12,356 matches
-
aveți proaspătă. Puneți salvia într-o cană de oțet și fierbeți 5 minute. Înmuiați o pânză în oțetul clocotit și stoarceți. Aplicați pe entorsă. Pânza trebuie să fie atât de fierbinte cât puteți suporta. Frecție cu verdeața-iernii pentru entorse și febră musculară Adăugați în jur de 3 grame de verdeața-iernii la 2 căni de hamamelis. Îmbuteliați și etichetați. Folosiți ca masaj pentru entorse și febra musculară. Liniment cu pelin pentru artrită și rigiditate La 3,8 l de oțet alb adăugați
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Pânza trebuie să fie atât de fierbinte cât puteți suporta. Frecție cu verdeața-iernii pentru entorse și febră musculară Adăugați în jur de 3 grame de verdeața-iernii la 2 căni de hamamelis. Îmbuteliați și etichetați. Folosiți ca masaj pentru entorse și febra musculară. Liniment cu pelin pentru artrită și rigiditate La 3,8 l de oțet alb adăugați ½ cană de pelin și semințe de pelin. Lăsați la macerat 2 săptămâni. Strecurați, îmbuteliați și etichetați. Când sosește momentul să folosiți acest remediu, bateți
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
R.Cavendish, op. cit., p. 925-926. 274 fost inventat În 1858. Este un stil de fotbal rapid, uneori violent, devenit cu timpul o competiție națională, o adevărată obsesie, mai ales În sezonul de iarnă, când localnicii sunt mai mult afectați de „febra fotbalului australian”. Se organizează meciuri În fiecare sâmbătă, și uneori și În serile de vineri și duminică, În timpul sezonului din aprilie-septembrie. Finala are loc pe Melbourne Crichet Ground, În prezența a 100.000 de suporteri care urlă și beau bere427
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai numește și terapii complementare, când nu și le însușește întru totul tehnologic, ca fiind proprii, deși le regăsim cu ușurință în tradițiile populare și obiceiuri. Astfel, medicina alternativă utilizează pulsurile chinezești în diagnostic și/sau premoniția clarvăzătorului, autocunoașterea temporală (febră, greață etc.), o explicație a importanței anamnezei pentru ambele orientări ale medicinei, ce se cuplează la acest nivel de înțelegere indiferent de etnie, adresabilitate și/sau apartenența socială a pacientului. IV. 2 Pulsurile chinezești o componentă importantă a metodelor alternative
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
cu asemenea tumori au în antecedente afecțiuni inflamatorii, infecțioase sau neoplazice. Tumorile parenchimatoase se formează ca o pneumonie intraalveolară [113]. Aceasta se prezintă ca un nodul pulmonar solitar (fig. 6.68), predominant în lobii inferiori, fiind asimptomatică sau însoțită de febră, tuse, dureri toracice sau dispnee [152]. Pentru formele parenchimatoase se recomandă excizia chirurgicală prin rezecție pulmonară atipică (prin abord clasic sau miniinvaziv), cu mențiunea că în cazul rezecției incomplete apare recurența tumorală locală. Gal și colaboratorii descriu extensia tumorală în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
mucos Sinonim: adenomul chistic bronșic. Este o tumoră benignă rară derivată din glandele bronșice. Este alcătuită din glande chistice și câteva glande bronșice normale seromucoase. Apare la adulți cu vârsta medie de 52 de ani și se manifestă prin tuse, febră, pneumonie recurentă și hemoptizii [37]. Radiologic se observă atelectazii, pneumonite obstructive și, rareori, imagine de nodul pulmonar. Tumora este relativ mică (în medie 1,8 cm) și este situată frecvent în bronșiile lobare medie și inferioare, protruzionând în lumen. Bronhoscopic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia, atunci când există, constă în obstrucție bronșică, febră, scădere ponderală sau pleurezie. Tumorile endobronșice/endotraheale sunt polipoide iar cele parenchimatoase pot avea dimensiuni de până la 16 cm. Macroscopic sunt bine delimitate, de aspect mixoid alb-cenușiu. Se impune tratamentul chirurgical de rezecție. Tumorile bine delimitate au evoluție foarte bună
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
mai ales dacă tumora produce obstrucția incompletă și este localizată la nivelul traheei sau a bronșiilor mari. Obstrucția incompletă poate duce la tuse, wheesing sau infecții distale (retrograde) recurente. Obstrucția completă poate fi însoțită de pneumonii obstructive cu durere toracică, febră și dispnee; pot fi întâlnite bronșiectaziile sau abcesele pulmonare. Tusea este frecvent întâlnită; inițial este seacă, iritativă. În tumorile obstructive tusea devine productivă, cu spute mucopurulente, sau franc purulente, eventual cu striuri sanguinolente. Prezența lichidului pleural poate determina apariția „tusei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
epigastrice, greață, vărsături, balonări postprandiale, inapetență, constipație pasageră. Pot să apară și manifestări de subocluzie [2, 30, 44]. Tabloul clinic toracic este format din: tuse (care poate fi productivă), dispnee, dureri retrosternale (apărută postprandial), durere în baza hemitoracelui (asociate cu febră, frison, astenie fizică, scădere ponderală). Există și cazuri cu manifestări clinice mixte, la care întâlnim elemente ale ambelor tipuri de tablouri clinice. Zgomotele hidroaerice în torace sunt rar auzite. De remarcat la aceste cazuri este pe de o parte prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează cu proză, eseu și traduceri la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Familia”, „Ateneu” ș.a. În romanele Sepia și Febră vesperală (1982), ca și în volumul de povestiri Nostalgii secrete (1976), R. dăduse măsura valorii sale scriitoricești. În cea de-a patra carte, Vară indiană (1987), încheiată în ultimele săptămâni de viață, și-a repertoriat aproape toată proza scurtă, completată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări existențiale și istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură și capacitatea lui de a înțelege. Secvențele epice, distribuite în două planuri - lumea surprinsă de „febra vesperală” (metaforă a declinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări existențiale și istorice este, simultan, temă de meditație despre destinul creatorului de literatură și capacitatea lui de a înțelege. Secvențele epice, distribuite în două planuri - lumea surprinsă de „febra vesperală” (metaforă a declinului, a stingerii) și naratorul - sunt ordonate pe traiectele, în contrapunct, ale unei logici autoironice. SCRIERI : Sepia, Cluj, 1973; Nostalgii secrete, Cluj-Napoca, 1976; Febră vesperală, Cluj-Napoca, 1982; Vară indiană, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Generația 47
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
lui de a înțelege. Secvențele epice, distribuite în două planuri - lumea surprinsă de „febra vesperală” (metaforă a declinului, a stingerii) și naratorul - sunt ordonate pe traiectele, în contrapunct, ale unei logici autoironice. SCRIERI : Sepia, Cluj, 1973; Nostalgii secrete, Cluj-Napoca, 1976; Febră vesperală, Cluj-Napoca, 1982; Vară indiană, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Generația 47, RL, 1972, 12; Ion Marcoș, „Sepia”, TR, 1973, 26; Valentin Tașcu, „Sepia”, F, 1973, 9; Eugen Uricaru, „Sepia”, ST, 1973, 18; Val Condurache, „Sepia”, CL, 1973, 19
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
Italiană de Studiu a Bolilor Hepatice, majoritatea pacienților cu colangiocarcinom ductal s-au prezentat cu icter (74%), dintre care: icter asociat cu durere abdominală (22%), icter fără durere abdominală (25%) și icter fără durere asociat cu alte simptome - scădere ponderală, febră, vărsături, diaree (27%). Manifestările clinice de angiocolită au fost semnalate la mai puțin de 10% dintre pacienți și au fost de cele mai multe ori provocate de intervențiile asupra căilor biliare (sfincterotomie endoscopică, colangiografie endoscopică retrogradă, stentare biliară endoscopică sau percutană) [13
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
epiteliale [31-34]. FORME CLINICE Forma clinică icterică este caracteristică colangiocarcinomului extrahepatic. Forma clinică de masă tumorală hepatică este tipică pentru colangiocarcinomul intrahepatic. Forma clinică cu durere abdominală + icter se întâlnește în colangiocarcinomul extrahepatic. Forma clinică cu angiocolită (icter, durere și febră) apare în colangiocarcinomul extrahepatic. Colangiocarcinomul suprapus pe colangita sclerozantă primitivă poate fi o descoperire incidentală fie pe ficatul explantat la pacienții supuși transplantului hepatic, fie în timpul monitorizării imagistice a pacienților. Deteriorarea condiției clinice a unui pacient cu colangită sclerozantă primitivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
colangiocarcinomul extrahepatic. Colangiocarcinomul suprapus pe colangita sclerozantă primitivă poate fi o descoperire incidentală fie pe ficatul explantat la pacienții supuși transplantului hepatic, fie în timpul monitorizării imagistice a pacienților. Deteriorarea condiției clinice a unui pacient cu colangită sclerozantă primitivă, cu apariția febrei, scăderii ponderale, a pruritului persistent și intensificarea icterului, constituie semnale de alarmă care obligă la căutarea colangiocarcinomului. ISTORIA NATURALĂ Supraviețuirea pacienților cu colangiocarcinom avansat și netratat - pacienți cu tumori nerezecabile, fără chimioterapie și fără radioterapie, dar la care au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
titlul Soldatul și filosoful, este o dramă de idei în centrul căreia se află Erasm din Rotterdam, confruntat cu ofensiva adepților reformei lui Luther, proiecție a aceleiași dispute între înțelepciunea suficientă sieși, între idei „care luminează, dar nu încălzesc” și febra implicării în schimbarea lumii. O piesă-eseu tinde să fie și Între etaje, autoparodie și demontare a convențiilor teatrului în manieră jucăuș-pirandelliană: protagonistul se deplasează, nu fără peripeții, între etajele unui edificiu misterios care e chiar teatrul - „esența vieții”. Aristotel și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
-l surprindă: Și-a strâns sprâncenele mirare... Se uită poate și-n oglindă Și-ntreabă: Cine-i ăsta, frate? Îți scriu rețete păsărește C-o mutră doctă și funebră, Când opera dacă-ți trăiește Tu faci, scriind-o, ca de febră. Apar noi undițe, năvoduri De-a pescui greșeli - și, poate, În papură să cauți noduri Devine-o specialitate. Așa-i cu gintea criticastră: Cu ea, și-aprind doar paie-n cap Cei ce-n literatura noastră În plapomele vechi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu-mi vadă lacrimile. Du-te. — Poftim? — Bine, și Îmi scot termometrul din gură. Du-te. Se aude un foșnet și Venetia intră din nou În Încăpere. — Ia să vedem. Se uită la termometru, ușor Încruntată. — Da, ai o ușoară febră. Hai să-ți dăm niște paracetamol. Îmi Întinde două pastile, pe care le dau pe gît, cu apa pe care mi-a adus-o Luke. — Ești sigură că e ok? zice el, privindu-mă neliniștit. — Da. Distracție plăcută. Îmi trag
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sunt pozitive pentru E. coli; starea generală se deterioarează, tensiunea arterială scade dramatic la 50 mmHg. Este admisă pe secția de terapie intensivă, unde se inițiază suport inotrop pozitiv, se continuă terapia cu antibiotice cu spectru larg fără a influența febra, starea generală rămâne gravă și după 11 zile pacienta decedează. Comentarii Aceste trei cazuri sunt ilustrative pentru noțiunea de fragilitate. Toate cele trei paciente, deși prezintă patologii diverse, au multipli numitori comuni. Scăderea ponderală, scăderea masei și a forței musculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
Colorado, să-l curețe și să-l reconstruiască. Fiecare întâmplare își are hazul ei. David Lodge are o vână comică remarcabilă. British Museum s-ar putea să nu se prăbușească, dar catolicismul e amenințat. O soție care-și ia zilnic febra pentru a afla când poate să facă dragoste fără complicații, un soț hărțuit de o motoretă ieftină care chiar explodează în final, arzând și un manuscris prețios, la care se adaugă câteva scurte excursii în absurd și ceață (Dickens și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea este chirurgul și anatomistul englez John Hunter, care, printre altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng. În cazul pericardiectomiei totale abordul cel mai favorabil îl constituie sternotomia mediană care presupune îndepărtarea pericardului de la originea aortei și arterei pulmonare până la diafragm și între venele pulmonare dreaptă și stângă. Traumatismele pericardice sunt însoțite la unii pacienți de febră, pericardită sau pleurezie, și/sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
paraziții, alimentația eronată, admitea și cauze psihice, identificate unor demoni, blesteme, represalii divine, situații în care se făcea apel la practici vrăjitorești, droguri, licori specifice, amulete, formule impresive etc. Pe lista bolilor mai frecvente, se află afecțiunile abdominale, oftalmice, renale, febra tifoidă, erizipelul. Medicii, considerați trimiși ai zeilor de care am vorbit, se bucurau de o deosebită atenție. înainte de îmbălsămare ei scoteau organele interne, le igienizau și le așezau într-un vas al cărui capac avea în miniatură capul zeului protector
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
arderea lucrurilor infectate. De contagione et contagionis morbis („Despre contagiune și bolile contagioase“, Veneția, 1546) devine o carte de referință valoroasă. Descrieri clinice, clasificări, căi de transmitere, agenți patogeni, relevă pe savantul care, pe lângă maladiile amintite l-au preocupat și febra tifoidă, gripa etc., pentru fiecare boală și pacient căutând remedii, stabilind diagnostice, recomandând izolarea lor (carantina). Fracastoro și-a onorat profesia aducând contribuții în domeniul bolilor contagioase, a epidemiologiei acestora și a tratamentului. Poate fi considerat părintele epidemiologiei și al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]