14,023 matches
-
care în viața noastră n-am făcut nici un blat, n-am omorît o muscă, ba mai mult, am creat o Federație puternică, unită prin trainice legături de sînge. Iordănescu dă și el dovadă de o bărbăție confuză. Recunoaște că a greșit echipa, pupă jucătorii pe frunte, demisionează, leșină, nu mai demisionează în proporție de 30%, se gîndește la bani, trîntește portiera peste degetele unui reporter, își mai cere scuze o dată, are pe bancheta din spate o casetă video cu Iisus și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
psalmi și la procente și e la fel de smerit atît în fața unei clauze contractuale, cît și în strană. Filipescu e la fel de bărbat după meci cum a fost și în timpul acestuia. Ne surprinde prin facultatea vorbirii articulate și ne arată că am greșit atunci cînd l-am catalogat drept ventriloc de limbă spaniolă. Grăiește tocmai acum, cînd, după cum a jucat, ar trebui să tacă. Zice că i s-au interpretat greșit spusele și că nu se retrage sau, ca să fim pedanți, că nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
bază, tastaturi și imprimante), s-a hotărît să-și înscrie pe tricou un mesaj de protest, el nu face un gest politic, așa cum vă convine dumneavoastră să-l interpretați. Spune pur și simplu că Nielsen, Meier, Michel sau Ivanov au greșit împotriva țării lui, întrebîndu-se, totodată, dacă îi pasă cuiva de asta. Apreciem că, pînă acum, ați acordat două interviuri în Gazetă, însă mărturisim că ambele ne-au enervat. În fine, nu putem încheia fără a observa atașamentul nețărmurit pe care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dă afară și pe noi, mai marii federali. O să se arate cu degetul spre Neaga, care n-a driblat pe nimeni la Erevan, spre Flavius Moldovan, pe care l dor urechile de la vîjîitul atacanților armeni, sau spre Stoican, care a greșit vreo 20 de centrări. Ei n-au însă nici o vină, de atît sînt în stare, au intrat în silenzio stampa fiindcă gura nu vrea, iar piciorul nu poate. Nu ei sînt însă vinovații. În spatele lor e un sistem găunos, o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
În schimb, la Casa Fotbalului, vor veni prin veacuri oameni de fotbal cu mapa sub braț să cesioneze un loc. Nu le va fi greu, pentru că, pe culoarele aceleiași instituții, calci pe cedenți ca pe dude. august 2006 Cine a greșit planeta? Plecăm de la premisa că ei, adică Real și Lyon, sînt extratereștrii, iar noi, doar simpli și muritori pămînteni. Pe rănile Stelei se pun pansamente comode, sterilizate de orice vinovăție. Întîi au comandat culcaturi cei din superechipa Lyonului, apoi au
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
transcendentă, iar biografiile le-am scos din cărți și din documente, nu din experiența directă. Când cineva insinuează că judec după "simpatii" și "antipatii" fiindcă spun despre Slavici că omul era antipatic și că subordonez analiza omului interior biografiei pitorești, greșește. Mai întîi că socotesc pe Slavici nu prozator mare, în dezacord cu unii critici. Al doilea, simpatia și antipatia istoricului nu sunt reacțiuni imediate, ci dovezi de trăire a materiei. Un istoric se abstrage de prezent, dar nu se abstrage
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se opune un adevăr etern: Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea... politica țării, mută ca a lui Vlaicu-vodă, stă pe înțelepciunea arhaică: Ce e val, ca valul trece. Când, prin urmare, studiem literatura română, e greșit să măsurăm cu dimensiuni superficiale. Civilizația și cultura poporului român sunt străvechi și literatura nu-i decât o formă secundară și deloc obligatorie. Condițiile politice au lipsit pentru o cultură de salon și azi încă sforțările constructive sunt culcate la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât năsip în mare, și câtă frunză-n codru, și câte stele-s pe cer. Atât am greșit eu, părinte!"), bolnavi cuvioși care strâng bani pentru popă ca să li se cânte un "acaftist". ALȚI SCRIITORI De la Ioan Paul (1857-1926) a rămas o singură nuvelă memorabilă, Florică Ceterașul, inspirată "din revoluția de la 1848 în munții moților", foarte în stilul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în aceea că este integral documentată și nu se rătăcește în fantezie. Ea are aspectele creației cu mijloacele analizei celei mai pozitive și chiar când e discutabilă, prin chiar faptul discutabilității e serioasă, pentru că pune probleme. Admițând că criticul a greșit, exagerând valoarea autorului, critica lui de impresie nu rămâne mai puțin valabilă, deoarece ea ține locul poeziei, cerând ca această poezie să răsară spre a justifica prezența criticii. Astfel, dacă Barbu n-ar exista și toată pagina lui E. Lovinescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acest veac, cultura apuseană a început să pătrundă mai puternic în țările române, ea a găsit, la porțile Moldovei mai ales, păzitori care s-o examineze și să-și deie seamă de aceea ce ne trebuia. Că ei n-au greșit deloc nu se poate spune, căci nimic în lume nu poate fi perfect. Era nu numai fatal, dar chiar necesar ca țările române să lepede haina turco-fanariotă și să se organizeze europenește; ca românii să-și îmbogățească limba cu cuvinte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
contemporane o dovedește. El era atât de mult om de stat, încît, răspunzând la învinuirea de "ideologie" adusă de Logofătul Petru Rusăt unor ziare ale vremii, face constatatea că românii, prin firea lor, nu-s ideologi (Steaua Dunării, I, 32) - greșind, căci trebuia să spună "moldovenii", nu românii, deoarece mulți dintre munteni au fost mai mult sau mai puțin ideologi, ceea ce este fatal și inerent perioadelor revoluționare. Dacă în Moldova ar fi fost condiții mai prielnice spiritului revoluționar, ar fi fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiunile arbitrare ale filologilor, care, sub cuvânt de "purificare" întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare"4 . ... Ceea ce este absolut greșit, cum s-a văzut până aici și mai ales cum se va vedea în cele ce urmează, căci A. Russo a scris mult mai mult, mai pe larg și cu argumente mai variate decât dl Maiorescu în contra stricătorilor de limbă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu cine a scris cartea. Când Anton Pann publică Noul Erotocrit, nici pentru dânsul, nici pentru cititorii săi, nu avea importanță autorul. De aceea, cei care vorbesc astăzi cu dispreț despre plagiatul din prima jumătate a veacului al XIX-lea greșesc. Pe vremea Contemporanului însă, oameni sus-puși, profesori de universitate și de liceu, nu mai pot fi tratați ca un Anton Pann. Aceștia, acumulând prin furt capitalul intelectual, românesc, sunt vinovați. Amoral sau imoral, plagiatul a fost fatal, până la un punct
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
această clasă veche. Din cauza urii sale împo 1 Culegere..., p. 121, 117, 225, 232, 107. ă Articolele Polemica cu "Ro-mînul", " Timpul", 27 august 1880, Efectele demagogiei, ibid., 24-25 august 1880. Veneticii, ibid., 5 august 1880. Paginile 225 și 232 sunt greșit citate de Ibrăileanu, deoarece volumul nu are decât 131 p.î 2 Fiindcă a venit vorba de antisemitismul lui Eminescu, trebuie să spunem că acest antisemitism e și civilizat, și lipsit de exclusivism, și nu e izvorât din considerații de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cultura apuseană, și spiritul critic, spiritul de discernământ, vederea clară a ceea ce era necesar și ce nu. Imitatorii fără rezervă ai culturii apusene, ca și acei care au fost numai critici refractari ai oricărei activități novatoare, au trebuit, fatal, să greșească. Ei n-au avut atitudinea necesară, unica necesară, pentru a face ca cultura apuseană să dea aici roadele cele mai bune. Cei dintâi au căutat să introducă și ceea ce nu trebuia, cei de-ai doilea au căutat să oprească a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fără dizabilități, va manifesta mai puțină dorință de a imita și de a intra în rolul altcuiva. în cazul în care acest lucru se întâmplă, totuși, acest copil cu dizabilități va face greșeli, îi vor cădea lucrurile din mână, va greși replicile, va amesteca experiențele, într-un cuvânt, va juca haotic. Teatrul de papuși este o modalitate generoasă pentru a deschide orizontul unui astfel de copil, îl va face să observe mai bine, să țină minte, să redea cele auzite sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
foarte rău. T: Mmm. Stați o secundă! OP: Păi nu l-ar mai invita a doua zi T: Nu! Stați o secundă! Și dumneavoastră sânteți invitat la Antena 1, este invitat și o oficialitate militară, deci nu văd unde ar greși aicea, să spunem ... OP: Nu. A fost prezentat ca analist al Antenei 1! (Antena 1, 17.III.2003). Cu această valoare (asociată lui "dumneavoastră"), formațiunile în discuție, ca și cele cu hai, au pătruns în româna standard fiind generalizate astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și fermecător) filosofic (în mod filozofic și nu confesional) firesc fizic fizic (în mod real, fizic) fiziologic flagrant flexibil (în mod flexibil și continuu) formal fortuit forțat fragmentar fraudulos frecvent full frame fundamental general generic genuin geografic global gradual gratuit greșit greșit (în mod abuziv și greșit) greu de înțeles hilar (în cel mai hilar mod posibil) hotărât (în mod hotărât și definitiv) hotărâtor ideal ideatic ilegal ilegal (în mod cu totul ilegal) ilicit imaginar (în mod real ori imaginar) imparțial
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și nu confesional) firesc fizic fizic (în mod real, fizic) fiziologic flagrant flexibil (în mod flexibil și continuu) formal fortuit forțat fragmentar fraudulos frecvent full frame fundamental general generic genuin geografic global gradual gratuit greșit greșit (în mod abuziv și greșit) greu de înțeles hilar (în cel mai hilar mod posibil) hotărât (în mod hotărât și definitiv) hotărâtor ideal ideatic ilegal ilegal (în mod cu totul ilegal) ilicit imaginar (în mod real ori imaginar) imparțial (în mod obiectiv și imparțial) imperios
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
zarzăre sau goldane. într-o astfel de situație, unchiul s-a făcut că nu observă nimic, am început lecțiile, dar după un timp m-a rugat să-i dau și lui din fructele pe care le aveam în sân. Când greșeam la pregătirea pe care o făcea cu mine, îmi arăta ce greșisem de parcă greșala ar fi fost a lui, nu a mea, șimi explica nu numai cu răbdare, ci cu dragoste, cu duioșie, ceea ce trebuia să rețin. Cred că în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că nu observă nimic, am început lecțiile, dar după un timp m-a rugat să-i dau și lui din fructele pe care le aveam în sân. Când greșeam la pregătirea pe care o făcea cu mine, îmi arăta ce greșisem de parcă greșala ar fi fost a lui, nu a mea, șimi explica nu numai cu răbdare, ci cu dragoste, cu duioșie, ceea ce trebuia să rețin. Cred că în răbdarea și în bunăvoința sa se găsea concetrată dragostea mamei, a bunicii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
universitar emerit. Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său să se comporte mult mai autoritar, că ar fi trebuit să bage spaima în studenți și în toți subalternii săi. Mi se pare, deci poate că greșesc. VERIȘOARA SABINA, fiica unchiului Constantin, doctor în fizică, profesor universitar, cu o deosebită educație, cu o cultură pe care numai un tată ca unchiul putea să i-o ofere, cu un suflet frumos și curat, din nefericire este un om
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a ales pe Dinun ca magazioner al colectivei pe care o conducea. Ca magazioner, Dinu s-a străduit să fie corect, dar activiștii de partid din Brăila n-au fost bucuroși de corectitudinea magazionerului. Ei au socotit că magazionerul a greșit când le-a cerut să dea semnătură pentru bunurile pe care le luau, când voiau ei, din magazia colectivei. Și luau tovarășii de toate și în cantități însemnate. Grâu, porumb, pepeni, și struguri luau cu camionul. Primăvara luau câte 100
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu aveam bani de drum, el mi-a oferit o foaie de drum gratuită pe C.F.R. dela Iași la București, dar m-a rugat, să n-o completez până la gara Iași, ci să rog casierul să o completeze pentru că dacă greșesc ceva, foaia se anulează. Am acceptat să mă duc. Mi-a dat foaia de drum, apoi m-a întrebat când și cum ajung la gara din Târgul Frumos. I-am spus că am să plec de acasă de dimineață pe la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]