12,054 matches
-
de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea între formă și fond e mai mult o deosebire logică, menită a ne ușura analiza în chestiile de estetică. Din punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e un fenomen pe care îl putem descompune numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lor, în ce constă el, și cauzele lipsei de formă originală la ei, atunci, zic, se va vedea că, departe de a restaura, această lipsă de formă originală întărește și întregește cele spuse de noi mai sus. Dar despre această chestie, în alt număr. ă"Evenimentul literar" nr. 29, 1894, p. 1î ÎMPRUMUTAREA FORMEI În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ideologia și orientarea politică cu practică, practica arată că sectoarele care le conduceți Dv. Agricultura, Colectările au alunecat pe abaterea de dreapta cel puțin în aceeași măsură ca Ministerul de Finanțe. Acesta este un fapt. Am studiat materialul anchetei pe chestia Agriculturii și aceasta a arătat fără îndoială că în agricultură s-a produs, în ceea ce privește constituirea și organizarea sovhozurilor, constituirea colhozurilor, cu pământul luat de la Stat, infiltrarea elementului chiaburesc, în ce privește T.O.Z-urile (întovărășirile, n.m.) care au fost împiedicate să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o masă de oameni nevinovați, în cazuri nejust cercetate, și linia era de a se condamna aspru. Și atunci aspru s-a condamnat, dar numai pe cei mici. În legătură cu concedierile, aceasta este o problemă foarte serioasă și suntem asaltați pe chestia Codului Muncii. În fond, cazurile se împart în două categorii: sunt cazuri juste, dar sunt și altele. Zilele acestea a venit un caz: un moșier expropriat cu 600 hectare de pământ, a fost numit pădurar. Ministerul îl scoate pe baza
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Dar nu scris. Vîlcu semnează această notă; trebuie întrebat câte exemplare s-au bătut. De ce organele noastre scriu lucruri care privesc pe membri ai conducerii partidului, despre divergențe, despre întâlniri? Tov. Drăghici: Eu n-am cunoscut nimic din acestea. Dar chestia cu divergențele s-a înregistrat. Cred că trebuie să fim egali în ce privește lupta împotriva dușmanului, și numai agentura să nu fie cunoscută de către primul secretar. Tov. Bodnăraș: Și dacă primul secretar regional de partid cunoaște agentura, devenim inegali? Tov. Gheorghiu-Dej
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
recunosc așa ceva, cum o să recunosc o chestiune care-i de închisoare? Că noi am vrut să arătăm că toată omenirea este... și fără nici un fel de speranță promisă răului și răul e o ghilotină care decapitează omenirea. Cum să accept chestia asta?”. În discuția cu LUCIAN PINTILIE, actorul EMIL BOTTA, exprimându-și amărăciunea față de cele întâmplate, afirmă: „Nu mai știu eu în ce lume, în ce țară, nu știu unde suntem, pe ce planetă. Mi se pare ceva care întrece orice închipuire. Și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
CLODY BERTOLA despre interpretarea dată piesei „REVIZORUL”, afirmă: „CLODY dragă, cum îți imaginezi că toți oamenii care au venit, VALENTIN SILVESTRU, vechi om al regimului, STRIMAN, [ION] BRAD, MĂCIUCĂ, toți care au venit, nici unul nu s-a gândit la o chestie politică, de unde până unde s-a născut povestea asta politică? Din lucruri în afara problemei reale!”. CLODY spune că această „chestie politică” pleacă de la interpretare. LUCIAN PINTILIE, expunându-și părerea, arată: „Păi, dar asta trebuie contestată, interpretarea. Ce-am spus tot
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
SILVESTRU, vechi om al regimului, STRIMAN, [ION] BRAD, MĂCIUCĂ, toți care au venit, nici unul nu s-a gândit la o chestie politică, de unde până unde s-a născut povestea asta politică? Din lucruri în afara problemei reale!”. CLODY spune că această „chestie politică” pleacă de la interpretare. LUCIAN PINTILIE, expunându-și părerea, arată: „Păi, dar asta trebuie contestată, interpretarea. Ce-am spus tot timpul? Nu acceptați interpretarea, pentru că atunci este dezastruos. Ce-i aia concepție despre rău? Ce-i vorba despre rău în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiindcă nu poate fi decât seducător și ireal, tulbură realitatea ce suferă de lipsa ei de conținut, o realitate a formelor în acțiune pe care arta, nu mai puțin suferindă, o transportă spre derizoriu. Am auzit pe cineva comentând, ce chestie să arați câteva haine murdare de sânge, ce aia poate fi accident, da, așa este nu poate fi un accident ci o mimare dupa cum mimare a vieții adevărate, de interior,este tot ce însemnă realitate în filmul propus de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pus perna, cum... m-a ascultat, m-a înțeles, ba, am crezut la un moment dat că-mi poate da o idee... Și bîiguie și-și freacă fruntea și nu poate sta locului. După o săptămînă, Hahalera cu Licheaua. Știi chestia cu găinile Prostului, spune Hahalera, a susținut ieri la Terasă că nu i s-a furat nici o găină, totul a fost invenție. E tîmpit, zice Licheaua, știi doar că eu i le-am furat, și-am și luat bani frumoși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pensonul, mă scuz și mă-ntorc la șevalet. Toți trei discută despre Coposu. Îi las. O muscă de argint face volute bezmetice de la unul la altul. Cioc, pauză lungă și iarăși cioc, cioc. Sar, îmi iau cămașa, nu mai ține, chestie de obraz, și deschid: Zilieru. Ghici, iubitule, de la cine ai dalbe salutări? De la cine? De la Vadim. Să cad, nu alta. Mă sprijin de Horică și m-așez. Intră și el în discuție cu ceilalți: Coposu. Din cînd în cînd, cîte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așa: de ce i s-a permis personajului iresponsabil să-și desfășoare infatuarea în nobilele încăperi? De ce? Doar pentru că stă cocoțat într-un scaun ministerial? E nedemn pentru cel mai vechi Muzeu românesc de artă. Memento! 16 ianuarie Mult tapaj pe chestia celor două premii ale Academiei Cațavencu, premianții fiind, cum se știe, Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Cîtă tevatură, atîta infantilism. Nelăsînd lucrurile (oricum de domeniul derizoriului) la locul lor, comentatori, în mare parte diletanți, s-au grăbit să tragă, se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dădeau tîrcoale atelierului parizian al lui Brâncuși și mai zboveau acolo, să lucreze, mi se pare Irina Codreanu, își amintește, tîrziu de tot, că gorjanul, ca să poată înjura în prezența (m)ucenicelor sale, le dădea nume de bărbați de pe Jii. Chestia asta, cu înjurătura, o fi fost singura explicație? Fugosul Erwin Kessler, de la 22, nu a putut rezista tentației de a vedea, de a... pipăi expoziția Masculin-feminin: Sexul artei și s-a repezit pînă la Paris. De unde, cu o concupiscență (intelectuală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui N. îi spunea D., lui G. îi spunea M., și tot așa. Nici vorbă, intenționat. Era un haz teribil. False "acte ratate". Poetul B., un îndrituit mare orgolios, a preluat azi fenomenul și de cîte ori îl incit în chestii literare, încurcă, fără să clipească, mai ales nume lirice locale. De-abia cînd îi atrag atenția că e... rău, începe să clipească pișicher. Poetul U. nu se amuză defel cînd, rugat public să citeze măcar un liric bahluian, pronunță ritos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1996. Cei care acum burdușesc cele două camere sînt rudele în linie dreaptă ale fedeseneilor care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestia cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună, a unui Dan Amedeu Lăzărescu, liberalul tobă de carte, dar și cu doza necesară de umor foarte grav jucat, cînd acesta mai în glumă, mai în serios se făcea avocatul diavolului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Tom Cruise, își contraria amicii cu schimbarea (nu neapărat intimă) a partenerilor. Cum era văzută la brațul unui bărbat, cum se vorbea de o nouă legătură: "Nicole, o avertizau prietenii, știi ceva, n-am chef să mă bag în chestia asta!" Scenă. Bărbatul cu inima sfărîmată destăinuindu-se prietenului său: "Soția mă înșală". Acesta-i oferă soluția: "Fă dragoste cu ea o dată pe zi; și fix într-un an ai s-o vezi moartă". Cincizeci și una de săptămîni mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rece. Se poate. Și care-i problema cu Războiul Rece? În primul rînd de ce-i zice așa? Păi, spuse Benjamin, încercînd să nutrească o urmă de interes pentru această problemă, la Berlin chiar este foarte rece, nu? Dar parcă toată chestia e cu America și cu Rusia. Bun, dar și în Rusia e frig de crapă pietrele. Știe toată lumea". Prima concluzie pe care o tragem (împreună, nu?, cu parșivul romancier) este că cei doi puștani (și, se-nțelege, mai toți cei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
le fie în frățească alăturare. Mai întîi, tot pe pag. 1, dintr-o corespondență din Elveția de la enigmaticul Tell (Wilhelm?!), ne face idee despre climatul în care se mișcă ireproșabilul elvețian, la urma urmei, nu chiar atît de exemplar. Politica, Chestia nihiliștilor, O dramă din amor, Bătăi, atentate, O scrisoare, Crima, Judecata sînt titlurile unui mozaic ce se vrea autentic. Vorbind în numele helveților, Tell zice adînc despre politică: La noi, lumea nu-și pierde vremea cu discuții zadarnice politice; ambițioșii nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Frimu, nici o surpriză, istoria mișcării muncitorești neaoșe nefiind punctul lor forte în materie enciclopedică. Cum, sigur, nici a Pont(osului) lor lider. Cum se mai leagă lucrurile! Nu se stinsese bine ecoul ce-l produsese provocarea insomniacei lor bunicuțe în chestia polului de stînga, că se și echipaseră, cruzii acneici, în maieurile al căror roșu lor personal nu le spunea nimic despre ce se petrecuse în jumătate de secol comunist. Imensa mirare (și totuși nu atît de imensă) vine din partea tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință Alfred North Whitehead, „o chestie plicticoasă, fără sunet, miros și culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25. Concepția despre natură a filosofilor iluminiști, ca o construcție abstractă, rațională, matematizată, părea mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
publicație apărută la București, bilunar, între 30 octombrie 1921 și 20 aprilie 1924, sub direcția lui Grigore Gafencu și a lui S. Șerbescu. Începând de la numărul 2/1924 titlul se modifică în „Revista vremii”, iar subtitlul este „Acte inedite în chestia Banatului”. Având în vedere că unul din directori era Grigore Gafencu, om politic și ziarist, revista va acorda un mare spațiu problemelor politice interne și internaționale, în articole semnate de S. Șerbescu, Grigore Gafencu, I. Iancovici, Eugen Filotti, Eugen Crăciun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289273_a_290602]
-
în "Ahiva", Iași 1905, T. 16, nr. 4, pp. 155-163. 34. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțu. Istoricul clădirilor actuale ale ospiciului, în "Arhiva", Iași, 1905. 35. Zosin P., Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului neglijența medicului primare. Chestia întemeierii unei secții pentru femeile alienate. Încercări de îmbunătățire rămase în rău, în "Arhiva", Iași, 1905, T. 16, nr. 6, pp. 252-256. 36. Zosin P., Ospiciul de la alienați de la Mănăstirea Neamțu (sub epitropia Casei Sf. Spiridon). Un profan medic secundar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a venit pe un ful de ași, salonul îi tot al vecinului, sufrageria e în potul ăsta parolat... Vecin 3: Mamă, mai ceva ca la Monte Carlo! Păi atunci ce facem? Trecem la ființe? Ce facem? Atacăm inventarul viu? (bună chestia și rîd) Îi dăm drumul? (se bea, se mănîncă) Cine le face? Vecin 2: Eu. Gazdele ce fac? Vecin 1: Domnule, e liniște deocamdată. E bine. Vecin 2: Păi nu-i bine. Nu spuneai dumneata să nu ne luăm după
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu vi se pare prea mult, dați-mi-o și mie pe tovarășa Maria. Vecin 4: Mă, da ce v-a intrat? Fraților, fie ce-o fi, chiar dacă mă ruinez, plus actrița. Vecin 2: (cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil. Cu o pasivitate care e un al nume al
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ar vrea să facă ordine, dar nu e vorba decît de ticuri; își scoate halatul și își pune cravata, ceea ce va dura destul de mult...) M-am săturat! M-am săturat și gata! Să mă mai lase în pace cu... toate chestiile astea... cu toate albumele lui soioase, cu afișe, programe și cronicile lui de teatru...! Să mă mai scutească... cu "plonjonul" în trecut...!, ca și cum trecutul ar fi o apă...! Vorbe! Și măcar de-am ști ce fel de apă o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]