12,002 matches
-
pentru rezultatele școlare obținute de populațiile școlare reale în situații reale de învățare. 4.2. Căile interpretării Desigur, procesul de prelucrare a datelor este predominant unul de natură cantitativă. Dar acesta recurge cel mai adesea și la metodologii de natură logică, fiind și mai firească trecerea către interpretare. Cercetătorul recurge la analiză și sinteză, raționamente inductive, deductive sau analogice, la metoda concordanței și a diferenței, la metoda variațiilor concomitente sau la metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a unui fapt de detaliu prin raportarea sa la întregul supraordonat. Există prin urmare: un drum în sus al interpretării, de la colecția de fapte către întreg, precum și unul în jos, de la întreg către faptul izolat semnificativ. Ca tip de demers logic, primul drum urmează căile raționamentului inductiv, pe cînd al doilea se supune mai ales celui deductiv. Drumul în sus al interpretării Multitudinea faptelor acumulate de o cercetare nu înseamnă nimic prin ele însele în explicarea unui fenomen psihosocial sau cultural
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
licență, nivelul de susținere a tezei, numele absolventului, anul realizării, numele și titlul coordonatorului. -Cuprinsul va conține numele capitolelor, subcapitolelor și subpunctelor, respectiv bibliografia și anexele, cu indicarea paginației corespunzătoare din text. Conținutul tezei. Lucrarea trebuie să aibă o organizare logică în capitole, care trebuie să respecte următoarea succesiune: a)Introducerea va fi redactată în două-trei pagini și constituie un argument al opțiunii pentru tema lucrării și a cercetării/proiectelor realizate. În această secțiune se prezintă sintetic situația cercetărilor anterioare în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
hotărîse, la rîndul lui, că România a îndeplinit criteriile legale pentru reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Congresul și Administrația stabiliseră îmbunătățirea emigrării ca unic criteriu pentru toate țările fără economie de piață, care doreau Clauza. Emigrarea părea o alegere logică în momentul în care Washingtonul lua această hotărîre, căci țările din blocul sovietic nu permiteau, de regulă, emigrarea cetățenilor lor. În plus, criteriul emigrării se bucura și de aprobarea Moscovei. Sovieticii au acceptat, în mod neoficial, să-și îmbunătățească situația
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diete și soțul meu și-a revenit foarte repede. Atunci am scris prima mea carte, The Power of Thought. Când soțul meu a murit, opt ani mai târziu, din cauza unei pneumonii infecțioase, doctorii au spus că nu există o explicație logică pentru faptul că supraviețuise atacului de cord pe care-l suferise cu ani în urmă. M-am gândit că aș putea să studiez medicina, dar apoi mi-am schimbat părerea. Dacă aș fi făcut-o, aș fi știut și eu
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a o raporta la un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autoritățile imperiale ca având o utilitate publică, profitabilă pentru statul habsburgic. Până la politicile educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza, a cărei domnie s-a întins peste patru decenii (1740-1780), educația în teritoriul imperiului a fost lăsată în apanajul bisericilor. Corolarul logic al încadrării ecleziale a educației a constat în faptul că conținutul învățământului a avut în exclusivitate o coloratură religioasă. În timpul lungii domnii a împărătesei, statul habsburgic își manifestă interesul față de educație, redefinindu-și radical atitudinea față de aceasta din indiferență statală și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a potolit setea de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masă ca scop de interes național, asumându-și țelul de a înființa și instituționaliza un sistem de învățământ național; b) acestei asumări declarative a interesului național în educația publică i-a urmat legiferarea obligativității școlarizării; c) pasul următor, în continuarea logică a celor deja făcuți, a constat în crearea ministerului educației de stat, ca for organizațional suprem însărcinat cu responsabilitatea instituțională asupra învățământului public; d) măsurile luate au fost încununate prin stabilirea autorității jurisdicționale statale asupra tuturor unităților de învățământ, atât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice, dacă nu cumva se și prăvălește în ea, când afirmă că "nu există om anațional. Nici Adam măcar n-a fost anațional [...]. Un om pur, necolorat din punct de vedere național, fără determinante
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai deplin" (ibidem, p. 40). Neîndoielnic, la baza tipului național românesc stă modelul dumnezeesc etern al ortodoxiei aceasta este teza axială a întregului volum. "Națiunile sunt [...] eterne în Dumnezeu" (ibidem, p. 44), premisă majoră din care se desprinde cu necesitate logică concluzia eternității românești. Această sarcină conclusivă a fost preluată de M. Eliade (1990, II) [1935], în paginile articolului cu titlu sugestiv, "România în eternitate" (pp. 127-129). Mai puțin dogmatic decât Stăniloae, dar compensând prin credința în posibilitatea de eternizare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și crezul naționalist, este reprezentată de antipatriotismul predicat cu ostentație de Gustave Hervé. Refuzând cu obstinație orice compromis doctrinar pe care l-ar recomanda tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul socialist până la consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai clar caracterul apatrid al muncitorilor: "Proletarii nu au nicio Patrie"; b) corolarul logic al acesteia este că proletarii care își dau viața pentru patria lor sunt "idioți, dobitoace imbecile", întrucât chiar dacă patria lor va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
b) corolarul logic al acesteia este că proletarii care își dau viața pentru patria lor sunt "idioți, dobitoace imbecile", întrucât chiar dacă patria lor va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că proletarii au un singur război de purtat: războiul civil prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ai libertății și independenței țărilor lor" (Baltiiski, 1945, nr. 253, p. 1). Experiența celui de-al Doilea Război Mondial este, deci, verificarea istorică irecuzabilă cum că "comunismul este poziția patriotismului consecvent, activ și plin de abnegație" (ibidem, p. 2). Consecința logică a acestei concluzii, subliniată în forță, este că patriotismul naționalist agitat intens ca mobilizare pentru război de către forțele reacționare reprezintă o pervertire a patriotismului autentic, constructiv, pacifist. Naționalismul burghez, cu al său patriotism fascist (demascat ca pseudopatriotism) nu trebuie nicidecum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
feței, ton, mișcare. * variabila dependentă; ea se referă la implicarea elevului și personali tatea acestuia: înțelegere, implicare, execuție motrică, realizări, succese, memorare, etc. * variabila intermediară, (implicată), însumează procesele psihice observabile sau neobservabile direct, dar implicate în învățare: memorie, motivație, operații logice, convingeri, etc. Acțiunea de predare este specifică profesorului și în conceptul educațional de parteneriat în care se desfășoară procesul instructiv-educativ modern, aceasta implică abilitatea profesorului de a judeca și de a privi lucrurile din perspective multiple, de a fi creator
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
alimentației și îngrijirii și până la aproximativ un an și jumătate, J. Piaget vorbește despre inteligența senzori-motrice pe care o definește ca primă etapă în dezvoltarea mentală a copilului. În domeniul educației fizice și sportului, trecerea de la treapta senzorială la treapta logică se face cu ajutorul reprezentărilor mișcărilor, creării reprezentării ideomotorii, a căror precizie condiționează corectitudinea exercițiilor, favorizând însușirea tehnicii raționale a acestora. Esența demonstrării constă în aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de semnalizare: a imaginilor și a cuvintelor. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și 20% din ceea ce aude, cât și o păstrare în memorie de 65% din informațiile receptate pe cele două canale. Reprezentările ideomotorii sau crearea imaginii motrice a exercițiului care urmează a fi însușit, au ca efect angrenarea într-o succesiune logică, conformă cu modelul tehnicii, asigurând nu numai o mai bună și mai rapidă însușire a structurii exercițiului ci și o mai rațională cheltuială de energie prin impulsurile motorii determinând forma, amplitudinea, direcția, viteza, forța, deci coordonarea mișcărilor necesare realizării modelului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prezentată „în desfășurare” și, ca atare, chiar dacă luptă este omis, noțiunea exprimată prin cuvântul omul poate exista în continuare. După cunoștințele noastre, însă, în judecata omul luptă ambii termeni pot fi, succesiv, fie subiect, fie predicat din punct de vedere logic. Astfel, dacă judecata în discuție este privită ca răspuns la întrebarea: Cine luptă?Omul luptă, atunci omul constituie predicatul logic iar luptă subiectul, care poate fi omis, fiind termenul „cunoscut”; dimpotrivă, dacă judecata de mai sus este potrivită ca răspuns
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
întrebarea: Cine luptă?Omul luptă, atunci omul constituie predicatul logic iar luptă subiectul, care poate fi omis, fiind termenul „cunoscut”; dimpotrivă, dacă judecata de mai sus este potrivită ca răspuns la întrebarea Ce face omul? - Omul luptă, luptă constituie predicatul logic, care nu poate fi omis, fiind elementul „nou”. Teza lui D.D. Drașvoveanu ar putea fi valabilă, poate, într-o gramatică elaborată pe baze logice, care să descrie organizarea logică a structurii limbajului. Într-o gramatică descriptivă de tip tradițional, însă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mai sus este potrivită ca răspuns la întrebarea Ce face omul? - Omul luptă, luptă constituie predicatul logic, care nu poate fi omis, fiind elementul „nou”. Teza lui D.D. Drașvoveanu ar putea fi valabilă, poate, într-o gramatică elaborată pe baze logice, care să descrie organizarea logică a structurii limbajului. Într-o gramatică descriptivă de tip tradițional, însă (ca de altfel și într-una de tip structural), unde se pornește de la enunț și se analizează structura, organizarea formală a enunțului, ea nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
răspuns la întrebarea Ce face omul? - Omul luptă, luptă constituie predicatul logic, care nu poate fi omis, fiind elementul „nou”. Teza lui D.D. Drașvoveanu ar putea fi valabilă, poate, într-o gramatică elaborată pe baze logice, care să descrie organizarea logică a structurii limbajului. Într-o gramatică descriptivă de tip tradițional, însă (ca de altfel și într-una de tip structural), unde se pornește de la enunț și se analizează structura, organizarea formală a enunțului, ea nu-și poate găsi locul. Relația
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu substantivul la care se referă este marcată prin acord, iar legătura cu verbul e marcată prin locul acestui adjectiv după verb. Așadar, partea de propoziție în discuție arată starea unui obiect simultană cu o acțiune. Din punct de vedere logic, prin propoziția Fetița aleargă voioasă se fac două comunicări: fetița aleargă și fetița este voioasă. Adică propoziția fetița aleargă voioasă poate fi echivalată cu fraza fetița aleargă și este voioasă în care adjectivul voioasă este numele predicativ al unei propoziții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]