12,450 matches
-
opinia și memoria colective, cel puțin În lumea așa-zis euroatlantică. Dacă este să Încercăm să găsim cauze ale Holocaustului, nu putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția politicii externe a Reichului, dar și cu un pervers mecanism psihologic prin care victimele ajung să ia parte impasibile la propria lor condamnare. Înrăutățirea treptată a situației evreilor din zonele ocupate de germani face ca degradarea condiției comunităților acestora să fie oarecum acceptată: fiecare pas Întreprins de autoritățile naziste (restrângerea drepturilor cetățenești, negarea totală a acestora, expulzarea - În cazurile cele mai fericite -, ghetoizarea, instigarea sau facilitarea pogromurilor, trimiterea În lagăre de muncă - cam
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din Wehrmacht ce nu agreau modul În care SS-ul ducea un război paralel În Est, În spatele frontului, război a cărui sălbăticie programatică Întrecea orice excese afective chiar ale armatei germane propriu-zis combatante. Se discută Încă În ce măsură publicul - de pildă, germanii de rând etc. - poate fi acuzat că a permis tacit Înfăptuirea Holocaustului, măcar că primele măsuri antievreiești (oricum, vizibil sub standarde umane) au fost luate În vecinătatea sa. La fel cum se discută până la ce grad de implicare În programul genocidar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Gusti’s methodological scheme for the articulation of collected data into an exhaustive monograph. Who was studying in France, like Ionică did. Soon to become Musée de l’Homme, under the leadership of Rivet. Harry Brauner refers to Dr. Schaeffner. German for “Highly scientific, you see, siră” Doina-s are Romanian lyrical songs characterized by a restricted number of specific tunes. Phonograph records. Astfel, dacă În 1860 numai 16% dintre cetățenii canadieni În vârstă de 50 de ani aveau părinți În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1930, populismul a început să apară și în America Latină. Aceasta este regiunea în care populismul a dobândit cea mai mare vizibilitate, de-a lungul secolului XX, cu exemple faimoase precum Juan Domingo Peron în Argentina și Getulio Vargas în Brazilia (Germani, 1978; Weffort, 1978). Acești lideri făceau parte dintr-o nouă generație de politicieni, care adresându-se "Poporului", mai degrabă decât clasei muncitoare s-au dovedit capabili să construiască coaliții între mai multe clase și să mobilizeze clasele de jos. (Drake
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
emergenței mișcărilor extremiste de masă. Acest autor argumentează că există totuși o diferență între populismul Americii Latine și fascismul european: în timp ce primul se sprijinea pe clasele de jos, cel din urmă era atașat clasei de mijloc. Urmând această perspectivă, Gino Germani (1978) a definit populismul drept o mișcare multi-clasă, organizată în jurul unui lider carismatic. Privit din această perspectivă, trăsătura principală a populismului nu ține numai de prezența unui lider puternic, ci mai cu seamă de agregarea unei mișcări care apelează la
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de Norman Pollack (Conway, 1978: 101-107). Cu alte cuvinte, în toate epocile istorice și în toate regiunile geografice, opiniile privind relația între populism și democrație au cunoscut fluctuații importante. De exemplu, intepretării negative a populismului din America Latină a lui Gino Germani i se opune evaluarea pozitivă a lui Ernesto Laclau, criticii vehemente a lui Hofstader îi răspund analizele din care răzbat puternice note de aprobare ale lui Lawrence Goodwin sau ale lui Michael Kazin. Chiar și în Europa de astăzi, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ordine; pentru mai puțină birocrație și pentru reducerea intervenției statului; pentru retrocedarea regiunii Transcarpatia 2 (cedată URSS-ului în 1945) și realipirea ei la Cehoslovacia; pentru apărarea intereselor naționale cehe împotriva Occidentului (și, în special, împotriva presupusului spirit revanșard al germanilor și sudeților; pentru introducerea unor măsuri mai dure împotriva minorității rrome văzută ca o presupusă sursă de criminalitate și dezordine, atitudine rasistă pentru care partidul a devenit ulterior celebru 3. Începând cu primăvara lui 1991, retorica extremistă și scandaloasă a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legilor privind incitarea la ură rasială și pentru infracțiuni privind ordinea publică. De exemplu, Sládek a fost judecat pentru remarcele sale din 1997, când a afirmat că singurul lucru pe care cehii ar trebui să regrete cu privire la relația lor cu germanii este faptul că nu au reușit să ucidă mai mulți dintre aceștia, în timpul celui de al doilea Război Mondial (Mareš, 2003: 196-7). Accesul mai mare în mass-media de care s-a bucurat SPR-RSČ în calitatea sa de partid parlamentar, a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Introduction", în H. Kitschelt și S. Wilkinson (eds.), Patrons, Clients, and Policies. Patterns of Democratic Accountability and Political Competition, New York: Cambridge University Press, 1-49. Kitzberger, P., (2010), "The Media Activism of Latin America's Leftist Governments: Does Ideology Matter?", în German Institute of Global Area Studies (GIGA) Working Papers, nr. 151. Kleis Nielsen, R., (2006), "Hegemony, Radical Democracy and Populism", în Distinktion: Scandinavian Journal of Political Theory 18: 77-97. Knopff, R. și F.L. Morton, (2000), The Charter Revolution and the Court
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
273, 274, 275, 276, 277, 278, 279, 280, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 338, 343, 344, 345, 346 fujimorism, 240, 287, 288, 289, 290, 291, 292 G Garcia, Alan, 21 gen, 289, 351 Germani, Gino, 19, 21, 38, 131 Germania, 12, 23, 131, 190, 294, 352 Geys, Benny, 65, 75 Giddens, Anthony, 37 globalizare, 197 Goodwin, Laurence, 38 Grayson, George, 166, 169, 170, 174, 175 Green, John, 39, 137 Grompone, Romeo, 267, 271, 272
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai mult sau mai puțin fidele, amestecuri între diferite tipuri de pozitivism și romantism ce dau naștere noului limbaj al modernismului reacționar. Interesant este că, de obicei, în cazurile studiate cu precădere până acum - este vorba mai ales de cel german -, aceste persoane, membre ale curentului conservator-revoluționar, suprapun două roluri aparent foarte diferite: cel al membrilor, uneori chiar străluciți, ai mediului academic, ai „culturii înalte” și, pe de altă parte, al susținătorilor fervenți ai „conservatorismului radical” ca curent popular, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
celor de aici, ca să nu trebuiască să-și aducă aminte clipă de clipă că el e din alt neam. Cred că așa mă voi putea întoarce pregătit bine și totdeodată mai conștient de românitatea mea decât la plecare. Cultul pentru german, pe care l-am avut de-a lungul tuturor anilor mei de studiu, a trecut. Voi trece mai târziu pentru câtva timp în Franța, ca să-l compensez. Fără intenția însă de a mai avea un cult pentru francez. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Maghiarii constituie cea de-a treia etnie, cu un efectiv total de 14 persoane. În cadrul grupului se observă o scădere a numărului de membri de la 25 în 1992 la 14 în 2002. Trebuie amintiți apoi rușii (11), tătarii (7) și germanii (6), dar și câțiva evrei, turci, aromâni. Românii constituie populația majoritară; numărul lor a crescut de la 8.079 persoane (1930) la 33.990 (1992). Pe ansamblul orașului, ultimul deceniu a adus cu sine o ușoară creștere în rândul minorităților etnice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din tabelul 11, privind numărul persoanelor aparținând fiecărei etnii la nivelul anilor 1930, 1992 și 2002, rezultă următoarele: numărul ungurilor a ajuns în 2002 la o valoare apropiată de cea a anului 1930, după ce aproape se dublase în 1992; grupul germanilor s-a diminuat drastic, ajungând în prezent la doar 6 persoane; cu o situație asemănătoare se confruntă evreii, prezenți cu 3 persoane în oraș; rușii au cunoscut o creștere lentă de la 2 persoane în 1930, la 11 în 2002; la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mâncau. Să te hrănești nu mai era decât o necesitate, cum ar fi să dormi sau să transpiri.“ Barbarii care au distrus Imperiul Roman de Apus nu erau în nici un caz gurmanzi; Cornelius Tacit descrie, în Despre originea și țara germanilor, obiceiurile lor alimentare: „Mâncările lor nu-s de multe feluri: poame pădurețe, vânat proaspăt sau lapte acru; foamea și-o astâmpără fără multă gătire și fără dresuri.“ Fastul și rafinamentul meselor romane fusese uitat în Occident (tot bizantinii vor readuce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
asperges à la sauce hollandaise, faisans de Bohème avec truffes, charlotte Pompadour. Anii lui Carol I și ai lui Ferdinand au consolidat această dominanță franceză în arta culinară „înaltă“, cea a curții regale. Primii bucătari ai palatului Cotroceni au fost germani, dar ceea ce găteau era pur franțuzesc. Unul dintre ultimii bucătari ai Casei Regale, Iosif Strasman, fusese chiar ucenicul lui Auguste Escoffier. În anii ’20 ai secolului trecut, mesele regale cuprindeau silure à la Mirabeau, consommé Celestine, dinde Talleyrand, gelée de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
regia spectacolului cu Horațiu de Corneille, opinie contrabalansata de Petre Constantinescu, care apreciază Mioara lui Camil Petrescu drept „un moment interesant al stagiunii”. Foarte tânărului muzician Mihai Rădulescu îi aparține seria Note despre virtuozitate, privind turneele la București ale pianiștilor germani Wilhelm Kempff și Walter Gieseking. Revista mai conține articole de tehnica, știința medicală, observații pe marginea vieții studențești, scurte polemici. Alți colaboratori: Emanoil Bucuța, Horia Hulubei, Gheorghe Tașca, C. Rădulescu-Motru, Nicolae Ciorănescu. R. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
diferențierii adipocitelor, în procesul de down-regulation al IRS mediat insulinic, în activarea plachetară, adeziunea celulară mediată de integrine, etc. [80]. Gena CPAN10 a fost asociată cu T2DM pe mai multe grupe populaționale, incluzând Mexicani-Americani din Texas, Finlandezi din regiunea Botnia, Germani, Britanici din UK, Indieni, etc. [21,32,45] Toate aceste studii au sugerat că riscul crescut pentru T2DM nu este adus de un singur polimorfism, ci mai degrabă de o combinație de alele de risc. Au fost descrise 4 polimorfisme
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
de guvernare al marilor națiuni la care rațiuni de stat predomină asupra spiritului democratic real, acest deziderat al popoarelor mici de a dispune de ele însele a în-tîmpinat destule obstacole. Este cazul țărilor slave supuse Austriei sau Turciei pe care germanii, în graba lor de a se unifica, le-au ignorat. De asemenea, în ciuda principiului său de edificare a naționalităților, Napoleon III n-a luat în considerare decît Italia, alt popor mare. Și abia în contextul marilor tratate ce au urmat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o imagine mai sugestivă, acest fel de frontiere semănau cu acele limes ale romanilor sau, mai curînd, cu frontiera pionierilor din Vestul american: un no man's land între civilizații ce se acuzau reciproc de barbarie și necredință. Ungurii, polonezii, germanii, rușii sau sîrbii au trăit vreme îndelungată într-o astfel de situație și datorită acestor frontiere generatoare de vitregii absolute au apărut identitățile colective și grupările lor politice inițiale. Emergența concepției despre destinul comun al diverselor populații este ilustrată în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sub protecția unor regi creștini ca Alphonse X Înțeleptul (1292-1384), școlile de origine arabă se mențin pînă la sfîrșitul secolului al XIII-lea. Către dascălii bilingvi de mare reputație aflați aici, alergau din toate părțile discipoli străini, de renume, ca germanul Hermann sau englezii Abelard de Bath și Daniel de Morlay 90. Folosirea limbii cuceritorilor și bilingvismul se răspîndesc într-atît, încît în secolul al IX-lea un arhiepiscop de Sevilla găsește de cuviință să tra-ducă Biblia în arabă, iar un cronicar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
regăsește în unele circumstanțe ale războiului țăranilor germani din 1528 împotriva creșterii autorității prin-ților. La începutul secolului al XVI-lea aceasta se manifestă și în "Carnavalul romanilor" unde orășeni și țărani se soli-darizează120, sau în revolta Comunităților Castiliei și a Germanilor din Valencia. Chiar și în Portugalia, mișcarea din 1640 împotriva dominației spaniole (1580-1640) nu are doar caracterul ce i se atribuie cel mai adesea, de mișcare mesianică. Desigur, aceasta se sprijină pe mitul întoarcerii regelui Se-bastian dispărut în Maroc la
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aveau aceeași identitate cu supușii lor; ei doar împrumutau identitatea politico-națională a Statului deasupra căruia domneau. Dar această convergență caracteristică vechiului regat al lui Louis al XVI-lea și altor cîtorva state constituie mai curînd excepția decît regula. Italienii și germanii nu dispuneau de un Stat cu care să se poată identifica în mod colectiv, deși și ei se considerau națiuni. Dincolo de aceasta, numeroase state ale Europei Centrale și chiar scandinave care nu posedau nici un fel de avantaj propriu, sub impactul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
căruia se putea distinge o națiune bună de o națiune rea. Națiunii în stil francez, redefinită de către Renan i s-a opus cea în stil german, născocită de Herder. Dacă francezii, îndoctrinați de ideologia naționalistă, au neglijat imperativul responsabilității, la germani, dimpotrivă, acesta era supralicitat: într-un fel foarte simplu s-a născut ideea că, dacă sentimentul național a devenit prea agresiv, aceasta a fost "din vina germanilor". Națiunea etnoculturală a lui Herder Napoleon culege beneficiile Revoluției în numele Nați-unii atunci cînd
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]