14,112 matches
-
fiind 788 m. Pragul Apșeronski desparte Caspica de mijloc de cea de sud. Caspica de sud este cea mai adâncă regiune a Mării Caspice, atingând adâncimea de 1025 m de la suprafața apei. Fundul mării este acoperit de diferite nisipuri, la adâncimi mari - de nămol, iar în regiuni anumite viețuiesc plante și alge. Clima Mării Caspice este continentală în regiunile de nord, temperată în cele de mijloc și subtropicală în cele de sud. Iarna temperatura medie lunară variază între -8 - -10 °C
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
ani). se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
bazinului de colectare de circa 2,15 km². Cota oglinzii apei variază între 949 și 950 m. Lacul are o formă ovală, semiaxa mare fiind de 680 m iar cea mică de 470 m. Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m. Conform acelorași măsurători, grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 m. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv din precipitații, gradul de mineralizare al apei fiind din acest motiv extrem de scăzut. Iarna
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
blocuri masive de gheață. Acestea se propagă pe distanțe mari, cu viteze de mai multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri și provoacă dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
de nisip, pietriș și cochilii. La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: Microformele specifice plajei se remarcă prin mobilitate: Dezvoltarea lor este legată de adâncimea redusă a apei, de o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor depozite submarine de nisipuri. Sunt formate prin acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
remarcă prin mobilitate: Dezvoltarea lor este legată de adâncimea redusă a apei, de o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor depozite submarine de nisipuri. Sunt formate prin acțiunea valurilor și a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: Laguna este o întindere de apă marină, de mică adâncime, care este separată de mare (ocean) printr-un cordon litoral, comunicând cu marea printr-o portiță (strâmtoare) îngustă (ex. laguna Razelm-Sinoie comunică cu marea prin strâmtorile Gura Portiței și Periboina). Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul inferior al unor râuri
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
geneză și structură, ele pot fi împărțite în: Mai cunoscute in literatură sunt cele de pe țărmul Mediteranei și Atlanticului. În regiunile calde, între paralelele de 30ș, în mările calde (peste 20ș), cu mare transparență, cu salinitate în general ridicată și adâncime redusă (40-60m), o serie de organisme și în primul rând coralii, creează un ansamblu de construcții calcaroase, ale căror dimensiuni depășesc uneori câțiva kilometri. Formele la care dau naștere sunt variate și poartă denumiri diferite. Atolii sunt insule coraligene cu
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
calcaroase, ale căror dimensiuni depășesc uneori câțiva kilometri. Formele la care dau naștere sunt variate și poartă denumiri diferite. Atolii sunt insule coraligene cu aspect de inel, cu un diametru ce poate depăși 60 km, care înconjoară o lagună cu adâncime redusă. Cei mai tipici atoli se găsesc în Oceanul Indian și Oceanul Pacific. Recifele barieră sunt tot construcții coraligene, care închid în interiorul lor una sau mai multe insule necoraligene. Cel mai cunoscut recif barieră este în estul Queslandului (Australia). Țărmul submers se
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
termină mai repede, boiștenii sau pârăoanii, pe lângă aceea dată de cine a făcut coroana mai mare și mai frumoasă. În timp ce unii flăcăi sunt plecați în pădure, alții rămân pe deal și pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150 cm și un diametru de aproximativ 100 - 110 cm din care se va ridica coroana. Între gropi e o distanță de 80 - 90 centimetri, ceea ce dă la înălțarea coroanei o distanță de 160 - 170 cm între durghinețe
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
plană. Versanții abrupți, expuși vânturilor, prezintă uneori mici scobituri alveolare, care prin desimea lor dau suprafețelor respective aspectul unui fagure. Pe câmpiile argiloase se formează prin coraziune și deflație șănțulețe alungite pe direcția vântului, despărțite între ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub denumirea "turcmena de yardang" atinge uneori 2-3 m. În deșertul Libiei poartă denumirea de "djef-djef". Păstrarea în relief a crestelor se datorează mai ales fixării argilei de către smocurile de iarbă și tufele rare. Sunt tipice în
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
dar și pe alte roci care se comportă asemănător față de agenții modelatori, cum sunt: granulitele, dioritele, sienitele și unele șisturi cristaline. Granitul rămâne însă roca specifică pe care se modelează formele tipice ale acestui relief. Fiind o rocă eruptivă de adâncime, holocristalină, granitul este dur dacă nu prezintă fisuri, și compact. Datorita rigidității sale, masa granitului se fisurează în timpul mișcărilor tectonice, când este supusă la presiuni mari. Deși este impermeabil ca rocă, din cauza rețelei de fisuri, capătă un anumit grad de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) și formele de relief la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat inițial în Podișul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și fenomenele grefate pe ea. Apariția și dezvoltarea carstului sunt condiționate de trei procese principale: coroziunea (dizolvarea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munții Vâlcan, Mehedinți, Aninei, Locvei, Bihorului, Pădurea Craiului. b)Dolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu rețeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
coroziune cu cele de eroziune și tasare. Dolinele de prăbușire sau microavenele apar prin intervenția în plus a proceselor gravitaționale; acestea au pereții abrupți. Cele mai mari doline din carstul romanesc se găsesc în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de prăbușire sau microavenele apar prin intervenția în plus a proceselor gravitaționale; acestea au pereții abrupți. Cele mai mari doline din carstul romanesc se găsesc în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
peșteri; 5. polii cu origine complexă; f)Avenele sunt niște puțuri, de diferite dimensiuni, care comunică în partea inferioară cu o peșteră sau o galerie subterană. După geneză se diferențiază avene : de coroziune și eroziune, tectonice și de prăbușire. Au adâncimi foarte mari: Izvorul Taușoarelor (415m), Avenul din Stanul Foncii (325m). g)Văile și râurile carstice După lungimea văilor și stadiul de evoluție se pot distinge următoarele tipuri de văi în carst: oarbe, chei, defilee și canioane. Văile oarbe se termină
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. Endocarstul este o formă carstică de adâncime. Ajunse pe diferite căi în interiorul masivelor calcaroase, apele exercită o triplă actiune asupra rocilor carstificabile: eroziune-coroziune, transport și depunere-concreționare. Peșterile sunt cavități naturale de dimensiuni relativ mari. După existența și circulația apei există: peșteri cu apă (râuri, lacuri); mixte (cu
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Are un relief de câmpie, fiind situată în diviziunea Câmpiei Române numită Câmpia Râmnicului. Altitudinea scade de la vest spre est, de la la . Altitudinea medie este de . La suprafață se găsesc depozite loessoide, urmate de nisipuri și pietrișuri, iar mai în adâncime există argilă care constituie și suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
Câmpia Râmnicului. Altitudinea scade de la vest spre est, de la la . Altitudinea medie este de . La suprafață se găsesc depozite loessoide, urmate de nisipuri și pietrișuri, iar mai în adâncime există argilă care constituie și suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
o fantomă încremenită (...) pe vârful coastei goale"", un ""schelet uriaș în șuierul înălțimilor, în visul mohorât al legendelor"". Badea Ilie, un moș care i-a însoțit la urcare, le-a povestit că în fântâna adâncă din curtea interioară, la jumătatea adâncimii, este un tunel care duce până în partea cealaltă a muntelui, într-o pădure din apropierea satului Oglinzi. Tot însoțitorul lor le-a relatat o întâmplare din tinerețea sa când un boier sărac poreclit Alexandru Nebunu, revoltat că boierul Belibou dărâma zidurile
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
chiar în hotar, pe locul cunoscut sub numele de Futraș, după care urmează aceași direcție est-vest dată de înclinarea terenului. Apele sale seacă în verile lungi și secetoase, dar stratul de apa freatică este bogat și se află la mică adâncime. Numele acestui pârâu nu apare pe hărți și nici locuitori de astăzi nu-l cunosc, cei mai în vârstă îl numesc Gat. El este cel care a favorizat întemeierea și dezvoltarea unei așezări durabile pe malul său. Înainte de jumătatea secolului
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Visilii Dorii, a Mării, a Toadii, a Visului, a Ghiurii, a lui Pisic, a lui Țițic(Frentiu Titus) Soluri: . Zona dealurilor se caracterizează prin soluri brune de pădure și soluri brune de pădure podzolite. Apă: Apă se gaseste la o adâncime de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
de antreprenorul Mociani din Beiuș (care a făcut și fântână din Ceica, care este activă și astăzi), la care au lucrat la muncitori Frenți Ioan a Nichii și Tripon Vasile a Cosmii. S-au forat în jur de 90 ml adâncime și nu a dat apă. S-a propus continuarea până la 150-200 ml, dar oamenii nu au mai vrut pentru că se făcea pe cheltuiala lor și nu riscau și s-a renunțat. Fiarele rămase din sonda de foraj au stat până
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
prin nivelare cu buldozerele. - 1965, în timpul arăturilor adânci de toamnă, “la Piatră”, tractoarele scot la suprafață o parte dint-o cruce de fier,( Piț, activist de partid în zonă, povestește unor prieteni) - 1975, se forează în Satescu, o fântână de mare adâncime - 1990-91 se demolează construcțiile CAP din satescu și se face “restitutio de facto” - 1999, martie - mai, săpături arheologice în zona la Piatră, Muzeul Țării Crisurilor. - 1995 se demarează construirea noii biserici - 2002, se montează rezervorul de înălțime, sferic, de apă
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]