15,743 matches
-
cînd nemții părăseau Parisul cărora le-au imortalizat numele pe plăci de bronz bătute pe zidurile caselor. Jean-Paul Sartre le-a spus-o, fără cruțare: "Battue, la France fourmillait de héros imaginaires dont les exploits pansaient son amour-propre". Să mulțumească americanilor, care au sărit să-i salveze și să nu le mai strige: go home. Am tras la Paris, la hotelul Bristol. În cursul zilei, viața era normală. Cum se însera însă, străzile se goleau, căci luminatul orașului era redus. Taxiurile
by Sergiu Dimitriu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În micul apartament avea instalat un pian; era o mare concesie, datorită marelui său renume. M-a invitat să asist la sărbătorirea lui, care avea loc peste cîteva zile în marea sală de teatru de la Wardorf Astoria. Cîteva mii de americani au participat la banchetul care se dădea în onoarea sa. Marii critici muzicali din Statele Unite și primarul din New York au ținut cuvîntări, prezentîndu-l, toți, ca pe un fenomen al lumii muzicale. El era și compozitor, și dirijor, și pianist, și
by Sergiu Dimitriu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Statelor Unite, a socotit util să facă o călătorie în jurul lumii și a trecut și prin America de Sud. Reîntors acasă, și-a spus interesantele lui impresii. Observația cea mai importantă a fost că încrederea în conducerea americană este zdruncinată pe măsură ce scădea încrederea americanilor în ei înșiși. De asemenea, că Rusia nu va renunța la scopul de dominație mondială și că lumea necomunistă e departe de a fi o familie armonioasă și conștientă. În fața acestor constatări, am socotit că pot să-i scriu următoarele
by Sergiu Dimitriu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nu poate veni decît de la marea și atît de puternica națiune americană al cărei fericit și strălucit exponent sînteți." Adlai Stevenenson, la 20 octombrie 1953, în răspunsul său, mi-a scris, în ceea ce privea partea politică, următoarele: "Nu cunosc nici un american care să nu fie preocupat în ce privește situația țărilor captive din estul Europei și nici o persoană care să se lase înșelată de falsa politică de pace sovietică. Însă Statele Unite au o mare și înaltă concepție despre Națiunile Unite și cred că
by Sergiu Dimitriu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
din C.E.D. ar fi împiedicat Uniunea Sovietică de a-și realiza obiectivele. În schimb, formula "l'Europe de l'Atlantique à l'Oural" convenea de minune Uniunii Sovietice, singura astfel pentru a avea cuvînt hotărîtor într-o asemenea grupare. Odată americanii eliminați, care țară de pe continentul european ar fi putut să-i țină piept? Franța a fost spărtura cu care rușii puteau spera să dărîme bastionul occidental. În plus, prin această politică de apropiere de U.R.S.S., Franța dădea un exemplu
by Sergiu Dimitriu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Intervenția mareșalului de Lattre are succes. Statele Unite acordă material de război, din cel mai modern, pentru înarmarea completă a opt divizii franceze. Franța însă se istovește într-un război peste puterile ei. Dien Bien Phu, asediat, cade. Franța este învinsă. Americanii, socotind poziția Indochinei în Asia la fel de importantă, cum o vedeau și cei doi mareșali francezi, au pornit ei războiul Vietnamului. Pe cînd trupele americane erau în plin război, luptînd în locul Franței, dovedită neputincioasă pentru apărarea sud-estului asiatic de dominația comunistă
by Sergiu Dimitriu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mareșali francezi, au pornit ei războiul Vietnamului. Pe cînd trupele americane erau în plin război, luptînd în locul Franței, dovedită neputincioasă pentru apărarea sud-estului asiatic de dominația comunistă, generalul de Gaulle, președintele Franței, ia drumul pînă la Pnom-Penh, ca să le strige americanilor că sînt imperialiști, marcînd, o dată mai mult, imperativul categoric al alianței Franței cu Rusia sovietică. Încă din anul 1945, generalul Douglas Mac Arthur, eroul din Pacific, susținea că "era Europei este sfîrșită și că era Asiei începe. Timp de o
by Sergiu Dimitriu[Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
1812, iar la capătul unui război care a durat 4 ani și a secerat milioane de vieți de ambele părți, Germania a fost zdrobită. Incontestabil, în obținerea victoriei, a contat foarte mult ajutorul masiv în echipament de război, acordat de americani, deschiderea frontului din Italia (1943) și Franța (1944) precum și bombardamentele nimicitoare efectuate de aliați asupra orașelor germane. Din nefericire, România a participat la războiul împotriva U.R.S.S., la început pentru a elibera Basarabia răpită în 1940, iar apoi, conform logicii
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
am iertat pentru ineficienta lui în timpul cruciadei antipuriciste, iar cea mai elocventă dovadă a spuselor mele o constituie faptul că, în amintirea lui, ori de câte ori s-a ivit ocazia, am băut cu plăcere o cană de vin pelin. Adevărat. 26. VIN AMERICANII! sau "MANA CEREASCĂ" Seceta era cumplită. Oamenii sufereau îngrozitor de malnutriție. Foametea făcea ravagii. Cei mai expuși erau bătrânii și copiii, având organismele mai puțin rezistente în lupta pentru viață. Pentru a patra oară, în familia noastră au fâlfâit aripile cernite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne verificați, doar ne cunoașteți?! Așa am primit ordin. E vorba ca Guvernul să trimită niște ajutoare sub formă de alimente și Primăria vrea să știe exact câte ajutoare să ceară. Dar Guvernul de unde primește ajutoarele astea? Ei, cică de la americani. Și vin americanii la noi??? Așa se zice... In scurt timp, informația a prins contur sub forma unei lozinci sau a unui slogan care era rostit mai tare sau mai încet pe străzile târgului: "Vin americanii!!!". Sintagma aceasta, alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne cunoașteți?! Așa am primit ordin. E vorba ca Guvernul să trimită niște ajutoare sub formă de alimente și Primăria vrea să știe exact câte ajutoare să ceară. Dar Guvernul de unde primește ajutoarele astea? Ei, cică de la americani. Și vin americanii la noi??? Așa se zice... In scurt timp, informația a prins contur sub forma unei lozinci sau a unui slogan care era rostit mai tare sau mai încet pe străzile târgului: "Vin americanii!!!". Sintagma aceasta, alcătuită din două cuvinte, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
astea? Ei, cică de la americani. Și vin americanii la noi??? Așa se zice... In scurt timp, informația a prins contur sub forma unei lozinci sau a unui slogan care era rostit mai tare sau mai încet pe străzile târgului: "Vin americanii!!!". Sintagma aceasta, alcătuită din două cuvinte, era strigată, țipată, urlată cu disperare, cu toată forța, cu venele gâtului umflate, cu ochii bulbucați și aprinși ca ai consumatorilor de droguri intrați în sevraj. Alții, cei mai numeroși, slăbiți și aproape doborâți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu ochii bulbucați și aprinși ca ai consumatorilor de droguri intrați în sevraj. Alții, cei mai numeroși, slăbiți și aproape doborâți de inaniție, rosteau această propoziție cu ultimele lor puteri, în speranța că li se va da un răspuns: "Vin americanii???". Unii transformaseră sintagma în imn religios, psalmodiind-o ca pe o ectenie, un psalm ori o litanie: "Doam-ne mi-lu-ie-eș-te! Vin a-me-ri-ca-a-nii!" Sărmanii oameni! Aproape înnebuniseră. Erau loviți de un "delirium tremens" de o intensitate inimaginabilă. Pentru nemțeni, venirea americanilor era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Vin americanii???". Unii transformaseră sintagma în imn religios, psalmodiind-o ca pe o ectenie, un psalm ori o litanie: "Doam-ne mi-lu-ie-eș-te! Vin a-me-ri-ca-a-nii!" Sărmanii oameni! Aproape înnebuniseră. Erau loviți de un "delirium tremens" de o intensitate inimaginabilă. Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului Dacă binefăcătorii de peste Ocean și-ar fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile, sumanele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile, sumanele și căciulile și ar fi căzut în genunchi înaintea lor, cu adâncă smerenie, ca în fața unei sfinte icoane făcătoare de minuni. Vin americanii? Era colacul de salvare, singura șansă de supraviețuire a unor ființe care nu mai aveau putere să lupte, ajunse la limita rezistenței omenești. Venirea americanilor la noi ar fi fost la fel de măreață, de înălțătoare și cutremurătoare precum intrarea lui Iisus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
genunchi înaintea lor, cu adâncă smerenie, ca în fața unei sfinte icoane făcătoare de minuni. Vin americanii? Era colacul de salvare, singura șansă de supraviețuire a unor ființe care nu mai aveau putere să lupte, ajunse la limita rezistenței omenești. Venirea americanilor la noi ar fi fost la fel de măreață, de înălțătoare și cutremurătoare precum intrarea lui Iisus în Ierusalim. Și au venit. Organizarea era perfectă. Centrele de distribuire ale ajutoarelor erau numeroase și cu personal bine instruit, așa că operațiunea mergea ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Mama a semnat de primire și am pornit spre casă. Fiecare dintre noi avea de cărat câte ceva, întrucât coletele erau multe și grele. Acasă, în bucătărie, cu ochii ațintiți la mâinile mamei, așteptam să vedem ce bunătăți am primit de la americani... Pe masă, se revărsau, ca din Cornul abundenței, o mulțime de alimente: făină de grâu, de porumb, orez, unt, ulei, halva, cafea, cutii cu lapte praf, bomboane, ciocolată și altele... Am rămas copleșiți de mulțimea și varietatea alimentelor primite. Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
făcea impresia că inundă încăperea văruită în alb asemenea unui superb candelabru cu numeroase brațe, în care obiectul inventat de Edison își etala proprietățile în cascade uriașe de lumină... Nu, nu, n-a fost așa! Am halucinații, aiurez... Invenția celebrului american nu ajunsese încă până la noi, până la deportații din Bărăgan. Nu. "E numai gândul meu umblând aiurea Și noaptea cu sclipiri de nenufar Trecând prin mine, bântuie pădurea." (A.E. Baconski) Nu. Timp de șase ani de zile, cât am stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
MOARTEA UNUI CÂINE DE PAZĂ sau DEVOTAMENTUL ORB ȘI MILOSTENIA ORTODOXĂ 77 23. BUNICUL ȘI NEPOTUL sau ȘTAFETA GENETICĂ 90 24. ICONOCLASTUL INFANTIL sau DIAVOLUL ȘI MIEREA DE ALBINE 97 25. ATAC LA PERSOANĂ sau PURICII DEZLĂNȚUIȚI 105 26. VIN AMERICANII! sau "MANA CEREASCĂ" 108 27. FUGARII sau SIMPTOME MALADIVE 111 CAIETUL NR. 2 1. TIMIȘOARA O RĂSCRUCE ISTORICĂ 123 2. "DAR DIN DAR SE FACE RAI" sau IUBIREA SEMENILOR 140 3. GARA DUDEȘTI sau PUNCTUL TERMINUS AL CĂLĂTORIEI NOASTRE 156
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de scriitori, se vorbește despre cărți noi, despre subiecte literare de interes, se cânta, se recită. Printre cei care au poposit că invitați ai noștri și ai Brașovului, sunt Adam Puslojic, poetă americană Tess Gallagher, Liliana Ursu, palestinianul Munir Mezyed, americanii Michael Waters și Mihaela Moscaliuc, poetul bănățean trăitor în Germania Eugen D. Popin ( traducătorul meu în italiană), baritonul Operei din Zurich, Youri Tsiple, Nora Iuga. Întâlniri frumoase de fiecare dată, consistente. Întâlniri care și-au format un public al lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bursă Rockefeller pentru studiul „Economiei agrare” În SUA. Din studiile postdoctorale și notele sale zilnice și de călătorie, precum și din consultarea unei bogate bibliografii, a elaborat, după mai mulți ani, o lucrare profundă În care a descris viața și activitatea americanilor, cu orientare directă asupra Învățământului, cercetării și practicii agricole, introducând În context și numeroase analize cu privire la starea economică și civică, și la statistică ș.a. Șansa lui apărând dintr-o Întâmplare, se impunea un timp scurt de pregătire de călătorie, incât
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
denumit „Club 4H" din Otumva, unde prin activitățile desfășurate se cultivau: mintea, sănătatea și forța (mâinile). În acest club se efectuau activități practice formative pentru novici și avea un mare număr de membri. Un etalon de mândrie profesională agronomică a americanilor a fost și a rămas in timp, Henry Walacce, ministru al agriculturii și Vicepreședinte al SUA, care a contribuit În mare măsură la stingerea crizei din agricultură, fapt pentru care fermierii i-au adus o caldă prețuire. Contribuția sa la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un model pentru stindardul libertății. 3) Concepția americană despre ban și rolul său În viața omului spune că adunarea banilor pur și simplu, fără o utilizare productivă imediată, dăunează economiei naționale. Ea arată lipsa de Încredere În piața economico-financiară, iar americanii nu au căzut În această capcană; depuneau economiile În bănci, la case de economie, practicau schimbul bancar; Într-un cuvânt, mișcau banii ca să aducă bani, 4) Principiul fundamental pentru interesul personal de a munci, la americani a fost de la Început
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În piața economico-financiară, iar americanii nu au căzut În această capcană; depuneau economiile În bănci, la case de economie, practicau schimbul bancar; Într-un cuvânt, mișcau banii ca să aducă bani, 4) Principiul fundamental pentru interesul personal de a munci, la americani a fost de la Început și până astăzi „apărarea și siguranța proprietății și a plasamentelor (acțiuni bancare și de altă natură)". Aceasta se baza pe „Legea bunului familial" (Homestead), care a fost opera lui Lincoln, ce a permis colonizarea rapidă a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ocupația populației după profesiuni era Împărțită În modul următor: 28,9 % În industrie ; 22% În agricultură; 20,4 % În comerț și transporturi; 2% În mine; 0,5% În pescărie și economie silvică și 26,2 %, funcționari și persoane private. 6) Americanii au introdus Între factorii principali de progres „Educația", pe care au așezat-o În frunte, iar profesorul Cornățeanu o definea ca „ansamblu de măsuri luate pentru a forma oameni care să se Încadreze În sistemul general al cerințelor societății". Ei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]