12,392 matches
-
din zonă. Cu acest prilej s-a hotărât că fiecare să cedeze o porțiune de teren pentru a deschide un drum cu vitele din sat spre izlaz. Așa a aparut “hățașul”, în acest fel evitandu-se vechiul drum pirn moșia boierului. Răscoală din anul 1907 a avut un răsunet larg și în satele de pe Valea Trotusului, unde era în acel moment mare proprietar moșierul Dumitru Ionescu. Un grup de țărani din Onești, Racauti, si Buciumi înconjoară conacul boieresc, amenințând că vor
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii schitului erau nevoiți să treacă prin moșia boierului care pretindea o taxă foarte mare. După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In continuare
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii schitului erau nevoiți să treacă prin moșia boierului care pretindea o taxă foarte mare. După dificile și lungi tocmeli s-a încheiat la 12 ianuarie 1832 o învoiala prin care boierul Aslan a cedat acel văd de moară primind în schimb 15 stânjeni în moșia Malul.In continuare Alecu Aslan a propus un schimb: Mănăstirea Bogdana să primească acest schit împreună cu moșia lui din Racauti dar să cedeze, în schimb, o
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
Românești, întărește Mănăstirii Argeș în Tătărani din Vajiste ocina pe care a ținut-o Gherghina pârcălab, cumpărată de la Coman spătar și de la Cazan. Cazan revendică jumătate din această ocină. În conflictul dintre Cazan și călugării Mănăstirii Argeș domnul numește 12 boieri care să cerceteze cazul, printre aceștia aflându-se Oana din Mircești și Dragnea din Vâlceni. Prin urmare se poate afirma că satul a existat înainte de această dată. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la 1 iunie 1792
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
Datând ca așezământ din 1825, Biserica Sf. Nicolae marchează centrul localității Osica de Jos, județul Olt. Biserica a fost ridicată în anul 1825 de către localnici. Lăcașul a fost refăcut în anul 1894, pe temelia veche, de către boierul Dimitrie Guran, proprietar al moșiei Osica, după cum este specificat în pisania bisericii, datata 25 aprilie 1894. În anul 1934, Ilie Lăcătușu va fi hirotonit preot în aceasta biserica în data de 1 septembrie 1934. El va sluji aici pana în
Biserica Sfântul Nicolae din Osica de Jos () [Corola-website/Science/324784_a_326113]
-
documentul întreg la finele monografiei). Deși documentul nu pomenește nimic despre Râca,Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă inginerului hotarnic pentru a demonstra că aceste meleaguri au aparținut comunei de la Plescărița până în Valea Scoruș. Satul era așezat pe această moșie și boierii despre care e vorba în Hrisov erau din Râca. Primul document în care apare numele satului de <Râca> este un hrisov emis de cancelaria lui Radu Mihnea-Voievod la 14 iulie 1615 ( reprodus în anexe) din care reiese că localitatea era
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din moșie de la Vladislav-Voievod, neavând moștenitori, face danie partea lui Mânăstirii Aninoasa. Iar în anul 1684 și Tudor, sau Tudorache, urmează exemplul fratelui său, Dragomir, făcând danie aceleiași Mânăstiri Aninoasa satele Râca și Strâmba (astăzi dispărut). Acest Tudorache fusese vel-clucer, boier care se ocupa cu aprovizionarea curții domnești și, pentru loialitatea lui, fusese blagoslovit cu cele două sate. Între anii 1685 și 1830, moșia Râca s-a desprins de mânăstiri fiind răscumpărată deoarece la 1830 aparținea Serdarului Tudorache Râculescu care și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
a avut legături cu satul Râca-Veche. Din punct de vedere religios, satul a fost tot timpul în parohia Râca-Veche, oamenii aici au venit la biserică și aici și-au îngropat morții în cimitirul din spatele bisericii. Ei au muncit pe moșiile boierilor Guma și Bellu și tot din aceste moșii au fost împropietăriți la 1864, 1878,1918 și 1946.
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
liberi cu ocini și moșii, răscumprând libertatea în bani, încă din secolul al XVII lea. Vechii locuitori ai satelor fuseseră puși la biruri grele că și vecinii lor din satul Hanurile, prin hotărârea lui Mihai Viteazul care îi încuraja pe boieri să pună mâna pe satele moșnenilor (oameni liberi). Din aceste documente reiese că satul Vișina a fost înaintea lui Mihai Viteazul un sat de oameni liberi. Denumirea de Vișina Seaca sau Vișina de câmp este întâlnită și într-un act
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
care interpretează bucățile de operă este a sopranei Eugenia Moldoveanu. Subiectul filmului îl reprezintă o poveste de dragoste trăită în Italia de un tânăr militant pentru Unirea Transilvaniei cu România. Cântăreață de operă italiană dispare însă în condiții obscure. Tânărul boier Frâncu Slătineanu se deplasează la un castel din Carpați unde se retrăsese un boier bătrân pasionat de muzică, care fusese implicat în dispariția femeii. În secvențele de început ale filmului este redat următorul intertitlu: "„Ciudată fărîmă din imperiul Austriei, această
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
o poveste de dragoste trăită în Italia de un tânăr militant pentru Unirea Transilvaniei cu România. Cântăreață de operă italiană dispare însă în condiții obscure. Tânărul boier Frâncu Slătineanu se deplasează la un castel din Carpați unde se retrăsese un boier bătrân pasionat de muzică, care fusese implicat în dispariția femeii. În secvențele de început ale filmului este redat următorul intertitlu: "„Ciudată fărîmă din imperiul Austriei, această Transilvanie... veche țară a dacilor cucerită de Traian. Independența de care s-a bucurat
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
s-a bucurat a luat sfîrșit... Dar românii din Transilvania nu deznădăjduiesc. Viitorul le aparține și ei repetă cu o încredere de nezdruncinat: "Românul nu piere". Jules Verne”". În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, tânărul boier Frâncu Slătineanu (Cornel Ciupercescu) și prietenul său, Giorgie Partenie (Dorel Vișan) din Sibiu, încearcă să publice un protest al românilor din Transilvania împotriva autorităților austriece prin care solicitau drepturi egale cu ale celorlalte naționalități. Informate de acest demers, autoritățile austriece
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
la câțiva ani de temniță, Partenie îl trimite pe Frâncu în Italia pentru a lua legătura cu revoluționarul Hociotă (Ovidiu Iuliu Moldovan), un adept al acțiunii și nu al acțiunilor diplomatice. El îl sfătuiește să obțină sprijinul bătrânului și bogatului boier Radu Gorj (Zoltán Vadász) pentru cauza lor, deși consideră că acesta s-a scrântit în ultima vreme. Frâncu pleacă spre Italia cu vaporul Wilhelmina, pe care mai călătoresc frumoasa cântăreață de operă Stilla - „celebrissima” (Maria Bănică) și impresarul ei (Octavian
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
tehnice fiind realizate cu sprijinul financiar al lui Radu Gorj, posesorul unei averi impresionante și proprietarul unui castel în Munții Carpați. Acesta plecase din Transilvania după Revoluția din 1848-1849 și se refugiase în Italia. Hociotă și Frâncu îl întâlnesc pe boierul Gorj la Teatro di San Carlo (teatru de operă) din Napoli, unde acesta se afla într-o lojă alături de Orfanik. Radu Gorj se consideră însă prea bătrân pentru a se mai implica în conspirațiile revoluționare ale compatrioților săi. La o
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Napoli, unde acesta se afla într-o lojă alături de Orfanik. Radu Gorj se consideră însă prea bătrân pentru a se mai implica în conspirațiile revoluționare ale compatrioților săi. La o serată organizată de contesa Dora D'Istria (Irina Petrescu) tânărul boier român o cunoaște pe Stilla, precum și pe ziaristul Alexandru Policretti (Ion Caramitru). Între Frâncu și Stilla se înfiripă o relație de dragoste. Pentru a-l îndepărta pe boierul Radu Gorj de compatrioții săi, agentul Friecke îi arată bătrânului o fotografie
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
La o serată organizată de contesa Dora D'Istria (Irina Petrescu) tânărul boier român o cunoaște pe Stilla, precum și pe ziaristul Alexandru Policretti (Ion Caramitru). Între Frâncu și Stilla se înfiripă o relație de dragoste. Pentru a-l îndepărta pe boierul Radu Gorj de compatrioții săi, agentul Friecke îi arată bătrânului o fotografie în care apar împreună cântăreața de operă și tânărul boier român. Convinsă că în laboratorul lui Orfanik unde sunt condiții mai bune pentru a i se înregistra imaginea
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Policretti (Ion Caramitru). Între Frâncu și Stilla se înfiripă o relație de dragoste. Pentru a-l îndepărta pe boierul Radu Gorj de compatrioții săi, agentul Friecke îi arată bătrânului o fotografie în care apar împreună cântăreața de operă și tânărul boier român. Convinsă că în laboratorul lui Orfanik unde sunt condiții mai bune pentru a i se înregistra imaginea și vocea, Stilla este ademenită acolo de către impresar. Hociotă îi urmărește și este asasinat. Dispariția fără urmă a Stillei îl determină pe
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Orfanik unde sunt condiții mai bune pentru a i se înregistra imaginea și vocea, Stilla este ademenită acolo de către impresar. Hociotă îi urmărește și este asasinat. Dispariția fără urmă a Stillei îl determină pe Frâncu să pornească în căutarea ei. Boierul Radu Gorj părăsise însă Italia, iar casa lui este găsită pustie. Frâncu este lovit pe la spate de o persoană necunoscută și stă o perioadă în spital. După ce-și revine, el află că Partenie trecuse granița în Principatele Române. În
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
trecuse granița în Principatele Române. În plus, ziaristul Policretti îl anunță că nu-i poate publica protestul în gazetele italiene din cauza situației politice tulburi din Italia. În aceste condiții, Frâncu decide să se întoarcă în Transilvania. Ajuns la moșia sa, boierul află de la Roșca, servitorul său, că autoritățile l-au acuzat că nu și-a plătit dările și i-au confiscat majoritatea bunurilor. El decide să treacă munții pentru a se întâlni cu Partenie. Cei doi ajung la hanul lui Ionas
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
nu se lasă păcălit și trimite o scrisoare locotenentului de grăniceri. În fața hanului, Frâncu observă un om care era îngropat până la gât în pământ. Interesându-se, el află că omul respectiv era un pădurar care încercase să intre în castelul boierului Gorj de pe vârful muntelui, fusese electrocutat și adus în sat de un cioban care-l găsise inconștient. Gândindu-se că în castel ar putea să se afle Stilla, tânărul boier urcă la castel și reușește să pătrundă înăuntru. El ajunge
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
respectiv era un pădurar care încercase să intre în castelul boierului Gorj de pe vârful muntelui, fusese electrocutat și adus în sat de un cioban care-l găsise inconștient. Gândindu-se că în castel ar putea să se afle Stilla, tânărul boier urcă la castel și reușește să pătrundă înăuntru. El ajunge în camera boierului Radu Gorj unde auzise vocea Stillei. Cu ajutorul aparatelor sale, Orfanik reușise să înregistreze imaginea în mișcare a cântăreței, precum și vocea acesteia. Boierul Radu Gorj îi spune lui
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
vârful muntelui, fusese electrocutat și adus în sat de un cioban care-l găsise inconștient. Gândindu-se că în castel ar putea să se afle Stilla, tânărul boier urcă la castel și reușește să pătrundă înăuntru. El ajunge în camera boierului Radu Gorj unde auzise vocea Stillei. Cu ajutorul aparatelor sale, Orfanik reușise să înregistreze imaginea în mișcare a cântăreței, precum și vocea acesteia. Boierul Radu Gorj îi spune lui Frâncu că Stilla nu mai există, ci doar iluzia sa vizuală. În acel
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
să se afle Stilla, tânărul boier urcă la castel și reușește să pătrundă înăuntru. El ajunge în camera boierului Radu Gorj unde auzise vocea Stillei. Cu ajutorul aparatelor sale, Orfanik reușise să înregistreze imaginea în mișcare a cântăreței, precum și vocea acesteia. Boierul Radu Gorj îi spune lui Frâncu că Stilla nu mai există, ci doar iluzia sa vizuală. În acel moment, castelul începe să se cutremură și sare în aer. Tânărul boier reușește să fugă și scapă astfel cu viață. El este
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
să înregistreze imaginea în mișcare a cântăreței, precum și vocea acesteia. Boierul Radu Gorj îi spune lui Frâncu că Stilla nu mai există, ci doar iluzia sa vizuală. În acel moment, castelul începe să se cutremură și sare în aer. Tânărul boier reușește să fugă și scapă astfel cu viață. El este urmărit de la distanță de Friecke. Romanul "Castelul din Carpați" a fost scris de Jules Verne în anul 1889. El a fost publicat pentru prima dată în formă de foileton în
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
un insinuant «mister sentimental», accentuat de principalii interpreți (balerina Maria Bănică și Cornel Ciupercescu), de ceilalți protagoniști ai intrigii”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Tânăr militant pentru unirea Transilvaniei cu țara, boierul Frâncu sosește în Italia pentru a obține sprijinul stăpânului unui faimos castel carpatin. Acesta este însă orbit de pasiunea sa pentru o cântăreață de operă. Într-o seară, după reprezentație, dispar atât diva, cât și bogătașul. Dezamăgit, Frâncu se întoarce
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]