13,885 matches
-
păpușilor de diferite tipuri); se poate vorbi, astfel, în teatru, de "intertextualitate" ce implică, de fapt, coroborarea textului scris cu cel vorbit, cu "textul gesturilor, cel al mimicii faciale, al costumelor, al dinamicii spațiale a corpurilor, al spațiului scenic, al iluziilor scenografice, al luminilor, al culorilor, al sunetelor, al zgomotelor etc." (Pagnini, apud Mincu, 1983, p. 145); * păpușă instrument folosit în cadrul teatrului de păpuși 75, ca intermediar între actorul-păpușar și spectator (de cele mai multe ori, copil), construit în multiple variante: păpușă pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
spectacol de teatru presupune raportarea spectatorului la un "contract teatral" și respectarea, în opinia Floricăi Bodiștean (2009, p. 199) a anumitor reguli: "pactul convenției" (spectatorul se raportează la spectacol ca la ceva recreat, nu ca la o realitate "adevărată"), "pactul iluziei" (spectatorul "se lasă prins de istoria prezentată", aceasta implicând și trăire emoțională), "pactul nonintervenției" (spectatorul nu încearcă să schimbe firul piesei de teatru, al evenimentelor la care asistă), "pactul exprimării părerii" (prin aplauze, flori, urale), "pactul solicitudinii" (în cazul în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
În concluzie, "asasinii economici" din amintitul scenariu conspiraționist sunt aproape atotputernici. Exemplul lor îmi amintește de puterea Statului Magician analizat de Ioan Petru Culianu. Spre deosebire de cel totalitar, Statul Magicial abil și inteligent își creia propria sa opoziție și contracultură. Fabrica iluzia unei autentice democrații. Or, locul Statului Magician este luat astăzi de corporatocrațiile transnaționale. Ele compun figura unui adevărat Leviathan postmodern. Jocul său economic, politic, financiar este mai puțin subtil și insuficient camuflat. Arta pusă în joc de celebra triadă a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
neîmpliniri. Ne alimentăm inconștient din substanța vechilor mituri, trăind deseori și cu deliciile amăgitoare ale vieții prin delegație. E ca și cum am încerca să ne compensăm neîmplinirile, ambițiile frânte și mândriile tăinuite printr-o mare cheltuială de sărbători. Avem, poate, domestica iluzie că măcar o dată pe an ne putem permite să fim asemenea unui VIP bogat și debordând de generozitate. Oare cu ce preț? Crăciunițele sexy Sfârșitul anului 2008 ne-a surprins cu versiuni inedite, spectaculoase și aproape perfect desacralizate ale Crăciunului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nu se cruța de Rusia, pentru a-și ajunge scopurile de predomnire în țările noastre și pentru a le robi cu desăvârșire. De altminteri, boierii, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, nu-și făceau în această privință nici o iluzie, ei prevedeau cu groază momentul anexării noastre către Rusia, anexare ce o credeau inevitabilă. Iată ce găsim în această privință, în rapoartele lui Bois-le-Comte: Moșiile sunt aici scutite de dare. Am făcut de repețite ori boierilor o învinovățire, pentru îndărătnicia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
această cetate, statul român ar putea oricând să amenințe comunicația Rusiei cu Țarigradul, și aliindu-se cu Germania reculeasă și cu alte elemente ostile Rusiei, să devină un potrivnic din cei mai neplăcut. Naiv acel ce-și poate face asemenea iluzii ! O Rusie învingătoare și o Românie de sine stătătoare și întregită sunt două concepții absolut incompatibile. Izbânda Rusiei n-ar putea avea drept urmare decât o Românie slabă, vasală a Rusiei, o reînviere a acelei de sub protectoratul anterior Războiului Crimeii și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Tito s-a aflat tot timpul în fruntea unui regim comunist, ce nu admitea sub nicio formă democrația reală, având la bază pluripartidismul, normele și idealurile statului de drept. Pentru români, inclusiv pentru gorjeni, sistemul patronat de el oferea totuși iluzia a ceva mai bun și mai aproape de ce au trăit înainte de 1945. Din nefericire o propagandă incorectă și insistența i-a îndepărtat de cunoașterea profundă a faptelor, chiar dacă destinul îi plasase într-o zonă favorabilă. Granițele „războiului rece” nu se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că pot exista relații pe bază de egalitate în drepturi între o națiune mare și una mică. Dar noi, oamenii sovietici, socotim că asemenea relații pot și trebuie să existe”. Autorul îi avertizează pe conducătorii de la Belgrad că este o iluzie încercarea de pendulare între cele două sisteme socialpolitice. Aceasta nu reprezintă decât o versiune a teoriei „celei de-a treia forțe internaționale”, inventată de americani și de socialiștii de dreapta, „cu scopul de a sparge unitatea de luptă a frontului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
grijă să amenajeze decorul în care-și clădește ficțiunile; apoi le împopoțonează cu rămășițele realității interzise. Orice limbă de lemn comportă o modalitate deschisă limba de aparat și modalitatea ascunsă, pe care o putem numi pseudo-limba naturală"59. El are iluzia prețiozității ("conjugarea eforturilor pentru prevenirea oricăror tulburări în această masă eterogenă de deținuți, în calitatea lor de infractori"), dar, în realitate, maimuțărește munca spiritului, simulează procesul de înțelegere și creează iluzia unei activități grele, făcută cu multă inteligență. "În fapt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care o putem numi pseudo-limba naturală"59. El are iluzia prețiozității ("conjugarea eforturilor pentru prevenirea oricăror tulburări în această masă eterogenă de deținuți, în calitatea lor de infractori"), dar, în realitate, maimuțărește munca spiritului, simulează procesul de înțelegere și creează iluzia unei activități grele, făcută cu multă inteligență. "În fapt, gîndirea legănată de toate aceste promisiuni bate pasul pe loc, dar ea nu-și dă seama", rațiunea fiind amețită prin tactica învîrtirii în cerc. În loc să o deschidă, limba se transformă într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau de ucidere a gîndirii. Substituindu-se limbii de circulație, limba oficială devine un instrument de îndocrinare, o unealtă la discreția unei instituții autoritare, încearcînd să încătușeze mintea celor care îi calcă pragul. Adoptarea limbii de lemn e facilitată de iluzia superiorității sistemului carceral. Utilizatorii ei sînt "adevărații gestionari ai dreptății", iar această superioritate nu se discută și nu se demonstrează, fiind de la sine înțeleasă, discutarea ei reprezentînd un sacrilegiu. Eșecurile reeducării sînt, în acest sens, datorate "acelor cadre" care nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
referă la trecut, dar care păstrează în prezent o valoare eminamente explicativă, în măsura în care clarifică și justifică anumite peripeții ale destinului uman sau unele forme de organizare socială. Pentru Roland Barthes 118, noțiunea de mit se confundă cu cea de mistificare: iluzie, fantasmă sau camuflaj, mitul alterează datele observației experimentale și contrazice regulile raționamentului logic, se interpune ca un ecran între adevărul faptelor și exigențele cunoașterii. Pentru Claude Lévi-Strauss119, mitul eroului are o funcție de însuflețire creatoare; "ansamblu de imagini motrice", el este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vrei o porție? ai spus tu. Nu, m-am săturat, am spus eu. Sărut mâna pentru masă. Pe locul mortului Lungă șosea. Interminabilă. Ai zice că se termină undeva după orizont. Sau că nu se termină niciodată. Mneah. Fata morgana. Iluzii optice. De fapt, are numai vreo sută de kilometri. Sau mile. Asta-i chestia care mă obosește cel mai tare. Că tot timpul trebuie să transform kilometri în mile. Whatever. În mai puțin de o secundă îmi mut privirea de la
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mă spăl pe mâini. Lista lui Strugar Nu l-am văzut de vreo zece ani. E neschimbat. Observ câteva riduri fine în jurul ochilor lui, dar tot nu-i dau mai mult de treizeci de ani. Poate că e doar o iluzie. Poate că, pentru mine, o să rămână mereu tânăr. Strângerea de mână e afectuoasă. Mă îmbrățișează, mă bate pe spate. Același om frumos. Stilul lui a fost întotdeauna un mister pentru mine. Felul în care poartă hainele cu care eu nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
a purtat în toate direcțiile. Se țineau cu forță unul de altul, aproape îmbrățișați, ca într-un dans satanic al cărui rost nu-l înțelegea. Încet, încet puterile le-au scăzut și dorința de a rămâne împreună devenise o simplă iluzie. Dar nu. Zguduirile și smuciturile încetară deodată și o lumină albă, orbitoare cobora din înalturi. Acum știau că se află sus de tot, poate tocmai acolo unde de atâta timp nădăjduiseră să ajungă. În jur, se vedea până hăt-departe. Puțini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pornit pe jos spre cartierul nostru. Drumul îmi era binecunoscut, doar uneori aveam impresia că străbat alte locuri, că mă mișc în alte spații și timpuri spre acel ceva care va exista mereu. Desigur, totul e o mică și absurdă iluzie. Tata este totuși convins: casa noastră, veche cum e, va rezista timpului. Chiar atunci mi-a spus că după pensionare când va fi asta? să mă stabilesc acolo. I-am răspuns lucid: Peste treizeci de ani locuința asta n-are să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mai poate fi realizată, contrariile nu mai coincid: , asumare a universului nou creat, unde legitățile sunt inversate. Iona taie în podul palmei o bucată de piele, pentru a scrie cu sânge un bilet pe care-l pune într-o bășică, iluzie a libertății. Neatent, o calcă, spărgând-o „cu un zgomot teribil, de explozie”. Găsește propria scriere, despre care bănuiește că aparține unui naufragiat, desconsiderat pentru atitudinea lui lamentabilă. Relativizarea perspectivei simbolizează repetabilitatea destinului într-un cerc unde libertatea absolută este
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
mulți bani pe promisiuni false. Singura lor speranță de ajutor pe o insulă în mijlocul Mării Mediterane era ambasada. Așa a apărut o modalitate de "hoție fără frontiere", așa am aflat de existența unor intermediari, chiar cu firme fantomă, care vindeau iluzii cetățenilor români care, inconștienți, deveneau o pradă ușoară la îndemâna escrocilor din diferite județe, se lăsau convinși de un tichet de călătorie cu avionul pe ruta București-Larnaka, cumpărat tot din banii păgubașului, ca fiind asigurarea pentru un loc de muncă, bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
satiristul reușește să confere generalitate satirei sale). Privind cazuri concrete ale persoanelor istorice mascate de Cantemir, sub obrăzare animaliere, s-a făcut o observație de subtilitate atunci când s-a afirmat că “cu toată strădania deliberată a autorului de a întreține iluzia măștii animaliere, inserând ritmic atribute fizice adecvate (...), fișele zoologice (...) rămân simple descrieri statice, personajul la care se referă ele, odată intrat în acțiune, rămâne omul cu supranumele.” Măștile funcționează la Cantemir ca niște oglinzi deformante, când concave când convexe, folositoare
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
a semnat un pact de neagresiune cu U.R.S.S. Apoi, la 6 februarie 1933, ministrul de Externe al U.R.S.S., M. Litvinov, a expus proiectul referitor la definirea agresiunii. Perceperea eronată a obiectivelor diplomației sovietice de către diplomațiile occidentale a creat iluzia că U.R.S.S. putea să colaboreze la eforturile pentru menținerea statu-quo-ului versaillez. Pe de altă parte, a intervenit propunerea lui Mussolini referitoare la crearea unui Direcorat european, între Franța, Marea Britanie, Germania și Italia, în scopul reglementării relațiilor între ele. Reacția
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din lista mea de prieteni, ce se mai întâmplă prin târg sau ce face soțul meu în momentul X. Cu toate acestea, am descoperit că nu este un remediu pentru singurătate. Ba din contră, o adâncește și o zgândăre, oferind iluzia unei mulțimi care te înconjoară, când, în realitate, sunt doar eu, în fața unui monitor. Pare uneori o privire aruncată într-un viitor unde fiecare ființă umană interacționează doar cu interfețe, unde contactul fizic a fost înlocuit de miraculosul like. În
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
le comercializează. Publicul se raportează altfel la branduri, produse, politică și tot ce ne înconjoară. Impactul publicității și marketingului așa-zis tradițional scade, pentru că reco mandările prietenilor din rețelele bazate pe relații de încredere sunt cele care contează cu adevărat. Iluzia discuției, pe care o oferă mass media, a fost înlocuită de discuția reală pe care o facilitează noile instrumente online. Iar asta face ca știrile, reclamele, anunțurile să nu mai fie niște enunțuri, ci niște conversații. Cifrele demonstrează o revoluție
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
trebuie de social media, ziariștii au șanse bune să-și atragă audiență - și s-o crească. Social media oferă publicului modalități noi în care să interacționeze cu produsele pe care le consumă - inclusiv cu cele jurnalistice. Mass media tradiționale oferă iluzia unei con versații - în cazul televiziunii, radioului și ziarelor feedbackul este limitat în cel mai bun caz. Facebook și Twitter, principalele instrumente de tip social media utilizate în interacțiunea dintre public și jurnaliști, fac însă ca dialogul să fie posibil
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
2010 că fără al nostru 23 august '44, evitam "ocuparea României și comunizarea acesteia pentru o jumătate de secol"! Nu știu dacă furia mea e firească. Întâmplarea face ca eu însumi să pot da o mărturie care să disipe această iluzie. Sunt, foarte probabil, ultima persoană pe care Mihai Antonescu, vice-prim-ministru și ministru de Externe a primit-o în noaptea de 22 către 23 august, pentru a-mi da instrucțiuni, în calitate de curier către Stockholm, însărcinat să transmit ministrului nostru în Suedia
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
alinia în axa pistei, în vederea aterizării. Consternare generală. Cuvântul nu e prea tare, căci dintr-o singură privire, am înțeles că era vorba despre avionul care purta toate speranțele noastre și parcă pentru a ne lipsi de orice urmă de iluzie, am putut citi numărul avionului: 230. O tăcere grea s-a abătut asupra noastră. Sperasem atât de mult de la această misiune, încât am avut senzația că ne cuprinde deznădejdea. Ce s-a întâmplat? După aterizare, avionul s-a îndreptat rapid
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]