12,214 matches
-
Friedrich Wilhelm Joseph Schelling. În "Fizica", a încercat să împace teologia dogmatică ortodoxă cu științele naturii, urmând sistemul lui Schelling. Ei n-au fost doar promotori ai filosofiei moderne și a științelor naturii, dar de asemenea a ideilor iluministe. Filosofia „filosofilor” francezi a avut așadar un impact major asupra intelighenției românești prin cursurile lor și cărțile publicate. Filosofic, cel mai interesant dintre acești autori a fost Beniamin Lesvios, "Metafizica" căruia conține, printre altele, o teorie a percepției în care e implicată
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
toți transilvăneni și au studiat la Viena. Ciprariu a fost profesor de filosofie la Colegiul Român din Blaj, unde a predat folosirea lucrărilor lui Krug în jurul anului 1828. Ca atare, crica filosofică a fost în principal o specialitate transilvăneană. Un filosof important al acestei perioade este Eufrosin Poteca (1786-1858). El a studiat la Academia Domnească din București alături de Vardalachos, Doukas și Lesvios, precum și la universitățile din Pisa și Paris (1820-1825). Eufrosin Poteca a predat filosofia la Academia Sfântul Sava și a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
eseu, al cărui titlu este în mod evident inspirat de la Mersenne, critică viziunea materialistă a omului-mașină (La Mettrie) pe baza unei doctrine întrucâtva paulinice despre caracterul amfibiu al omului, caracter care se distinge în mod clar de lumea naturală. Un filosof important a fost de asemenea Alexandru Hâjdeu (1811-1872), student al lui Friedrich Wilhelm Joseph Schelling la Berlin. Acest om, de altfel foarte mândru de originea sa moldovenească, a fost un ardent patriot rus, de când a locuit în Basarabia, teritoriul moldovenesc
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
minuțios al limbii ruse. Potrivit lui, doar o astfel de filosofie poate fi națională și doar în acest fel elementul rusesc poate să se ridice la universalitate. Singura cale de a atinge o atare filosofie este continuarea gândirii lui Skovoroda, singurul filosof rus autentic de până atunci. Aceasta va împlini existența națiunii ruse. Ioan Zalomit (1820-1885) a studiat filosofia în Franța și în Germania, la Berlin, alături de Victor Cousin și Friedrich Wilhelm Joseph Schelling. El a obținut acolo titlul de doctor în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
iluminismului. În aceeași perioadă, în 1863, societatea literară „Junimea” este fondată în Iași. Ultimii treizeci de ani ai secolului 19 sunt dominați cultural de societatea Junimea. Filosofia românească va avea un nou început și, pentru prima dată, un ecou internațional. Filosofi de la Junimea au fost Titu Maiorescu (1840-1917), Vasile Conta (1846-1882), Alexandru Xenopol (1847-1920), Mihai Eminescu (1850-1889), Constantin Leonardescu (1844-1907), Ioan Pop Florantin (1843-1926). Titu Maiorescu a studiat filosofia la Berlin. A obținut două doctorate, unul la Universitatea din Giessen, iar
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de asemenea cărți de istorie a metafizicii, despre natura metafizicii, despre „primele principii ce constituie lumea”. El se disociază de pozitiviștii timpului său, susținând importanța metafizicii și a prezenței unui element artistic în construicția sistemelor metafizice. Alexandru Xenopol, istoric și filosof, a avut două doctorate, unul din ele în filosofie, conferit de Universitatea din Giessen. Filosofia lui s-a ivit din preocupările sale constante cu istoria. În faimoasa sa lucrare, La théorie de l’histoire, Xenopol prezintă o filosofie a științei
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Xenopol a fost considerat de Rickert unul din precursorii săi. El de asemenea a tratat conceptul de cauzalitate, noțiunea de ipoteză și de verificare a ipotezelor. Viziunile sale asupra spațiului și timpului se opun doctrinelor kantiene și argumentează explicit împotriva filosofului german, care, în opinia sa, a transformat istoria într-un simplu basm. Mihai Eminescu, poetul național român, a studiat filosofia la Viena și Berlin. Pasămite, a pregăit o teză despre filosofie și istorie, dar niciodată n-a primit PhD-ul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
În timpul secolului 20, istoria filosofiei românești poate fi împărțită în trei perioade: pre-comunistă, comunistă și post-comunistă. Două „școli” de filosofie au produs, în prima jumătate a secolului, două culmi ale filosofiei românești: școala lui Maiorescu și școala lui Nae Ionescu. Filosofii transilvăneni pot fi de asemenea grupați împreună, mai mult deoarece nu pot fi afiliați celorlalte două școli, dar și pentru că aparțin uneia și aceleiași familii spirituale. Aparte de aceste trei „școli” sau orientări, sunt mulți alți autori, care cultivă cu
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
două școli, dar și pentru că aparțin uneia și aceleiași familii spirituale. Aparte de aceste trei „școli” sau orientări, sunt mulți alți autori, care cultivă cu predilecție eseul filosofic. O mențiune specială merită membrii cercului Onicescu, caracterizați pe bună dreptate ca filosofi analitici. „Maioreștii” sunt Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), P. P. Negulescu (1872-1951), Dumitru Drăghicescu (1875-1945), Ion Petrovici (1882-1972) și Mircea Florian (1888-1960). Constantin Rădulescu-Motru, nepotul lui Eufrosin Poteca, și-a numit sistemul filosofic „Personalism Energetic”, influențat de energetismul lui Otswald și personalismul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
discipolii săi l-au comparat cu Socrate. Cei mai importanți dintre aderenții săi au fost Mircea Vulcănescu (1904-1952), Mircea Eliade (1907-1986), Emil Cioran (1911-1995), Constantin Noica (1909-1987). Alții precum Petre Țuțea au fost de asemenea influențați de personalitatea sa, iar filosofi precum Alexandru Dragomir și Mihai Șora au frecventat unele cursuri ale sale. Mircea Vulcănescu a avut o erudiție enormă, fiind considerat șeful „generației”, dar n-a publicat articole filosofice semnificative. În orice caz, a influențat filosofia românească prin eseul "Dimensiunea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
s-a numit "Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou", în care încearcă să răspundă cum de spiritul nu este la nesfârșit tautologic, analizând filosofia europeană de la Platon la Hume. Transilvania a dat în perioada interbelică trei filosofi remarcabili: Lucian Blaga (1895-1961), D. D. Roșca (1895-1980) și Eugeniu Sperantia (1888-1972). Sistemul filosofic al lui Lucian Blaga, numit „intelectualism ekstatic” este o construcție foarte originală, cu origini în filosofia lui Kant, psihanaliză și filosofia patristică. Sistemul a fost proiectat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
analiză conceptuală destul de neobișnuită, iar în linii extem de generale este un fenomenolog de orientare husserliană. Anton Dumitriu, matematician după formarea inițială, a obținut doctratul în filosofie, iar apoi a devenit ajutorul lui P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
în antologia "Problema determinismului" și în anumite monografii, precum "Principii de cunoaștere științifică" de Onicescu, "Metoda statistică" de Georgescu-Roegen sau "Gândirea matematică" a lui P. Sergescu. În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost autorul lucrării "Curente și tendințe în filosofia românească", ce va stabili pentru decenii statutul filosofilor români. În special cu mijloace rudimentare și suprasimplificări, invocând doctrina „marxist-leninistă”, Pătrașcanu a polemizat cu filosofi de mare
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a lui P. Sergescu. În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost autorul lucrării "Curente și tendințe în filosofia românească", ce va stabili pentru decenii statutul filosofilor români. În special cu mijloace rudimentare și suprasimplificări, invocând doctrina „marxist-leninistă”, Pătrașcanu a polemizat cu filosofi de mare importanță, ca Blaga, Rădulescu-Motru, Florian, Cioran și i-a prezentat ca idealiști, iraționali, mistici, burghezi, imperialiști, și uneori fasciști. Printre pseudo-marxiștii locali
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost autorul lucrării "Curente și tendințe în filosofia românească", ce va stabili pentru decenii statutul filosofilor români. În special cu mijloace rudimentare și suprasimplificări, invocând doctrina „marxist-leninistă”, Pătrașcanu a polemizat cu filosofi de mare importanță, ca Blaga, Rădulescu-Motru, Florian, Cioran și i-a prezentat ca idealiști, iraționali, mistici, burghezi, imperialiști, și uneori fasciști. Printre pseudo-marxiștii locali, o nouă stea a apărut repede, Constantin I. Gulian (1914-2011), membru al Academiei Române din 1955 până la
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
În urma morții lui Stalin, nucleul dogmei comuniste a început să-și piardă încet din forță. După 1964, anul marii amnistieri a prizonierilor politici, viața filosofică a avut șansa de a reveni la existență, fiind în parte stimulată de reintegrarea profesională filosofilor supraviețuitori, care au fost întemnițați sau maginalitați, și erau deja relativ puțini. Așadar, putem distinge câteva „școli” de filosofie: școala interbelică, școala de la Păltiniș și școala epistemologică din București. Au existat, desigur, și figuri independente, ce activau mai mult ca
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ar fi chiar mai nepotrivit în acest caz decât înainte, când vorbeam despre școala lui Nae Ionescu și cea a lui Titu Maiorescu. Școala interbelică ar trebui văzută în aceeași manieră în care vorbeam de „vechea școală”. Cei mai importanți filosofi formați în perioada interbelică, ce au putut practica din nou filosofia și au rămas în mod semnificativ creativi sunt: Mircea Florian, Constantin Noica, Anton Dumitriu, Mihai Șora (n. 1916), Petre Țuțea (1902-1991), Alexandru Dragomir (1916-2002). Mircea Florian a scris în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
asupra dialecticii, sunt greu de înțeles și pretind multă simpatie de la cititor: „limitarea nelimitată”, „închiderea deschisă” etc. Filosofia lui Noica se concentrează de asemenea pe problema rațiunii și pe problema individualului. El redefinește rațiunea ca consecință a intrării în existență. Filosoful vrea să salveze individualul de „tirania generalului”, să-i dea individualului o demnitate ontologică. El a fost profund deranjat de imaginea individualului ca simplu exemplu a ceva general, ca un simplu caz particular al unei reguli generale. Dar de asemenea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Kant, "Critica judecății", și a tradus din Chorydaleus, "Introducere în logică" și "Comentariu la metafizică". El însuși a scris comentarii și interpretări la Platon, Aristotel și Hegel, și a încurajat introducerea în scrierile lui Heidegger. A fost cel mai strălucit filosof al României postbelice. Anton Dumitriu și-a continuat după 1964 preocupările sale inițiale, publicând lucrări ce țin de filosofia matematicii și teoria și istoria logicii. Monumentala sa "Istoria logicii", deși este un reper al filosofiei românești, a avut neajunsuri notabile
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
este locul geometric al interiorității, unde găsim „potențialități intermediare”. Mihai Șora este considerat mentorul altei școli mult mai discrete și mai eterogene decât școala lui Noica. În prezent, există un intres în creștere asupra lucrării acestei școli, în special din partea filosofilor grupați în jurul revistei filosofice "Studia Phaenomonologica". Petre Țuțea și-a luat doctoratul la drept administrativ. Înainte și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a lucrat ca director în Ministerul Economiei Naționale și a fost cunoscut și considerat de toți
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
un eseu important, un manifest veritabil pentru o filosofie nouă, ce datează din 1969. Țuțea a fost influențat de o puzderie de personalități intelectuale, în special de Platon, scepticismul grec, Leibniz, Nietzsche, Bergson, Simmel și ficționalismul lui Hans Vaihinger. Singurii filosofi români care l-au influențat semnificativ au fost Lucian Blaga și Nae Ionescu. Teologic, a fost influențat de Sf. Pavel, Augustin și Toma de Aquino, și l-a cunoscut și admirat pe marele teolog român contemporan cu el, Părintele Dumitru
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
aflat foarte aproape de apartamentul său de studiu. Unii dintre prietenii și companionii săi apropiați, precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Pandrea, mai târziu Marcel Petrișor, Aurel-Dragoș Munteanu, iar din generația mai tânără Radu Preda și Alexandru Popescu, sunt de asemenea filosofi, scriitori și intelectuali realizați. Alexandru Dragomir este o descoperire târzie a publicului românesc, promovat în mod activ de editura Humanitas (condusă de Gabriel Liiceanu), care a editat unul dintre caietele sale. Dragomir, fost student doctoral al lui Heidegger, a fost
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
căror publicare nu s-au terminat, sunt câteva cu reflecții despre timp, care constituie cea mai consistentă parte a gândirii sale. Influența lui Dragomir asupra filosofiei românești este încă în dezvoltare. Constantin Noica a fost în căutare continuă de tineri filosofi talentați, pe care i-a descoperit și antrenat. Printre acești (atunci) tineri, sunt mai mulți care s-au manifestat în mediul românesc filosfic sau în cel literar, sau mai curând în cel literar-filosofic. Aceștia sunt Gabriel Liiceanu (n. 1942), Andrei
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]