15,628 matches
-
Teatrului Național, redactor șef al „Convorbirilor Literare” și la Editura „Junimea”. 983 nu-ți ruinezi sănătatea pentru ea. Cred că rana Profirei Sadoveanu să nu fie mușcătură de câine turbat. Ar fi groaznic! Mi-ar plăcea să-mi scrie copiii Doinei Bucur, la care am ținut și am apreciat-o ca artistă (vioara) și poetă! Am să-i scriu rabinului-șef Rosen, care mereu mă invită la el și nu ajung să mă duc să-l vizitez, căci e mereu ocupat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu siguranță în asentimentul lor. (Un grup de oameni ai muncii, Arad, [noiembrie-decembrie] 1979, difuzată la 9 decembrie 1979) La Europa Liberă au fost citite scrisorile opozanților declarați: Paul Goma, Vasile Paraschiv, Vlad Georgescu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mihai Botez, Dorin Tudoran, Doina Cornea, Géza Socz, Eva Gymesi, Nicu Stăncescu, Teodor Briscan, Dumitru Mircescu, Liviu Cangeopol, Dan Petrescu, Gabriel Andreescu, Mircea Dinescu, Dan Deșliu... Europa Liberă a făcut cunoscute inițiativele de grup, precum Grupul de acțiune Banat (Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Securității și Miliției, au fost difuzate în cadrul emisiunilor De vorbă cu ascultătorii și Actualitatea românească; acestor două emisiuni le sunt adresate pe aceleași căi deturnate majoritatea scrisorilor prezentate în aceste volume. Am reținut câteva texte semnate, provenind de la opozanți cunoscuți (Doina Cornea, Dorin Tudoran, Ion C. Brătianu, părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa), care nu au mai fost publicate după 1990 ori au un conținut predominant factual, edificator pentru atmosfera epocii. Altfel, cu rare excepții, cum ar fi români proaspăt sosiți în Occident și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a căutat să aducă toate bogățiile lumii în țara lui, iar poporul său să ia parte la conducere. Dvs., în schimb, dați din țară tot ce este bun, indiferent dacă rămâne sau nu pentru popor. Mai reflectați puțin, domnule Ceaușescu. Doina Cornea, [sfârșitul anului 1983-începutul anului 1984], difuzată la 29 ianuarie 1984 Domnule rector, Nu doresc ca textul meu să îmbrace forma unui protest agresiv împotriva unei instituții ce reprezintă inteligența (e vorba de universitatea clujeană), nici împotriva unor colegi alături de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai bine să întind mâna celor care, poate, în taina inimii lor nu se știe niciodată simt ca și mine, dar n-au tăria să se manifeste. înainte de a intra în detalii, s-ar cere să mă prezint: mă numesc Doina Cornea, sunt profesoară de franceză, am domiciliul în Cluj. Activitatea didactică am început-o în 1952, după absolvirea Facultății de Litere din Cluj, ca profesoară de liceu, iar din 1958, după licență, am funcționat ca asistentă stagiară, apoi ca titulară
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deja după Înmormântare, aveam să ne regăsim, În casa și familia Titel, câțiva dintre prietenii lui Sorin În deceniile național-socialismului bizantin de tip Scornicești. În afară de Raicu și Sonia, mi-amintesc că se aflau la masa funerară Katy și Virgil Duda, Doina și Valeriu Cristea, Ileana Mălăncioiu. Amintirea celui dispărut pe neașteptate dintre noi persista. Nu cred că aveam imagini divergente despre cel care fusese și mai era, Între noi, Sorin. Personalitatea sa marcantă, memorabilă, coalizând detaliile În focarul unei coerențe inconfundabile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
petrecând în minte nestânjenit imagini scumpe din trecut: corul lui Mircea Hoinic din Lagărul de la Miercurea Ciuc, corul de la Buchenwald condus de fratele acestuia, corul lui Cubicec de la Rostock, corul școlar de la Sf. Sava sub bagheta profesorului Cerchez. Toate cântecele bătrânești, doinele, romanțele întâlnite și învățate pe frumoasele cărări ale tinereții îmi erau prieteni acum la nevoie. După vreo două săptămâni ușa a fost deschisă larg și locotenentul a apărut singur pe platforma scărilor care coborau la parter. Eu încercam să mă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a-și dovedi utilitatea. Cred că astfel de rapoarte dușmănoase au determinat ordonarea uciderii lui Niculae Petrașcu. Aceste echipe de călăi erau instruiți, ca să săvârșească crimele fără a lăsa urme. Un văl de pe aceste crime l-a tras deoparte doamna Doina Jela, cu ajutorul unui cunoscut fost deținut politic, profesorul Fronea Bădulescu în cartea „Drumul Damascului” apărută în 1999, la editura Humanitas. în această carte se urmărește modul de instruire a unui copil de trupă Franț Țandără care instigat de un cadru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
an mai devreme, ambele acțiuni trezind admirația și solidaritatea a două continente. Aici, și acum, ca o permanență, trebuie adus salutul de recunoștință următoarelor personalități kamikaze, care au semnat cu riscul violent în conștiința lucidă, recviemul regimului totalitar din România : Doina Cornea, Mariana Marin , Gabriela Iavolski, Lidia Ungureanu, soții Gina și Dan Sămpălean, Dan Petrescu (liderul grupului), Luca Pițu, Alexandru Tacu, Liviu Antonesei, Giani Amarandei, Filip Răduți. Semnarea DECLARAȚIEI a fost reiterată cu nume noi : Elisabeta Culianu Petrescu, Alina Tacu, Liviu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
C. Negri. Lucrările lui Al. Russo și C. Negruzzi sunt însoțite de prețioase note biografice întocmite de poet. Se mai găsesc aici versuri de Miron Pompiliu, Maria Rosetti, Gh. Tăutu, Șt. G. Vârgolici, V. Gr. Pop și I. S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. Ranta-Buticescu și câteva din fabulele lui G. Sion. Iacob Negruzzi a publicat „proverbul dramatic” Împăcarea. Din „Albina Pindului” au fost reproduse patru poezii patriotice ale lui D. Bolintineanu. Revista a adăpostit cele mai bune
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
ale lui D. Bolintineanu. Revista a adăpostit cele mai bune poeme ale lui D. Petrino, precum și epopeea Descălecarea lui Dragoș în Moldova de V. Bumbac, care folosea și pseudonimul A. Costânceanu. Folclorul este reprezentat nu numai prin culegeri de texte - doine, cântece epice, ghicitori, tradiții și legende -, ci și prin lucrări cu caracter teoretic aparținând lui F. Canțiu, T. V. Ștefanelli și I. G. Sbiera. La rândul său, Gh. Hurmuzachi dă la iveală fragmente din colecția de folclor inedită a lui
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție și colecția lui Alecsandri din 1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie, 1857), apropiindu-se de ținuta versiunilor realizate de Ludwig Vinzenz Fischer. Alte opt texte, doine selectate din antologia Jarník-Bârseanu, apar, în traducere liberă, în „Romänische Revue”, publicația lui C. Diaconovici: Rumänische Volkslieder in freien Übertragungen. Nach Jarník und Bârseanu, „Doine din Ardeal” (6/1890). Referitor la talentul lui F., L. V. Fischer scria: „Acesta a
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
Volkspoesie, 1857), apropiindu-se de ținuta versiunilor realizate de Ludwig Vinzenz Fischer. Alte opt texte, doine selectate din antologia Jarník-Bârseanu, apar, în traducere liberă, în „Romänische Revue”, publicația lui C. Diaconovici: Rumänische Volkslieder in freien Übertragungen. Nach Jarník und Bârseanu, „Doine din Ardeal” (6/1890). Referitor la talentul lui F., L. V. Fischer scria: „Acesta a rezolvat cu multă pricepere problema de a rămâne fidel originalului în versificație și de a reda în același timp conținutul versurilor, ceea ce este deosebit de greu
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
folclor și literatură, București, 1982; Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Cântecul epic tradițional al românilor, București, 1985; Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Herseni, Problema „Mioriței”. Pe marginea lucrării lui Adrian Fochi, CNT, 1965, 26; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, București, 1972, 34; Bârlea, Ist. folc., 556; Mircea Eliade, De la Zalmoxis
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
să analizeze Filosofia augustiniană a spiritului. Aceeași rubrică va acorda un spațiu larg tricentenarului nașterii lui Voltaire. Rubricile „Critică și bibliografie” și „Cărți și idei” își rezervă spațiul cronicilor și recenziilor. Semnează George Fotino, Cezar Apreotesei, Cezar Radu, D. Ciachir, Doina Papp, Ion Orghidan, Florin Felecan, Dan Zamfirescu, George Muntean, Corneliu Albu ș.a. Sub titlul O imagine falsă a poporului român (2/1972), Ioan și Septimiu Chelcea întreprind critica unei sinteze etnologice publicate la Köln de profesorul Hugo A. Bernatzik. Traian
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
1992; ed. (Al. Macedonski. Hermeneutica editării), Timișoara, 1995; Editorialiști români, Timișoara, 1996; Eseuri lingvistice antitotalitare, Timișoara, 1998; Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Timișoara, 1998; Mihai Eminescu. Lecturi infidele, București, 2001. Repere bibliografice: Olimpia Berca, „Versificația românească”, O, 1980, 14; Doina Uricariu, „Versificația românească”, LCF, 1980, 15; Al. Graur, Poetică lingvistică, RL, 1980, 16; Florica Dimitrescu, Exegeze universitare de poetică, „Forum”, 1981, 7-8; Adrian Voica, „Hermeneutica editării”, RITL, 1993, 3-4; Tania Radu, „Al. Macedonski. Hermeneutica editării”, LAI, 1996, 2; Nicolae Savin
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
și 1989 colaborează la ziarul „Curentul” (München) cu eseuri și comentarii politice. În 1985 înființează o revistă pentru studierea fenomenului comunist, „Alergătorul de la Marathon”, în care sunt prezenți Ion Caraion, Virgil Tănase, I. Negoițescu, George Astaloș, Al. Lungu, Dorin Tudoran, Doina Tuțescu ș.a. După 1989 revine în țară. Debutează în 1968 cu volumul de versuri Globul din stânga, alcătuit dintr-o serie de poezii denumite „songuri”, scrise într-un limbaj modern, dar a căror substanță rămâne fundamental tradițională. Continuă cu povestiri pentru
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
Ionescu); Mihai Eminescu, Poezii, pref. edit., București, 1995, Sărmanul Dionis și alte proze, București, 1997. Repere bibliografice: Ștefan Borbély, O nouă lucrare despre Lucian Blaga, VTRA, 1976, 6; Ion Dodu Bălan, „Opera literară a lui Lucian Blaga”, RL, 1976, 34; Doina Uricariu, Firescul analizei, LCF, 1976, 41; Ioan Buduca, Noi exegeze blagiene, AFT, 1976, 11; Dumitru Micu, Blaga într-un studiu monografic, CNT, 1976, 46; Mircea Zaciu, Lucian Blaga într-o nouă exegeză, ST, 1976, 12; Al. Piru, Lucian Blaga, poet
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
DASCĂLU, Bogdan Mihai (20.XII.1977, Timișoara), prozator și dramaturg. Este fiul Doinei Bogdan-Dascălu și al lui Crișu Dascălu, scriitori. Urmează cursurile Liceului „Nikolaus Lenau” (1992-1996), aici fiind și redactor-șef al revistei „Axis” (1994-1996). Este absolvent al Facultății de Litere din Timișoara, secția germană-franceză, în anul 2000 fiind angajat la Catedra de
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
lumea în care a trăit, Iași, 1999; Dicț. esențial, 217-223; Constatin Parascan, Ion Creangă. Măștile inocenței, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfață Liviu Leonte, Iași, 2000; Sorescu, Lumea, 86-118; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 81-90; Mircea Bertea, Creangă înainte de Creangă, postfață Doina Curticăpeanu, Cluj-Napoca, 2002; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 23-34; Serghei Coloșenco, Ion Creangă, Bârlad, 2002; Daniel Corbu, Anecdote cu și despre Creangă, Iași, 2002; Emilia Diculescu-Popescu, Ștefan Dumitrescu, „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Psihanaliza, psihologia, sociologia
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
însoțit și susținut de analiza critică. SCRIERI: Mânie și marmură, București, 1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara, 1986; Cicatricele bucuriei, Timișoara, 1995; Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc, București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd. edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, Bronzuri-Bronzes, ed. bilingvă, tr. Eugen Tănase, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Crișu Dascălu, „Mânie și marmură”, GL, 1968
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd. edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, Bronzuri-Bronzes, ed. bilingvă, tr. Eugen Tănase, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Crișu Dascălu, „Mânie și marmură”, GL, 1968, 28; Florin Manolescu, „Mânie și marmură”, LCF, 1968, 30; Dorin Tudoran, „Mânie și marmură”, AFT, 1968, 9; Lucian
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
este ales deputat și senator. De-a lungul timpului, este director al Imprimeriilor Statului, director al Teatrului Național din Chișinău, președinte al Ateneului Român, subdirector general al Societății Române de Radiodifuziune. Debutează ca elev, în 1892, cu versuri în revista „Doina”. În continuare, până la primul război mondial, colaborează cu poezii, proză, lucrări dramatice și traduceri la „Curierul român”, „Revista nouă”, „Lumea ilustrată”, „Vatra”, „Țara”, „Universul ilustrat”, „Revista literară”, „Familia”, „Liga literară”, „Literatorul”, „Literatura și arta română”, „Epoca”, „Cronica”, „Sămănătorul”, „Adevărul”, „Dimineața
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]