și devenind licențiată în interpretare muzicală- operă la Facultatea de arte “George Enescu” din Iași, după ce, cu ani în urmă, făcuse greșeala de a întrerupe studiile la Universitatea de artă “Luceafărul”, unde l-ar
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
acest deceniu de aparentă tăcere. Ei bine, firește, n-a încetat să cânte, dar în primul rând s-a dedicat studiilor, absolvind Facultatea de arte de la Universitatea “Ovidius” din Constanța și devenind licențiată în interpretare muzicală- operă la Facultatea de arte “George Enescu” din Iași, după ce, cu ani în urmă, făcuse greșeala de a întrerupe studiile la Universitatea de artă “Luceafărul”, unde l-ar fi avut ca profesor pe Ion Cristinoiu. Asta deși mama sa o dorea... soție de preot
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
studiilor, absolvind Facultatea de arte de la Universitatea “Ovidius” din Constanța și devenind licențiată în interpretare muzicală- operă la Facultatea de arte “George Enescu” din Iași, după ce, cu ani în urmă, făcuse greșeala de a întrerupe studiile la Universitatea de artă “Luceafărul”, unde l-ar fi avut ca profesor pe Ion Cristinoiu. Asta deși mama sa o dorea... soție de preot (al doilea prenume al său este Agapia!), iar tatăl - economistă sau contabilă... Cariera muzicală a Silviei Chifiriuc a fost de la
Gra?ii by Ada CONCIUC () [Corola-other/Journalistic/83697_a_85022]
-
om să fie om, să fie mesager, filosof, creator, imitator, dar în orice caz, să fie auzit. Zeii olimpieni, ale căror preocupări treceau cu ușurință de la statutul de stăpâni la cel de victime, purtau în izbânzile lor cuvântul profund sonor, artele la brâu și săgețile pe spate, cântecul amăgitor și șuieratul crunt al furtunii pe mări și oceane, atunci când își încordau privirile “în jos”, la omul de rând. Asemeni lor, oamenii voiau să fie zei, să cânte, să lupte, să dispună
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
înseamnă absența impulsurilor brutale, deci calmul și înțelepciunea; este un zeu al formelor armonioase și al euritmiei, al luminii intelectuale și al formei juste”. Ibidem - pg. 442 - 443 Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
442 - 443 Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine orânduite și niciunde “cântecul” lor, asemeni ademenirii zeițelor mărilor, nu au copleșit, nu au deturnat muritorul de rând, mai puternic, mai narcotic, decât în spațiul inegalabilei arte grecești. Când vocea umană însă, devine egală instrumentelor zeilor, când ea își întinde vraja peste necălcatul tărâm al Olimpului, când susură și geme sfâșietor, când adoarme și alintă, când iubește și tremură de emoție, ea devine prin sine divină, olimpiană
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
teoriei conform căreia cuvântul și muzica lui ne sunt date prin har, prin grija și necesitatea demiurgică a ordinii de drept divin, celest, necunoscut și de nepătruns mie, semenilor, cutezătorilor. Departe de a fi un cercetător al domeniilor vaste ale artei, sunt un musician care nu-și explică decât accidental construcțiile geniilor artei sunetelor, le clasifică, le exemplifică, le transmite mai departe, fără păcatul de a le deturna sau a le perverti. Hărăzit cu voce, autorul celor consemnate, îmi adâncesc și
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
prin grija și necesitatea demiurgică a ordinii de drept divin, celest, necunoscut și de nepătruns mie, semenilor, cutezătorilor. Departe de a fi un cercetător al domeniilor vaste ale artei, sunt un musician care nu-și explică decât accidental construcțiile geniilor artei sunetelor, le clasifică, le exemplifică, le transmite mai departe, fără păcatul de a le deturna sau a le perverti. Hărăzit cu voce, autorul celor consemnate, îmi adâncesc și mai mult nedumerirea că pot face din sunete emoții, că pot trece
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
Publicul format cu preponderență din tineri, elevi și studenți, a fost prezent în număr mare. Am învățat cu toții în această săptămână de concurs poate mai mult decât într-un întreg an școlar. Ne-am îmbogățit experiența în ceea ce privește arta și știința de a te prezenta la o mare competiție. Deopotrivă am învățat, o dată mai mult, despre infinitele feluri de a face muzică prin cântatul la pian. Există și un epilog al concursului nostru. Momentul de culme s-a petrecut
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
formarea noului guvern de uniune națională la Bagdad. Pianistul Horia Mihail, violonistul Gabriel Croitoru și dirijorul Tiberiu Soare, au organizat astăzi într-o sală ale turnurilor Petronas din capitala Malaieziei, Kuala Lumpur, un curs aplicat pentru studii academiei naționale de arte din această țară. Cei trei artiști români, au susținut ieri, alături de orchestra națională radio, un concert, și mai au programat unul peste aproape două ore și jumătate, în cadrul samitului mondial pe tema educației copiilor prin intermediul media. Un reportaj din Kuala
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
pe tema educației copiilor prin intermediul media. Un reportaj din Kuala Lumpur de Adina Dragomir. Ă lităl longăr. Toți studenți care sunt pe scenă îl ascultă. Horia Mihail, Gabriel Croitoru și Tiberiu Soare, îi învață pe studenți malaiezeni mici secrete ale artei lor. Aseară au cântat împreună, la un concert care a ridicat o sală în picioare. Acum, tot împreună, pe aceiași scenă din turnurile pentronas dau mai departe din ceea ce au învățat în ani de muncă. Studenții malaiezeni absorb precum un
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
în universitate în ultimii ani au venit destul de mulți studenți, sigur, acolo unde oferta noastră educațională permite sustinerea programelor.. Care dintre facultăți sunt căutate? În primul rând este vorba despre inginerie la programele de master, apoi Facultatea de Litere și Arte, Facultatea de Științe Economice. Sunt studenți atât din Europa, cât și din Asia. Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor Ioan Bondrea. Revin la doamna profesor Florina Pînzaru. Este scump pentru o facultate să pregătească un student? Da, este foarte scump
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
acolo unde există un obiectiv turistic important, dar nu numai acolo, ci și în orașele mari din care se pleacă spre obiectivele turistice, există centre de informare care au broșuri, flyere, CD-uri, multe dintre ele sunt adevărate forme de artă, sunt de o arhitectură specială, îmbietoare. Oamenii acolo găsesc acel bun venit, găsesc "da, vă așteptăm, veniți cu banii dumneavoastră pentru turism, noi suntem gata să vă primim, să vă arătăm unde sunt spectacole, unde sunt puncte de atracție, unde
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]