12,621 matches
-
nivelul grupului, evitându-se, în cea mai mare parte, tensiunile și conflictele. El nu este dat și nu are un carecter supraindividual; • membrii organizației constituie o familie, în care fiecare îl respectă, îl acceptă pe celălalt, cooperează cu și se îngrijește de ceilalți. Comportamentele încurajate și susținute sunt: autonomia, deschiderea, respectul individului. Cultura B, în schimb, se susține pe următoarele presupoziții: • indivizii sunt docili, dornici să îndeplinească angajamentele asumate la nivel organizațional, sunt loiali și conștiincioși; • adevărul aparține, prin excelență, celor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat sau neglijat/abandonat. Trebuința de control se referă la faptul că, în funcție de particularitățile fizice individuale, omul simte nevoia, fie să își exercite autoritatea asupra celorlalți, fie să fie protejat și dirijat de alții. Această
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să ne reconstituim propria identitate. Energia este orientată către interior. În schimb, în cazul depresiei, avem de-a face cu o tulburare profundă, pe care trebuie să o îngrijim repede și bine. Ea este ca un înec (André, 2009, p. 234). În urma cercetărilor sale, recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai mare factor de risc depresiv în societatea noastră contemporană, nu vine de la pierderi și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că nu există dragoste. Cum se vede și pe bună dreptate -, dragostea atrage după sine responsabilitate (Filliozat, 2006b). "A iubi înseamnă a răspunde de relație", subliniază autoarea (idem, p. 153), să fim atenți la nevoile psihice ale celuilalt, să ne îngrijim de starea lui, să-l ascultăm și să-i răspundem, să-l respectăm. A iubi înseamnă să fim atenți la modul cum ne comportăm cu cel drag/cu cei dragi. Atâta vreme cât avem nevoie de celălalt pentru a ne umple lipsurile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe sisitemul nervos periferic și pe mucoase, manifestată prin leziuni care apar pe tot corpul sau În gură, cu posibile pierderi ale degetelor de la mâini și picioare, ale nasului și uneori ale unor porțiuni din corp. Bolnavii sunt izolați și Îngrijiți În spital sau colonii speciale, numite leprozerii. Regim alimentar hrănitor, bazat pe legume și fructe proaspete. Ceaiuri cu smirnă, Înainte de mese și de culcare. Ceai de trifoi roșu, ștevie creață, obligeană, rădăcină de brusture, de lăsnicior, păpădie. HOLERĂ (coleră, cotarcă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iau 20-40 picături Într-un pahar cu lapte cald, de 3 ori pe zi, cu oră Înainte de mese. Tratamentul durează până la vindecare. RĂCELI Cu toții răcim la un moment dat, dar putem micșora durata și gravitatea prin modul În care ne Îngrijim organismul. Tratamente populare Ceaiuri din ceapă, din fructe de măceș, din muguri de brad, molid sau pin, de pătlagină, de plămânărică, din flori de tei, de soc, de mușețel, de sudoarea calului, de mentă, floare de salcâm, de porumb fiert
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la scoala ori în familie; îi încuraja cu blândețe pe toți studenții săi (care-i spuneau "Moș Titius"), indiferent dacă erau sârguincioși sau nu. S-a stins din viață, ne spune unul dintre cei ce l-au cunoscut, Rudolf Suțu, îngrijindu-și unul dintre fii săi, ce era bolnav de tifos 8. Cum se prezenta situația după 1884? În anuarul pe anii 1919-1920 editat de Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles am gasit nu mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și mai bine, nu au nici ast ăzi alții, care, după cum se știe, reclamă tot mai mult deranjul pe care li‐l creează jurnalul... răspândească, chiar dacă nu îndeajuns... care să le creeze și sa le 16 Dar care ziar se îngrijește astăzi să aibă la centrul său de documentare colecțiile tuturor suratelor lui din țară, să le arhiveze și să le lase ca zestre celor de după noi? Există publicații care nici nu s‐ au interesat de schimbul de presă, de trimiterea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bălan, președintele Societății, aflăm că publicația își propunea să combată diferitele „boli și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase, albinele, pomii roditori și vița de vie. Se mai sublinia că societatea avea „un caracter absolut cultural" și se anunța că „are și o bibliotecă de unde oricineîn schimbul unei mici cotizații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
caracter absolut cultural" și se anunța că „are și o bibliotecă de unde oricineîn schimbul unei mici cotizații lunare, poate să-și adape sufletul din izvoarele nesecate ale cărților". Adresându-se gospodarilor satelor, învățătorul Gheorghe Arteni credea că astăzi „a te îngriji numai de nevoile tale personale, a vedea numai până în marginile intereselor ce le ai, e prea târziu" și voia „o viață mai înaltă, mai largă, mai frumoasă". 1 Publicat în „Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atât de mare încât suferința i-a adus sfârșitul la numai 59 de ani. La înmormântarea sa, în ziua de 25 august, la cimitirul „Eternitatea" din Bârlad, S. Mândrescu, profesor la Liceul „Codreanu", spunea printre altele: „Deosebit Ștefan Neagoe a îngrijit de interesele comunei, fie în calitate de consilier comunal, fie numai ca om cu dragoste de târgul său, fie ctitor al vreunei biserici, dorințe pentru realizarea cărora a luptat timp de 31 de ani"... * 117 „Alunecări de teren la Mateești-Vălcea" scrie ziarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
finanțist, făcând mai totdeauna parte din comisia bugetară, inițiativa și străduința sa reflectându-se în activitatea spitalului, a școlii normale și a liceului de la Bârlad, în februarie 1892 a fost ales președinte al epitropiei spitalului de 166 care s-a îngrijit până la moarte. În două rânduri, în guvernul I. Brăteanu, a fost ministru de finanțe. A fost înmormântat la Bârlad, unde avea casă și vie în mahalaua Cotul Negru, dar proprietatea sa principală era în nordul județului Covurlui, la moșia Roșia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prof. C. Clisu, producții aparținând unor personalități de notorietate ori în devenire. Școala Bârlădeană - 1974 apărea prilejuită de sărbătorirea a 800 de ani de la prima atestare documentară a localității Bârlad, culegere apărută sub egida Comitetului sindicatului învățământ Bârlad, alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. “Timp de 5 ani am redactat și coordonat apariția revistei intitulată “Școala Bârlădeană”, având drept colaboratori personalități bârlădene și o serie de colaboratori externi” - adaugă Constantin Clisu într-un curiculum vitae întocmit de el acasă în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ți anunțate de ing. E. Abson, asistent la Școala Politehnică și profesor la Liceul „Cantemir Vodă” - gazdă a noii Societăți care, printr‐o scrisoare, pentru muncă și rezultatele obținute de Societatea Bârlădeană felicită întâi pe dl. profesor Martiniuc care se îngrijește cu atâta dragoste de educarea matema tică a elevilor și apoi pe însăși elevii care îl secondează și‐i procură o mare mulțumire sufletească prin rezultatele obținute ”. Deosebit, se subliniază că alte societăți asemănătoare au fost create pe lângă liceul din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zace de atâta amar de vreme. Reapărem cu Ardeiul în mână pentru a freca... cum se cuvine pe mincinoși, leneși, ipocriți și mai ales pe cei ce au stat în fruntea comunei, lăsând-o în halul în care se găsește, îngrijindu-se numai de ei să aibă toate bunătățile, afară de Ardei." Realizată în două pagini, format 31/44 cm. la Tipografia și legătoria de cărți „Tiparul Tutovei" Bârlad, strada Regală nr. 125, purtând semnături ca Horbotă, Ghiță, Părlici, Sachi Varză-acră, Ziurich
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a le da o educație morală și de a i pregăti la viața agricolă prin practică și prin dobândirea cunoștințelor necesare unui țăran, bun gospodar." Orfelinatul a funcționat pe moșia Slobozia Zorleni, din județul Tutova, proprietatea privată a regelui care îngrijea de întreținerea lui. Școala avea să primească permanent un număr de cel puțin 30 de orfani. Elevii erau împărțiți în trei grupuri: cei mai mici de la 8 până la 12 ani, cei mijlocii de la 12 ani până la 16 ani, cei mari
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
municipală Bârlad are în depozit numerele din anii 1909, 1917, 1919-1921. 355 Istoria Bârladului Istoria Bârladului, în două volume, apărută în 1998, sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu”, îngrijită și coordonată de Oltea Rășcanu - Gramaticu, având drept colaboratori: Nicoleta A rnăutu, Vasile Cârcotă, Emanoil Darie, Emil Harnagea, Elena Monu, Felicia Negre, Valentin Negre, Traian Nicola, Vasile Pa lade, Mariana Starodub, Virgil Vesel. Volumul I cuprinde patru capitole: coordonate g
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
asistență maternală profesionistă, centre maternale. Jumătate dintre copiii seropozitivi abandonați sau orfani sunt protejați în servicii aparținând organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de copiii HIV/SIDA. Cu toate acestea, o parte dintre copiii seropozitivi abandonați sau orfani continuă să fie îngrijiți în unități rezidențiale de mari dimensiuni și unii dintre ei se află încă abandonați în spitale. Elemente cheie pentru dezvoltarea sistemului de asistență socială și psihosocială: a. Asistență integrată multidisciplinară Obiectiv: Asigurarea accesului universal al persoanelor infectate și afectate de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
capăt instituțiilor libere. Nu e deloc de domeniul imaginarului să cităm riscurile eugeniei economice. Știm că îngrijirile medicale au costuri din ce în ce mai ridicate și vor crește, fără îndoială, odată cu înmulțirea persoanelor în vârstă. Va exista atunci tentația să nu mai fie îngrijiți bolnavii care depășesc o anumită vârstă sau de a vota o lege care scoate de sub incidența legii acțiunea de a pune capăt vieții persoanelor pentru care nu mai există speranță de însănătoșire și a căror menținere în viață consumă sume
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
niște „savanți diletanți” afirmă K. Jaspers, adăugând că „psihiatrii trebuie să învețe să gândească boala psihică și să înțeleagă bolnavul mintal”. În același sens susținut mai sus de K. Jaspers, I. Kant afirma că „numai medicul este capabil de a îngriji bolnavii psihici, întrucât în acest caz cunoștințele de medicină somatică îi sunt indispensabile. Dar competențele medicului depind de cunoștințele sale filozofice și de cultura acestuia”. Se notează mai multe etape în evoluția conceptului de boală psihică, traducând nu numai nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiect de cunoaștere științifică, atât ca act de obiectivare pozitivă, cât și ca domeniul unei veritabile antropologii a sănătății”, după cum susține F. Laplantine. Se poate vedea, din cele deja amintite, că în centrul medicinei se află relația dintre „cel care îngrijește” și „cel care este îngrijit” sau dintre „medic” și „bolnav”. Aceasta constituie elementul central al „psihologiei medicale”, dar concomitent și „poarta de intrare” în suferința somatică sau psihică a bolnavului. Relația „medic - bolnav” se bazează pe factori emoționali și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca act de obiectivare pozitivă, cât și ca domeniul unei veritabile antropologii a sănătății”, după cum susține F. Laplantine. Se poate vedea, din cele deja amintite, că în centrul medicinei se află relația dintre „cel care îngrijește” și „cel care este îngrijit” sau dintre „medic” și „bolnav”. Aceasta constituie elementul central al „psihologiei medicale”, dar concomitent și „poarta de intrare” în suferința somatică sau psihică a bolnavului. Relația „medic - bolnav” se bazează pe factori emoționali și pe comunicare. Factorii emoționali pot avea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de neîncredere față de medicul său curant. La reacția de transfer a bolnavului, medicul va răspunde cu o atitudine complementară, numită contra-transfer. c) Reluarea autonomiei Orice stare de boală face ca persoana bolnavului să devină dependentă de persoanele care o îngrijesc. Vindecarea, prin restabilirea stării de echilibru somatic și psihic, va favoriza reluarea autonomiei bolnavului, redându-i capacitățile sale de a acționa în mod liber și voluntar. Un aspect important care se discută în ceea ce privește psihologia bolnavului este reprezentat prin atitudinea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tulburări: a) Pervertirea instinctului alimentar, prin deturnarea apetențelor de la alimentele comestibile către obiecte sau produse necomestibile ca în cazul coprofagiei, pica etc.; b) Pervertirea instinctului matern, manifestat prin abandonul copilului, aversiune sau ură față de copil, refuzul de a-l îngriji, pruncucidere; c) Pervertirea instinctului de autoconservare manifestat prin automutilări, sau suicid; d) Perversiuni ale instinctului sexual, vizând obiectul plăcerii sau modalitatea de obținere a plăcerii erotico-sexuale. Acest grup de perversiuni cuprinde o gamă extrem de largă de manifestări din care vom
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care le utilizează într-un fel stereotip. Față de celelalte persoane nu manifestă nici un fel de interes, nu comunică cu aceștia, relațiile stabilite uneori sunt fragmentare. Nu manifestă nici un fel de reacție la dispariția părinților sau a celorlalte persoane care-i îngrijesc. Nu participă la jocurile colective ale copiilor. Acești copii păstrează aceleași cadre, aceleași tipuri de situații sau de desfășurare ale acțiunilor cu care ei sunt obișnuiți. Ei manifestă un refuz puternic la schimbarea îmbrăcămintei, bizarerii alimentare, utilizarea acelorași obiecte. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]