13,415 matches
-
structura bugetului dedicat forțelor armate sau raporturile întreținute de membrii acestora cu restul societății. Organizarea politică internă și a principiilor care stau la baza acesteia, de exemplu, fac la rândul lor obiectul preocupărilor de securitate. Societăți puternic divizate în funcție de clivajele ideologice, instituții politice cu legitimități controversate, presiuni cărora autoritățile nu le mai pot face față toate sunt amenințări de ordin politic. Este de multe ori greu de spus dacă o asemenea amenințare își are originea în interiorul sau în exteriorul statului. De
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
amenințări la adresa stabilității internaționale. Intervențiile puterilor europene împotriva Franței după momentul 1789 sau a Rusiei bolșevice în timpul războiului civil au fost generate de teama stârnită de statele revoluționare, care puneau în pericol ordinea politică internă a altor actori prin exportul ideologic practicat. Amenințările de ordin politic sunt făcute atât la adresa legitimității interne, cât și a celei externe, a recunoașterii de către ceilalți actori. Folosind terminologia lui Buzan, statele slabe sunt cu precădere expuse amenințărilor de ordin politic, pentru cele puternice problema legitimității
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
războiului, fie nu intervine, riscând astfel să fie profund nemulțumit de structura de putere rezultată din conflict, considerând că îl neîndreptățește. Este cazul, de exemplu, al Japoniei la sfârșitul primului război mondial. III. Balanța de putere incumbă o anumită perspectivă ideologică în legătură cu relația politică existentă dintre state și relația politică dezirabilă dintre acestea. Astfel, balanța de putere presupune o anumită viziune a unor grupuri subnaționale particulare referitoare la modalitatea de instaurare a păcii în sistemul internațional. Din acest punct de vedere
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
state și relația politică dezirabilă dintre acestea. Astfel, balanța de putere presupune o anumită viziune a unor grupuri subnaționale particulare referitoare la modalitatea de instaurare a păcii în sistemul internațional. Din acest punct de vedere, se disting două mari perspective ideologice ale balanței de putere: 1. Balanța de putere înseamnă instabilitate și război, deoarece orice balanță de putere este în esență o politică de putere; atunci când caută să mențină sau să încline balanța, statele luptă ca întotdeauna, de altfel pentru putere
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
societății românești. Junimiștii au fost, așa cum au demonstrat convingător Vladimir Streinu și apoi Z. Ornea, o grupare centristă oscilând între liberali și conservatori, apropiată, până la sfârșit, din punct de vedere organizatoric, de aceștia din urmă, cărora le-au împrumutat ținuta ideologică a unui program mai realist. În cartea sa Bacalbașa se referă de mai multe ori la junimiști ca la un factor modernizator al Partidului Conservator, amenințat de anchiloză si decrepitudine (la sfârșitul secolului al XIX lea, precizează acesta, „junimiștii se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
el, G., ar trebui să țină cu „ambîț”! * Dificultățile lucrului în cultură nu-s, cum s-a acreditat părerea, numai de natură materială (scăderea sumelor pentru achiziții, montări de spectacole, colaborări cu regizorii și soliștii etc.), ci și de natură ideologică: o concepție stagnantă, improprie. Ca să lucrezi cu adevărat, trebuie să înfrîngi cercul de prejudecăți care înconjoară „actul cultural”, să-i redefinești menirea și modalitățile de realizare. Or, chestiunea aceasta e mereu ocolită. *Viață cu noduri de toate felurile, multe, și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trimis-o pe A. să-mi cumpere vitamina C, dar n-a găsit. Nu pot citi, nu pot scrie. Am deschis radioul. La BBC se fac comentarii despre demisia lui Hu Yaobang, care s-a declarat vinovat de „grave greșeli ideologice”, și se citește o notă din „The Independent”, în care corespondentul de la București al acestui ziar relatează despre dificultățile vieții noastre: frig, întuneric, lipsuri alimentare. Sătul de propriile-mi constatări, schimb postul, pe unul care transmite muzică. *Cele mai previzibile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ziar sînt cele de „sărbători”. Atît sub raport tematic, cît și sub cel al colaboratorilor. Dacă e aniversarea „Tovarășului” sau a „Tovarășei”, partea lirică va fi asigurată de Costin, Gavrilovici, Genaru și de cîțiva „băieți” din cenaclu, iar aspectele ideologice le va trata Vasile Sporici. Cînd unul dintre aceștia ratează ocazia s-o mai facă, zice imediat că „strugurii sînt acri” și-i descalifică pe cei ce continuă să muște din ei. Cînd ciorchinii le pică lor în coș, țin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce noutăți a venit? E adevărat că-l schimbă pe X?” etc. *Lunea - am observat - sîntem mai înclinați spre confesiune decît în restul zilelor săptămînii. Așa se face că azi Sporici mi-a vorbit de „drama (sa) intimă”, o dramă ideologică. „Sistemul inspirat de sovietici - mi-a spus el - nu e umanist, ci a-umanist. (și, pentru mai multă exactitate, a adăugat: «Nu pot zice însă că e anti-umanist.») Nu interesează decît puterea. Programele (economice, sociale etc.) sînt stabilite pentru perioade
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
iar redactorul nostru șef are roade!” Apoi, în același ton, i-a evidențiat „receptivitatea la nou” și „viziunea politică orientată după principii ferme”. Abil ca întotdeauna, Eugen Verman, „secretarul perpetuu” al organizației, s-a dedat la cîteva considerații despre „puritatea ideologică a revistei”, convins că, în fața secretarei, acesta-i aspectul cel mai important de relevat. Partea întîi a „reprezentației” s-a încheiat cu mulțumirile aduse de G. tovarășei Jipa, care „s-a implicat alături de noi în ofensiva pentru calitate” și organizației
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o întreba pe alta, colegă, la coadă, de față cu lumea, „unde-i, fă, cutare, să-i f... un picior în fund?”! Dimineață, pe peretele aceluiași magazin era scris cu cretă cuvîntul „p...dă”! „Pîine și p...dă”, sună interesant „ideologic”; ar trebui generalizat ca slogan, zic eu, încercînd să-i temperez indignarea împotriva „nerușinării”. „Oare numai asta au în cap?”, mă întreabă. *Petru Enășoae m-a chemat la Comitet să vadă cum răspund la acuzația lui Genoiu că am întîrziat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întrebăm: care stat? De unde știe respectivul stat că are dreptul să se perpetueze pe deasupra tuturor celorlalte posibilități de perpetuare formală? Unui individ periculos societății, societatea noastră îi ia dreptul de perpetuare. Dar de ce nu i se ia dreptul de perpetuare ideologică societății periculoase individului? Oare statul (...) are dreptul să modeleze în așa fel individul ca acest individ să-i fie instrument docil? Sîntem împotriva omului instrument! și împotriva societății care are nevoie de oameni-instrumente! Nici o formă de stat nu este cea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nefericit decît cel ce trăiește la oraș?” în deceniul care a trecut, „nemulțumirile personale” nu numai că nu s-au atenuat, cum nădăjduiam, dar s-au înmulțit și s-au adîncit. Întreaga societate românească s-a afundat într-o criză ideologică și morală. Nici o adiere de sinceritate. Noile curente de gîndire ocolesc Carpații. În țările din jur s-au produs revoluții, iar noi „jubilăm” sub povara dogmatismului și a amețitoarelor prestigii. Oricît m-aș mobiliza, nu mai pot să mă ridic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
naivitate! * Orice frază, orice cuvînt de-al lui mă ofensează. Nu-l pot privi și asculta cînd apare la televizor. În ciuda tonului agitatoric, „învățăturile ” lui sînt inerte. Nu se teme, nici nu se jenează să repete atît de des banalități ideologice, să apese pe noțiuni în care aproape nimeni nu mai crede. Tot ce face se opune la tot ce spune. Chiar și faptul de a ține cuvîntare după cuvîntare. A îmbătrînit fără să învețe nimic despre omul concret, el care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de istoria lor”. S-au săturat de astfel de articole care propagă „ideea că trebuie refăcută istoria pornind de la zero”. Bineînțeles, redacția nu acceptă criticile „colegilor” cubanezi și le întorc vorba cum că ei sînt cei „rău informați în problemele ideologice și istorice”. „Nu, noi nu sîntem privați de istoria noastră. Iat-o întreagă, etalată înaintea ochilor noștri, dacă se dă la o parte toată logomahia: Revoluție. NEP. Represiune. Război. Victorie. Noi represiuni. Dezgheț. Stagnare. Perestroika. Și după? Asta depinde numai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nou val de tăcută nemulțumire. El trebuie să știe, la această oră, că soția sa este nedorită, ba chiar antipatizată. I-a conferit, printre altele, și conducerea sectorului cultural, pe lângă cel al cadrelor, și rezultatele se văd: proletcultismul revine, teroarea ideologică, clișeele anilor 50 reînvie. Manea Mănescu este destinat menținerii acestui echilibru între setea de putere încă nesatisfăcută a doamnei Ceaușescu și iluzia atotputerniciei soțului ei, în contextul unei nemulțumiri generale, atât de ordin material, cât și spiritual. El a redevenit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
11 decembrie 1983 Mult stimate domnule Vlad Georgescu, După o tăcere destul de îndelungată, a cărei motivare sunt convins că o înțelegeți, vă scriu din nou cu speranța că veți face cunoscute ascultătorilor români din țară și din exil unele aspecte ideologice ale grupului de oameni pe care îi reprezint și în numele căruia vă scriu. Se fac unele afirmații în țară și în străinătate cu privire la inerția poporului român, lipsa sa de combativitate și totala sa resemnare în fața exceselor megalomanice ale familiei Ceaușescu, afirmații
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Evident, aceștia nu pot fi altceva decât dușmanii PCR, dar, în special, dușmanii personali ai președintelui Ceaușescu. La scurtă vreme după venirea sa la putere, Ceaușescu și-a pus la lucru teoreticienii partidului să-i confecționeze o teorie, un suport ideologic care să-l pună la adăpost marxist de unele fenomene de care era sigur că vor apărea ca urmare a măsurilor ce intenționa să le ia pentru păstrarea sistemului de guvernare comunist. Astfel s-a confecționat la Academia Ștefan Gheorghiu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
unitar fără elemente asociate Direcției de Supraveghere a Exilului din București, str. Domnița Anastasia nr. 2, un exil care să fie reprezentativ în fața guvernelor țărilor libere. V-am prezentat până acum o analiză a fenomenelor sociale din România, conceptul nostru ideologic, în speranța că veți face cunoscut pe calea undelor că există inimi pline de speranță pentru pregătirea unui viitor mai bun poporului român, popor care, de la nașterea sa și până acum, a fost într-o luptă permanentă cu străinii care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu precădere a celor ce mă cunosc, colegi, foști elevi și studenți, invitându-i totodată să cumpănească în ce măsură puterea politică de la noi forțează conștiința oamenilor; în ce măsură intelectualul de care se face atâta caz în propagandă este folosit doar ca unealtă ideologică sau este pus să joace tristul rol de a participa la umilirea și oprimarea celor care nu acceptă să joace aceste roluri. Doresc să se știe că, în ciuda aparențelor, circulația ideilor chiar a ideilor care figurează în cărțile din fișierele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
față de tânăra generație. Ca urmare, am fost anchetată de Securitate, apoi chemată la partid, unde mi s-a spus pe un ton sarcastic: Dacă nu te astâmperi, tovarășă, te putem oricând da afară. Sunt destui membri de partid cu pregătire ideologică... și care fac naveta. Voi trece acum la partea a doua, cea mai importantă a acestui memoriu, unde voi încerca să explic premisele activității mele didactice din ultimul an, conținutul și scopul ei. Deoarece disciplinele umaniste sunt neglijate în învățământul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
paradisului ritualistic și folcloric, condiția ireductibilă a poeziei sale este pasionalitatea exuberantă și extatică, este un admirabil liric al imprecației, cu un simț al dimensiunilor apocaliptice și al viziunilor grozave foarte pronunțat. Majoritatea creațiunilor lui Corneliu Vadim Tudor sunt dezvoltări ideologice, epistole naționale, alegorii, discursuri imaginare pornind de la document, se spune, iar în ceea ce privește universul, poetul s-a așezat hotărât într-un unghi de creație nimerit, el devenind, ni se spune mai departe, un observator contrariat al universului, un agent radical al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ceva amintiri, și ele folclorice, de pe la Oradea, sub formă de cojoace, mai o cergă maramureșeană, mai o duzină de blugi că se poartă. Să nu plece cu mâna goală din județ, pentru că a distrat lumea și i-a ridicat nivelul ideologic! De la Sibiu până la București, mai an, a lăsat un damf de brânză împuțită, trimisă la reformă ca să fie vândută la un magazin special, iar mirosul escrocheriei n-a mai ieșit din România nici până acum! Băiatul iubește Patria, dar banul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
accentele polemice”, mai ales În susținerea „generației ’80”, critica pe care o Încercasem Împotriva „unilateralităților” din viața literară și chiar, culmea!, „refuzul a ceea ce trebuia refuzat”. Profesorul Ianoși găsise un mod de a roti În sens „umanist” și fără pondere ideologică asemenea „defecte” pe care izbutise a le explica și chiar prețui Într-un limbaj pe Înțelesul lectorilor din ierarhia de partid. Abia după ce am citit acest text am făcut legătura cu multele detalii stranii din ultima mea perioadă bucureșteană. Fusesem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât să dea glas propriilor mele gânduri, pe care poziția sa oficială le făcea Însă bizare. Despre antisemitismul oficial vorbea colegul președinte, despre sufocanta atmosferă de partid, despre presiunea peste orice limite la care era supusă Uniunea, dar și rețeaua ideologică și de securitate, ca efect al isteriei cuplului de clovni prezidențiali. Nu se pomenise vreo vorbă despre premii, cu atât mai puțin cazul meu, despre care nu știam nimic, dar pe care, retrospectiv, Îl Înțelegeam drept adevărata motivare a acelei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]