11,999 matches
-
această acțiune nu poate fi privită decît ca una preliminară, în vederea unei noi reuniuni a Celor Trei179. Comuniștii și noul guvern român În acest timp, guvernul de "uniune națională" de la București se străduia să facă față presiunilor externe, exercitate de Aliați și disensiunilor interne. Guvernul conservator al generalului Sănătescu dăduse funcții în cîteva ministere importante unui mare număr de ofițeri, precum și lui Maniu și BrătianuError! Bookmark not defined., lideri din fosta "opoziție tolerată" și Lucrețiu Pătrășcanu, din Partidul Comunist 180. Comunismul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de conducere al Moscovei din perioada armistițiului, deoarece sovieticii erau "mai direct interesați de România" decît celelalte puteri Aliate. Prin aplicarea armistițiului, Statele Unite nu intenționau, însă, să se sustragă de la propriile responsabilități. Principalul reprezentant american din Comisia de Control a Aliaților, generalul de brigadă Schuyler, avea dreptul de a i se aduce la cunoștință directivele politice adoptate în numele Comisiei, înainte ca acestea să fie comunicate guvernului român 197. Și totuși, nu se întîmpla întotdeauna așa. John Campbell arăta că cei de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie comunicate guvernului român 197. Și totuși, nu se întîmpla întotdeauna așa. John Campbell arăta că cei de la Departamentul de Stat și de la Pentagon "erau bombardați" cu telegrame în care se spunea: "Ce fel de Comisie de Control a Aliaților mai e și asta? Noi nu avem nici un cuvînt de spus în nici o problemă. Rușii trag toate sforile"198. Departamentul era îngrijorat mai cu seamă de hotărîrea luată de sovietici, în ianuarie 1945, de a deporta germani "rasiști" din România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le-a cerut să convoace o întrunire a Celor Trei, la care să se discute despre situația politică existentă în România și viitoarea formă de guvernare de acolo. Nici una din cele două chestiuni nu țineau de Comisia de Control a Aliaților, ele trebuind discutate, așadar, la o ședință a Celor Trei Puteri. Sovieticii, însă, au refuzat și întrucît implementarea Declarației de la Yalta necesita consultări între cele trei puteri, occidentalii nu aveau cum să mai producă schimbări 225. Americanii s-au hotărît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
225. Americanii s-au hotărît, în schimb, să-și arate nemulțumirea față de regimul Groza limitîndu-și la maximum contactele cu acesta 226. Hotărîrea sovieticilor de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu aveau nici un cuvînt de spus în privința României era de natură economică. Prin implementarea prevederilor reparatorii din Armistițiu, sovieticii ajunseseră să domine
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dezvoltarea companiilor mixte sovieto- române, așa-numitele sovromuri. O dată ratificat de conducerea de la București, acordul a intrat în vigoare pe 17 iulie, ziua deschiderii lucrărilor Conferinței de la Potsdam. Existau o mulțime de sovromuri, printre care și Sovromtransport și Sovrombanc. Pe aliații occidentali îi interesa, însă, Sovrompetrol, instituție care consolida, în mod legal, controlul sovieticilor asupra industriei petroliere românești. Sovrompetrol răspundea de exploatarea, rafinarea și comercializarea petrolului și produselor petroliere 237. Participarea sovietică la această companie mixtă consta, în mare măsură, pur
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că, în cazul nereturnării utilajelor, trebuie să li se acorde compensații companiilor petroliere americane, fie prin despăgubiri din partea României, fie prin plăți directe, din partea Uniunii Sovietice 240. Potsdam și România Încercînd să consolideze dominația sovietică asupra României, Stalin le cerea Aliaților săi să colaboreze în vederea reluării relațiilor diplomatice atît cu România, cît și cu Bulgaria și Finlanda 241. Oferta de pe 27 mai a iscat discuții aprinse la Washington. La șase zile după aceea, Truman a acceptat să reia relațiile diplomatice cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putea fi criticată pentru interesele ei privind Grecia, pe cînd Statele Unite nu erau expuse acestui risc244. Fără a ține seama de aceste diferențe, America se pregătea pentru apropiata reuniune de la Potsdam. Existau cîteva domenii de interes deosebit. În primul rînd, Aliații trebuiau să recunoască guvernele României, Bulgariei și Ungariei. Păreau să fie trei posibilități: prima, acceptarea propunerii lui Stalin de recunoaștere imediată; a doua, aderarea la propunerea britanică de încheiere imediată a tratatelor de pace cu guvernele existente, ceea ce însemna, implicit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al Declarației de la Yalta privind Europa Eliberată. Nu se recunoștea nici un guvern pînă nu se desfășurau consultații tripartite, în vederea asigurării unor alegeri libere și democratice 245. Al doilea domeniu de interes era cel economic. Reprezentanții americani de la București doreau ca Aliații să stabilească, în dolari, valoarea totală a obligațiilor României față de Moscova, așa cum erau ele prevăzute în Articolul 10 din Armistițiu. România era obligată să suporte cheltuielile de întreținere pentru toate trupele sovietice de pe teritoriul românesc. În primele zece luni ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aliate de Control, astfel încît cele trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale Aliaților. În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive autorităților ungare numai după ce au obținut "acordul" reprezentanților britanici și americani 254. Cu patru zile mai tîrziu, pe 16 iulie, vicepreședintele Comisiei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Război că această Comisie de Control este autoritatea supremă din România; era un organ politic, dar și unul executiv. Comisia exercita un control total și autocratic asupra tuturor sectoarelor de activitate din România 256. Era deci, de datoria aliaților occidentali să asigure, la reuniunea de la Potsdam, egalitatea tuturor părților în procesul de luare a deciziilor Comisiei. Lucrările Conferinței s-au deschis pe 17 iulie, iar Truman a propus imediat ca Cei Trei să formeze un Consiliu al Miniștrilor de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
propunerii, Stalin, Truman și Attlee puteau ajunge cu toții la un consens, fără ca vreunul din ei să cedeze. La Potsdam, Statele Unite n-au avut prea mult succes nici cu problemele economice. Atît Marea Britanie, cît și America erau îngrijorate de confiscarea proprietății Aliaților de către sovietici, ca "pradă de război". În Armistițiu nu existau decît două articole care permiteau înstrăinarea de proprietăți din România. Primul dintre ele, Art. 11, se referea la daune. Dar sovieticii nu pretindeau că ar fi luat utilajele petroliere ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au propus, la rîndul lor, înființarea a două comisii bilaterale, una cu reprezentanți din Marea Britanie și una din Statele Unite 266. Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-a prevăzut, prin Protocolul de la Potsdam, ca cele două comisii să-și înceapă activitatea în cel mult zece zile267. Întrucît reluarea relațiilor comerciale cu România depindea de recunoașterea unui "guvern democratic responsabil", americanii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații occidentali au primit rezoluția ungurilor cu brațele deschise și, cu excepția generalului Schuyler, majoritatea delegaților americani au acceptat oferta românilor ca pe o îmbunătățire reală 268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei din Comisie să trimită directive autorităților românești 269. Comunicatul final nu includea, însă, clauza sovietică inițială privind "întrunirile regulate și frecvente" ale reprezentanților Aliaților. Molotov comentase atît de mult pe tema ambiguității cuvintelor "regulate" și "frecvente" încît Byrnes și Ernest Bevin, omologul său britanic, au acceptat, în cele din urmă, înlăturarea acestei clauze, în ultima zi a conferinței 270. Pe 9 august, președintele Truman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu membrii guvernului Groza 280. Sovieticii cîștigaseră. Nu aveau nevoie de un tratat de pace și țineau mai mult la controlul asupra României decît la unitatea dintre aliați. Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam, celor trei puteri li s-au atribuit cîteva sarcini în ceea ce privește România. Aliații trebuiau, mai întîi, să vadă cui aparțin utilajele petroliere din România; în al doilea rînd, trebuiau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un tratat de pace și țineau mai mult la controlul asupra României decît la unitatea dintre aliați. Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam, celor trei puteri li s-au atribuit cîteva sarcini în ceea ce privește România. Aliații trebuiau, mai întîi, să vadă cui aparțin utilajele petroliere din România; în al doilea rînd, trebuiau să recunoască guvernul democratic din București și în al treilea, să încheie un tratat de pace cu națiunea învinsă. Problema utilajelor petroliere era, fără
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
celelalte două puncte de pe ordinea de zi a Conferinței de la Potsdam aveau să fie soluționate, dar abia după 18 luni de negocieri istovitoare. Cei Trei au însărcinat Consiliul Miniștrilor de Externe să încheie un tratat de pace cu România, după ce aliații vor fi recunoscut un guvern democratic la București. Faptul că acest guvern trebuia să fie "democratic" aproape că făcea tratativele inutile. CME s-a întrunit pe 11 octombrie 1945, la Lancaster House, în parcul St. James, din Londra. Delegațiile Statelor Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile Unite urmau să se întrunească în ianuarie. Discuțiile purtate în noiembrie de către Truman cu Clement Attlee, privind controlul asupra energiei atomice i-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemă mai gravă, și anume faptul că America voia să rezolve anumite probleme cu sovieticii, neținînd seama de interesele Marii Britanii. Dar dacă reprezentanții britanici nu se duceau la Moscova, țara și-ar fi pierdut rolul pe care-l juca în cadrul Aliaților. Așadar, pe 7 decembrie, Bevin a acceptat, deși fără tragere de inimă, să participe la întrunire 301. Întrunirea Miniștrilor de Externe de la Moscova a început pe 16 decembrie, la Palatul Spiridonevka. Byrnes a prezentat ordinea de zi, pe care figura
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea, pe 26 aprilie, Moscova a emis prima serie de refuzuri, precizînd că Bucureștiul își îndeplinește promisiunile și că se fac pregătiri pentru apropiatele alegeri 324. Și fără cooperarea sovieticilor nu se putea trece la nici un fel de acțiuni tripartite. Aliații occidentali erau, încă o dată, în imposibilitatea de a produce vreo schimbare fără sprijinul Moscovei. În luna mai, guvernul de la București l-a alungat din țară pe Reuben MarkhamError! Bookmark not defined., corespondentul ziarului "Christian Science Monitor" și Berry și-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
folosite la alegeri. Ambele puteri considerau că prin aceste alegeri se nesocotiseră prevederile acordurilor de la Moscova 335. Noua Adunare a Deputaților s-a întrunit pe 1 decembrie 1946. Un tratat de pace Ultima sarcină pe care o aveau de îndeplinit Aliații la Potsdam era aceea de a realiza un tratat de pace pentru România. Tratatul era la fel de important și pentru Statele Unite, pentru că punea capăt Armistițiului, permitea desființarea Comisiei Aliate de Control și putea deschide România către comerțul american. La Conferința de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie revizuit printr-o Plenară a celor 16 Puteri Aliate principale, rămînînd ca printr-o serie de ședințe ale Consiliului să se rezolve ultimele probleme și să se pregătească tratatul pentru a fi semnat 336. Miniștrii de Externe ai Aliaților au lăsat sarcina întocmirii proiectului inițial în seama adjuncților lor, care s-au apucat de treabă pe 18 ianuarie 1946. Se înainta greu, aceasta și din cauza faptului că adjuncții nu credeau că au dreptul de a lua decizii importante. Tocmai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie de scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau să-și retragă forțele din Austria și, implicit, din România. Însă, după cum avea s-o dovedească istoria, Aliații au făcut pace cu Austria abia în 1955, iar sovieticii și-au retras trupele din România abia în 1958. În articolele din capitolul privind aviația civilă, Statele Unite au insistat ca România să "nu acorde drepturi exclusive sau discriminatorii nici unei țări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]