12,262 matches
-
Unit? , pa? nic? , democrat? ? i prosper? poate oferi o alternativ? la ceea ce era numit? de mult? vreme ? i �n sens peiorativ �balcanizare�. Numai o astfel de Europ? poate ar? ta drumul spre unitate ? i pace �n locul anarhiei, al na? ionalismului exagerat (incompatibil cu umanitatea) ? i al r? zboiului. Dac? Europa va continua s? se ghideze dup? tendin? ele actuale (cu grupuri etnice pa? nice ? i neviabile av�nd preten? îi la suveranitate), atunci fie c? majoritatea statelor europene se vor dezmembră, fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga era un du? man �nver? unat al oric? rei dictaturi. (El a reu? it de multe ori s? se �mpotriveasc? �nse? i Dictaturii Regale pe care o sus? inea cu at�ta zel). Personalitatea lui Iorga era autoritar? , deci incompatibil? cu un proces democratic: el era incapabil s? accepte critică, Partidul, ziarele, ? colile ? i activit?? ile sale fiind un fel de �expozi? ie personal? �. Trebuie s? ? inem minte c? pentru mult? lume din Europa central? r? s?ritean? democra? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a c? rei identitate era bazat? pe un nou na? ionalism european, pe o cooperare voluntar? �ntru asigurarea libert?? îi ? i bel? ugului pentru oameni egali că pozi? ie (dup? modelul sistemului cantoanelor elve? iene), nu constituie un na? ionalism incompatibil cu umanitatea. Autodeterminarea este un drept recunoscut pe plan internă? ional. Cu toate acestea, exact a? a cum libert?? ile individuale nu trebuie s? contravin? libert?? ilor celorlal? i, autodeterminarea (dreptul de a accede la un statut internă? ional) nu poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pure, despre cunoștințe putându-se vorbi doar înrelație cu un anumit context social și cu anumite valori. De aceea, este posibil ca, înștiințele sociale (care au adoptat punctul de vedere al lui Kuhn), să existe laolaltă mai multe paradigme chiar incompatibile, una dintre ele fiind la un moment dat dominantă. În educația adulților, distingem între: - paradigma științifică (numită uneori pozitivistă, tehnică sau instrumentală), dominantă în prima jumătate a secolului XX, potrivit căreia cunoașterea poate fi construită doar științific, prin cercetare empirică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pure, despre cunoștințe putându-se vorbi doar înrelație cu un anumit context social și cu anumite valori. De aceea, este posibil ca, înștiințele sociale (care au adoptat punctul de vedere al lui Kuhn), să existe laolaltă mai multe paradigme chiar incompatibile, una dintre ele fiind la un moment dat dominantă. În educația adulților, distingem între: - paradigma științifică (numită uneori pozitivistă, tehnică sau instrumentală), dominantă în prima jumătate a secolului XX, potrivit căreia cunoașterea poate fi construită doar științific, prin cercetare empirică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt congruente cu acțiunile, nu poate fi vorba despre o alterare psihologică a copilului, consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că în cazul copiilor „cuminți”, care fac ceea ce li se cere, nimeni nu se mai întreabă cu privire la motivația lor, la trăirile emoționale care stau la baza acestor comportamente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primul pe listă), ar trebui să-și asume deliberat abstinența tabagică spre binele noului-născut. Consumul de alcool este și el profund nefast ajungând la cote deosebit de grave când viitoarea mamă suferă de alcoolism. în principiu, maternitatea ar trebui să fie incompatibilă cu adicția la droguri. Realitatea este însă cu totul alta, așa că anual se nasc mulți copii profund tarați fizic și psihic datorită acestui flagel. Toate aceste intoxicații ale mamei, dincolo de impactul lor distructiv asupra fetusului, constituie o oglindă fidelă pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cum să o facă. Desigur, această metodă din urmă, deși mai complexă și cronofagă, reunește cele mai multe sufragii. Din păcate, în România este dificil de generalizat, datorită politicii medicale găunoase, care tratează prezența psihologului în echipa medicală ca un lux extravagant, incompatibil cu penuria financiară în care se zbat spitalele românești, de prea mulți ani. Având în vedere trena sumbră care acompaniază încă diagnosticul de cancer sau HIV/ SIDA, prezența psihologului în proximitatea unor pacienți afectați de aceste maladii este indispensabilă, datorită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
În secțiunea a treia, studiul va aborda măsura În care structura principală a stimulentelor reușește să genereze un nivel funcțional de aliniere a intereselor Între principalele categorii de actori. În lipsa acestuia, incidența problemelor principal-agent produce o sumă de distorsiuni sistemice, incompatibile cu furnizarea eficientă a bunurilor publice. De aceea, nivelul problemei mută atenția, În ultima secțiune, asupra unor opțiuni de design constituțional, prin care poate fi indus un mediu semicompetitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. În timp ce, având În vedere subiectul, abordarea va
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Majone (apud Follesdal și Hix, 2005), care susține că este inutil să Încercăm să aplicăm conceptul de democrație În acest context. UE nu ar putea lua decizii pareto-eficiente1, dacă ar fi democratică În sensul clasic 2, pentru că „tirania majorității” este incompatibilă cu eficiența pareto. În momentul În care deciziile se iau după criteriul majorității, există automat Învingători și Învinși. Follesdal și Hix sunt de acord cu punctul de vedere al lui Majone, dar problema pe care o identifică este că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor publice 3. În acest studiu, voi Încerca să arăt că implicațiile asumării unor premise precum cele ce susțin unele măsuri de reformă a formulării politicilor publice la nivelul administrației publice centrale indică asumarea unor presupoziții În procesul de reformă, incompatibile cu cele care susțin alte componente ale sistemului administrației românești și de care depinde gradul de utilitate a acestor măsuri. Măsurile aduse În discuție se referă la introducerea planurilor strategice, respectiv a documentelor de politici publice la nivelul ministerelor. Premise
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
specifice administrației În care ele se doresc realizate. 2.1. Documentele de politici publice În ceea ce privește direcțiile de reformare propuse În cazul românesc, există câteva elemente care conduc la concluzia că măsurile inițiate asumă un set de premise fundamentate pe presupoziții incompatibile cu cele care susțin actualul sistem al administrației publice centrale românești. Obiectivele demersului de reformă sunt, În aceste condiții, puse În pericol, deoarece măsurile inițiate operează modificări numai la nivelul premiselor activităților desfășurate În cadrul administrației centrale, fără să ia În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe parcursul căreia Comisia examinează cauza și desfășoară o acțiune de persuasiune, în caz de eșec putând sesiza Curtea de la Luxembourg. În mod constant, s-a considerat că adoptarea de către statul membru a unei dispoziții contrare dreptului comunitar, menținerea unei dispoziții incompatibile cu obligația ce-i revine sau faptul de a nu adopta o reglementare când acest lucru decurge din obligațiile comunitare, constituie o neîndeplinire a obligației de stat membru. Practica în materie privește îndeosebi netranspunerea directivelor în ordinea juridică internă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inclusiv pentru comportamentul uman. Pare a se sugera astfel c] oamenii nu aleg în mod liber s] fac] orice, iar această implic] faptul c] nu suntem responsabili din punct de vedere moral pentru tot ceea ce facem. Sunt etică și determinismul incompatibile? Postfaț] PETER SINGER Index Despre autorii articolelor Brenda Almond este lector de filosofie și educație la University of Hull. Activeaz] că coeditor la Journal of Applied Philosophy. Moral Concerns și The Philosophical Quest sunt dou] dintre c]rțile ei. Kurt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu datorați nim]nui nimic, decat s] v] iubiți unii pe alții”. Iisus îndeamn] la a avea un anumit fler, o cutezanț] creativ] în momentele decisive ale vieții. Se poate crede c] accentul pus de evanghelii pe r]splat] este incompatibil cu aceast] etic] a nereciprocitații. Într-adev]r, acest lucru nu este înțeles corect. Exist] un pasaj în Biblie care îndeamn] la alegerea locului celui din urm], pentru a fi chemat, apoi, în locul cel dintâi (Lc. 14,7), ceea ce ține de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1 Corinteni 7. În aceste discuții, apostolul m]rturisește uneori, așa cum ne-am aștepta, c] nu p]rțile minții lui se convertise instantaneu, astfel încât s] înțeleag] toate implicațiile noii sale credințe. Unele dintre propriile înv]ț]turi cu privire la femei sunt incompatibile cu convingerile sale cele mai bune. Biserică și-a considerat prea des instrucțiunile drept o regul] cu caracter permanent, astfel încât, pentru a da un exemplu banal, datorit] pasajului de la 1 Corinteni 12,5, a fost posibil de-abia în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Brink în lucrarea Moral Realism and the Foundation of Ethics [Realismul moral și fundamentele eticii] este un recent exemplu ilustrativ). Totuși, dac] ipoteza uniformit]ții valorilor se dovedește a fi fals], formele mai simple și mai puțin structurate ale utilitarismului - incompatibile cu dreptul natural - vor fi mai dificil de comb]țuț. Aceast] concluzie este susținut] și de formul]rile generale ale teoreticienilor dreptului natural, din moment ce ei afirm] c], desi dreptul natural nu este fondat pe utilitate, el este totuși în armonie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ordinea natural] și libertatea uman], acceptând versiuni ale „postulatelor” și „speranțelor” care fac leg]tură dintre cele dou]. În cele din urm], angajamentul de a acționa moral depinde de a nu consideră (prin postulat sau speranț]) ordinea natural] ca fiind incompatibil] cu intențiile morale. „Etică lui Kant” Numeroase critici ale operei kantiene s-au cristalizat într-un curent independent cunoscut că „etică lui Kant”. Unii susțin c] aceste critici nu se aplic] eticii kantiene, alții cred c] ele constituie motive suficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de consecințele normale, previzibile ale principiului și fâț] de standardale firești ale raționalit]ții instrumentale. Dac] maximele nu pot c]p]ta valoare universal], acest lucru se întâmpl] tocmai pentru c] angajamentul fâț] de consecințele adopt]rii lor universale este incompatibil cu cel fâț] de mijloacele de acțiune asupra lor (de exemplu, nu putem îmbr]tisa în același timp rezultatul promisiunilor false și menținerea mijloacelor de promisiune, în acest caz, de fals] promisiune). Teoria kantian] legat] de universalizare se distinge de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu încalc] nici o prohibiție de natur] moral]. Nu exist] nici o procedur] automat] de identificare a acestor c]i sau a tuturor acestor c]i. Totuși, trebuie s] începem a fi morali prin a ne asigura c] intențiile noastre nu sunt incompatibile cu acțiunile datoriei. 4) Sursele conflictuale de obligație. Aceast] critic] arăt] c] etică kantian] identific] un set de principii care pot intra în conflict. Cerință de fidelitate și cea de a-i ajuta pe altii se pot dovedi contradictorii. Critică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de virtute sau chiar neag] posibilitatea unei astfel de explicații; mulți consider] c] drepturile și nu obligațiile sunt fundamentale; aproape toți formuleaz] teorii ale acțiunii bazate pe preferințe și ofer] o concepție instrumental] asupra raționalit]ții. Toate aceste aspecte sunt incompatibile cu etică lui Kant. viii. Moștenirea kantian] Etică lui Kant a devenit paradigmă cea mai influent] care a încercat s] pledeze pentru principii morale universale formulate f]r] referire la preferințe sau la un fundal teologic. Speranța de a identifica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpersonale de interese, din moment ce o asemenea reglementare presupune, în anumite situații, a acționa contrar intereselor proprii (din considerente de natur] etic]), iar în alte situații presupune interdicția de a acționa în scopul binelui personal. În acest sens, egoismul etic este incompatibil cu doctrina reglement]rii conflictelor etice, deoarece accept] doar principii sau precepte aferente autorit]ții personale; aceste principii m] pot îndrept]ți s] îmi ucid bunicul, iar pe de alt] parte îl pot determina pe bunicul meu s] nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi ultimul capitol al lucr]rii sale, The Methods of Ethics) au ales doctrina reglement]rii conflictelor etice, raționalismul etic și egoismul raționalist. (Ins] este vorba despre versiunea ponderat] a egoismului raționalist, deoarece doctrina conflictelor etice și raționalismul etic sunt incompatibile cu egoismul raționalist în forma sa radical]. În caz contrar, asocierea celor trei teorii în formă descris] mai sus ar sugera ideea c] uneori este lipsit de rațiune atât faptul de a urma propriile interese, cât și acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivul pentru care condiția respectului nu include și respectul pentru acele persoane care se bucur] de bun]stare sau motivul pentru care încerc]rile consecințialiștilor de maximizare a bun]st]rii și minimizare a r]ului sunt considerate a fi incompatibile cu respectul fâț] de alte persoane. În lipsă deținerii unei averi minime, care include chiar și viața proprie, omul nu poate acționa în calitate de ființ] rațional]. Atunci când, potrivit principiilor deontologice, alegem moartea a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egalit]ții morale între oameni (mai puțin între oameni și animale). Filosoful german Frederich Nietzsche a scris despre modul de formare a caracterului prin intermediul orgoliului și al imaginii prototipice. Și de aceast] dat] vorbim despre o form] idealist] de caracter, incompatibil] cu egalitatea moral]. Idealul lui Nietzsche se remarc] nu atât prin ceea ce afirm], cât prin ceea ce respinge (etică iudeo-creștin]). Ins] nici autorul însuși nu a fost pe deplin conștient de intensitatea caracterului anticreștin al teoriei sale. El este ins] conștient
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]