15,241 matches
-
care afirmă că "accepția cu care folosim termenul elipsă răspunde necesității unei denumiri comode pentru omisiunea unor constituenți ai sintagmelor terminologice. Nu este vorba aici despre suprimarea unor elemente ale frazei, ci a unor elemente ale sintagmei, și dorim să insistăm asupra faptului că noi considerăm că avem a face cu o elipsă numai atunci când rezultatul omisiunii realizează aceeași operație de referință ca și sintagma completă" (Jacques, p. 95). Cu această accepție specială pare să fie întrebuințat termenul elipsă și de către
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
subiectul, complementul, atributul și predicatul); [E] fierbinte, nu? (subiectul și verbul copulativ al predicatului nominal) [E] foarte [fierbinte]! (subiectul, verbul copulativ și numele predicativ adjectival al predicatului nominal); Câte mere vrei? (subiectul) [Vreau] trei [mere] (subiectul, predicatul și complementul). Autorul insistă asupra ideii că elementele omise trebuie să fie recuperabile din context; nu trebuie considerate elipse formulările de genul "mulțumesc" sau "(nu) sunt de acord" etc. ca replici la îndemnuri ca "ia o prăjitură", respectiv la aserțiuni ca "trebuie să economisim
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
semn de teamă sau măcar îngrijorare. Prin întreaga-i atitudine, părea să dea de înțeles că nu se simțea vinovată de nimic. Și-a amintit cu exactitate firmele cu care purtase tratative - și nu erau puține -, conținutul și rezultatele discuțiilor, insistând poate mai mult decât trebuia asupra bunelor contracte încheiate. A ajuns, astfel, la ultimul comerciant cu care purtase discuții oficiale. Era omul cel mai interesat să încheie afaceri cu partea română, atacase în tratative o serie de contracte deosebit de tentante
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
o voi completa cu câteva precizări, ce țin și de caracterul memorialistic al cărții, dar sunt privite și din perspectiva juristului și a fostului anchetator. La mijlocul lunii iunie a fiecărui an, sunt reamintite în massmedia evenimentele din vara anului 1990, insistându-se cu obstinație pe o invariabilă imagine, a unui cetățean lovit de mineri, și aducându-se în discuție și condamnându-se doar intervenția ortacilor din zilele de 14 și 15 iunie. Nu se amintește mai nimic de ceea ce s-a
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
s-a pomenit, nu știe de ce, izbucnind într-un râs nestăvilit, după care a solicitat zgomotos să i se aducă o cafea și un coniac. Până când s-a „trezit” din nou, de astă dată imobilizat de doi vlăjgani. Oricât am insistat, nu a putut să-mi explice și să-și explice acea ieșire absurdă și necontrolată. Pe cel din fața mea nu-l puteam întreba ce anume a produs acel teribil zgomot care l-a trezit, fiindcă m-aș fi făcut pur
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
domiciliul lui Nicolae Radu. Și acum, atenție: toate cele trei categorii de manifeste purtau aceeași „semnătură” - „C.S.N.”, litere despre care aveam să aflu mai târziu, în anchetă, că reprezentau inițialele Comitetului Salvării Naționale! În timpul cercetărilor, asupra cărora nu vreau să insist, au fost identificate și arestate alte trei persoane, din Constanța, care lau ajutat într-un fel sau altul pe Nicolae Radu la realizarea manifestărilor anticeaușiste, astfel încât probarea faptelor și finalizarea cauzei nu au ridicat probleme deosebite, cu excepția uneia, la care
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
binecuvântat-o, atunci și mereu după aceea! Concediul l-am petrecut la... Brașov, la prietena mea, iar în seara de sâmbătă, 14 noiembrie, mi-am făcut bagajul pentru ca a doua zi de dimineață să plec la București. Prietena a insistat foarte mult să rămân și în cursul zilei de duminică, pentru a face o vizită unei familii, dar am refuzat-o cu o încăpățânare care pe ea a exasperat-o și căreia eu nu îi găseam, culmea, nici o explicație. Ba
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
intenția de a-i răspunde cu o altă „monedă”, am chemat subofițerul de la arest și i-am cerut să-i scoată cătușele. Acesta a ezitat câteva momente, privindu-mă nedumerit și cu vădită temă, dar s-a conformat când am insistat, șoptindu-mi înainte de a părăsi încăperea: „Pe răspunderea dumneavoastră!”. Desigur, omul primise anumite ordine în legătură cu acest arestat cu totul special. În realitate, nici pe mine curajul nu mă dădea afară din...birou. Aveam în față o persoană inculpată pentru o
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
am ajuns acolo, criza generală mondială care făcuse ravagii în multe părți ale lumii, în SUA trecuse fără zguduirile cunoscute. În 1932, toamna, în alegerile de atunci, președintele Hoover, republican, pierduse partida, câștigată de F. D. Roosevelt, partidul democrat. Vreau să insist asupra modului cum a intervenit guvernul SUA, în acel timp, pentru ieșirea rapidă din criză, și în special cum era explicată marea criză de atunci. Aproape unanimitatea economiștilor mondiali considerau criza drept o urmare a supraproducției. Un număr oarecare găseau
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
vine apoi momentul când puterea monedei scade puternic, apare criza financiară care este accentuată de supraproducție colierul. Nefericito, îi spune atunci colega, pentru ce nu mi-ai spus? Colierul era fals. Așa se întâmplă și în viața economică, când se insistă ani și ani, pe o cale greșită, costisitoare și falsă. Cât de repede se cumpăra o mașina in SUA Mi-am împărțit timpul între cursuri, lucrări de bibliotecă și casă. Am început să-mi adun material pentru lucrarea „Politica agrară
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește în schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, înainte de primul război mondial nu s-ar fi putut face agricultură. Dar ea s-a menținut și după reforma agrară. La noi în județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
găsesc că este imprudent să faci legi care să descurajeze capitalul străin. Nu se pune problema naționalismului când este vorba de organizarea noilor resurse ale unei țări. Câte afaceri industriale germane n-au fost create cu capital francez?"80. Am insistat asupra acestor detalii pentru că prințesa Bibescu i-a oferit Kronprinz-ului câteva repere de morală politică și de acțiune practică pornind de la exemple concrete din societatea românească, pe care le cunoștea și înțelegea foarte bine, în pofida tinereții și a lipsei
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
doua patrie; de aceea, probabil, interlocutorul a schimbat cursul discuției printr-o manevră de învăluire: "Închipuiește-ți, tu și cu mine discutând politică aici, în bătrânul Berlin"83. Autoarea însemnărilor ținea să menționeze foarte succint puțin mai jos că gazda sa insistase ca ea și soțul său să-l viziteze imediat pe Wilhelm al II-lea la Kiel, deoarece a doua zi Kaiser-ul pleca la Reval actualul Tallin, capitala Estoniei pentru a se întâlni cu țarul Nicolae al II-lea al
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Wilhelm al II-lea, în calitatea lui de împărat al Germaniei imperiale, o decepționase de multe ori pe Martha Bibescu. În paginile de mai sus, am dorit să prezentăm, evident succint, aspecte esențiale ale raporturilor dintre prințesa Bibescu și Kronprinz, insistând, dincolo de problema nivelului legăturilor personale, asupra unor teme considerate importante pentru înțelegerea raportului de forțe de pe eșichierul relațiilor internaționale europene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primul deceniu al celui următor: figura Kaiser-ului ca lider al Germaniei
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
că eu călătoream mult. I-am spus că mă duceam în fiecare an în Franța și, uneori, în Anglia. Îmi răspunse: Vai! Sunt cele două țări în care nu te voi putea întâlni. Îmi puse o sumedenie de întrebări și insistă să vin la Berlin cu soțul meu, îmi vorbi de soția sa, care este deosebit de inteligentă, crescută la Cannes, care vorbește admirabil franțuzește și pe care dorește să mi-o prezinte. Îmi spuse apoi că dorește să aibă o lungă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
al României, a venit la mine și mi-a spus: Trebuie să trădez o confidență. Cunoașteți sentimentele pe care le nutrește pentru dumneavoastră Alteța Sa Imperială? Răspund că nu are niciun fel de sentimente. Filodor a arborat un aer fin, a insistat și mi-a spus: Tot timpul a vorbit numai despre dumneavoastră; i-ați făcut o impresie deosebită. I-a spus acest lucru aghiotantului său, dar nu pot spune mai mult. N-am dat nicio importanță celor spuse de Filodor. E
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dat niște bani, drept răsplată pentru că m-a făcut să râd. După plecare O scrisoare trimisă la Berlin și două depeșe. E mult pentru prima zi. N-am primit scrisoarea chiar de la Berlin; asta pentru că în loc să cinăm la Bristol, am insistat să mergem la Hiller, de unde am scris, așteptând să plece trenul nostru. Îmi era groază să-i văd la Bristol pe toți oamenii de la Legația noastră și pe toți austriecii care erau acolo în fiecare seară. Inima mea e plină
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mai mult, el ia decizii cu privire la viitorul elevului, uneori chiar fără să-l consulte și pe acesta. Este clar că, din alt punct de vedere (competențe într-un domeniu), profesorul posedă autoritate epistemică în raport cu elevul. Marcel Postic nota: S-a insistat adesea, de câțiva ani, asupra analizei tipului de relație ierarhizată, fondată pe diferențele de statut și care blochează reciprocitatea schimburilor și instaurarea unui dialog. G. Ferry atribuie cauza inegalității în școală diferenței de vârstă, competenței presupuse a profesorului, care a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
accepta 80, deoarece copilul primește ceea ce nu are (sau nu poate avea) în el, dar care îl poate ajuta să-și capete libertatea: iubirea educatorului. În acest context, gânditorul francez nota: Nu este vorba de a ști (niciodată n-am insistat destul asupra acestui aspect) cum se conciliază două noțiuni abstracte, concepute contradictoriu și fixate odată pentru totdeauna în definiții; este vorba de a ști cum se pot concilia ființe vii, capabile să se miște, să se schimbe, să se transforme
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
învățarea să se producă în perioadele de timp optime. Utilizează tehnici de predare cât mai variate. • Anticipează problemele de disciplină și acționează rapid. Fii ferm și consecvent în aplicarea pedepselor. Evită confruntarea cu elevii. • Expune standardele proprii cu claritate și insistă asupra lor. • Privește-te ca pe un ajutor/facilitator al elevilor. • În situații adecvate, utilizează-ți resursele de umor în sens pozitiv. Capitolul 4 Elevul partener de negociere sau subiect ignorat în școală? Un management eficient se fundamentează pe negocierea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
implică. Profesorii ostili utilizează o abordare caracterizată prin țipete, amenințări și sarcasm. Atât profesorii pasivi, cât și aceia ostili încalcă drepturile elevilor. Profesorii pozitivi își fac cunoscute cu limpezime așteptările atât față de elevi, cât și față de părinți sau administratori. Ei insistă, în mod calm, ca elevii să le accepte așteptările, dublându-și imperativele prin acțiuni adecvate. Dacă elevii urmează orientările profesorului, vor primi recompense, iar dacă aleg să se comporte într-o manieră inacceptabilă, vor suporta consecințele firești ale acțiunilor lor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
el trebuie să intervină pentru stoparea acestuia, reamintind ferm care sunt așteptările în raport cu modul de a fi al elevilor în sala de clasă. Contactul din priviri este esențial pentru ca mesajul să aibă un impact deplin, dar profesorul nu trebuie să insiste dacă elevul continuă să-l fixeze; în unele culturi acesta este un obicei inacceptabil. Utilizarea numelui este eficientă, mai ales dacă mesajul este adresat unui elev din celălalt colț al clasei, întreruperea elevului fiind la fel de eficientă, mai ales atunci când acesta
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
stadiul la care funcționează un elev, îl poate ajuta să-și pregătească drumul către stadiul următor. Oricum, este de reținut că s-ar comite o greșeală dacă profesorul își va propune să ajute elevul să "sară" peste un stadiu; a insista ca un elev aflat în stadiul unu "să se îndrepte și să acționeze corect" (întocmai unui elev aflat în stadiul al patrulea) nu constituie o așteptare rezonabilă. În schimb, profesorul trebuie să-și stabilească drept scop stadiul al doilea el
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
perioadă de timp; • să aleagă filmul pe care îl vor vedea cu toții. La aceeași adresă pe internet sunt prezentate și câteva modalități de a încuraja comportamentul pe care profesorul îl consideră dezirabil; ele sunt adecvate învățământului primar. Astfel, se va insista pe: • Stabilirea regulilor clasei. Elaborarea regulilor clasei și a consecințelor respectării sau a nerespectării acestora ar trebui să se facă prin implicarea elevilor. Folosirea cardurilor colorate. Pe perete ar trebui să existe o hartă cu numele tuturor elevilor; în dreptul fiecărui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
monitorizare a situației absențelor în școli, implementarea orei de lectură la clasele I-VIII, Ministerul agreând și ideea introducerii în curriculum a unei ore de gramatică la liceu, măsurile de stimulare a dezvoltării și perfecționării resursei umane, Daniel Petru Funeriu insistând asupra importanței capitale a calității omului de la catedră sau a “omului din spatele camerelor”. Sinceritatea dialogului angajat de reprezentanții Ministerului a fost, în opinia mea, absolută. Exemplific prin câteva situații: atunci când, frontal, inspectorii școlari generali au fost întrebați, la capitolul “depolitizare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]