12,849 matches
-
Nu mai mirosea atât de îngrozitor și mi-a mai slăbit tensiunea din urechi. Zgomotele erau și ele diferite. Sunetele scoase de Întunegri se auzeau undeva departe. Ce-a fost greu s-a terminat. Fata a ridicat lanterna și a luminat stânca. Ne-am rezemat de ea și am respirat ușurați. Mi-am șters cu palma sudoarea de pe față. O bună bucată de vreme nici unul din noi n-a scos vreun cuvânt. Vocile Întunegrilor s-au stins de tot și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înainte sau după? De ce naiba mă preocupă atât de mult problema urinatului? Hei! strigă ea, apucându-mă de cot. Am ajuns la ieșirea din canal. Mi-am alungat din minte problema care mă frământa și am privit secțiunea de zid luminată de fată. Am zărit o deschizătură pătrată, nu prea mare, ce semăna cu gura unei lăzi de gunoi. Abia se putea strecura o persoană prin ea. Dar ăsta nu-i un canal, am zis. — Canalul e mai încolo. E o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mici de tot și nu prea puternice, dar pluteau deasupra craniului precum stelele pe cer. Albe și gingașe. Fiecare punct luminos se învăluia parcă într-o membrană și de aceea conturul părea încețoșat. Și poate tot din aceeași pricină, acestea luminau mai degrabă partea de sus a craniului decât cea frontală. Am stat pe canapea unul lângă altul și-am privit multă vreme marea de luminițe, fără să scoatem o vorbă. M-a prins ușor, cu ambele mâini, de brațul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ce vrei, bere sau apă? — Bere. A scos o bere din frigider și mi-a adus-o în sufragerie, împreună cu un pahar. Am găsit pe jos ceasul pe care-l aruncasem peste spătarul canapelei. Era patru și șaisprezece minute. Se luminează peste vreo oră și-un pic. Am întins mâna după telefon și am format numărul de-acasă. Nu mai sunasem niciodată la mine acasă, așa că mi-a luat ceva timp până mi l-am amintit. Nu răspundea nimeni. Am lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
care a dat faliment și-și închide porțile, dar eu sunt obligat să asist la scoaterea canapelelor și candelabrelor, la închiderea ferestrelor, una câte una, la îndepărtarea perdelelor și a draperiilor. Stăteam amândoi pe canapea, beam bere și priveam craniul. — Luminează ca să-ți arate că reacționează la prezența ta? întrebă ea. — Nu știu exact, dar s-ar putea. Dacă nu la prezența mea, tot reacționează el la ceva. Am băut toată berea. Era o liniște în zori de parcă ne aflam în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
F. au o violență a confesiunii, o forță a imaginii, un metaforism tăios, oximoronic, care trimit la definițiile paradoxale din poezia lui Nichita Stănescu: „Mă rezem în iubire/ ca-ntr-un pumnal; lunec/ până la prăsele, fac/ cu pământul un unghi.// Luminat de aura/ trupului căzut, sunt/ arătătorul acestui ceas al durerii.// Iau liniștea drept truc al urletului; // te văd,/ înveșmântată în cărnuri scumpe/ cum treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
pe care a crescut vigurosul său trunchi; cum de asemenea îi lipsește acel comentariu punctual față de text, pe care noi îl considerăm indispensabil chiar cititorului român, și care fără a se suprapune expresiei poetului, să-i conducă și să-i lumineze înțelegerea”. Autoarea este convinsă că pentru Eminescu problema „cea mai acută” a fost determinarea „raportului dintre Dumnezeu și lume, dintre existența definită ca temporalitate și Ființa identificată cu Eternul”. Pentru susținerea acestei teze s-a bazat mai ales pe postumele
DEL CONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
căzut? De ce nu te ridic? De ce te las nemângâiată / să privești obezul spirit de vată / cu plămânii lui portocalii / bătând peste cetăți, peste seminții / înghițite de-a valma? / Dă-mi drumul! Nu-mi mai mușca palma. Iată, au început să lumineze obiectele, ceaslovurile, filosofiile, pandectele, / aduse aici când n-au mai fost de folos / oamenilor de afaceri de jos. / Mi s-a ridicat părul măciucă, / din toată mintea a mai rămas o nucă / și-o simt cum se zbate / să uite
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
materialul identificat aici corectând și nuanțând sensibil teme supuse multă vreme controversei sau încă aflate pe rol. Astfel, autoarea demonstrează că teza lovinesciană a inactualității comediilor era larg răspândită în epocă, analizează impactul „trădărilor” politice ale scriitorului asupra receptării operei, luminează relațiile lui constant bune cu Iașul (mai ales cu ziarul liberal „Evenimentul”), aduce clarificări ale obscurului interval 1904-1908 (atenția cu care „Dimineața” lui C. Mille urmărește noile creații ale scriitorului), (re)discută legende precum „lenea” lui Caragiale ș.a.m.d.
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
sa imaginativă; pentru a fi captativ, el poate fi și strident și submisiv, lamentativ sau laudativ. Tipul ideal e un construct teoretic, o descriere abstractă, de referință, ce nu se întâlnește ca atare în formă pură, în realitate, dar poate lumina înțelegerea cazurilor reale. Jaspers a fost preocupat însă și de cazul tipic semnificativ sau „cazul școală”. Acesta e un caz real ce se manifestă pregnant și semnificativ într-un domeniu existențial. Descrierea sa detaliată și expresivă îl poate impune ca
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
povestea învățatului Katayairun din culegerea Qalila și Dimna. Versiunea românească oferă o primă mărturisire scrisă despre circulația în cultura noastră a motivului „lumea pe dos”: „Într-aceia vreame sorele no-ș va da lomina în locul cel bătrân, nice stele no vor lumina, ci vor întonica și zelelia să vor micșora și multe vor fi cu năduh; să vor ivi și tresnete și cotremure vor fi; și multe ceatăți vor cădea însă de potere loi Dumnezeu; și lona și stelele să vor asconde
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
sucombă în uimitoare generalizări și extrapolări. 1. Întărirea operatoare (operant reinforcement). Un șobolan flămând apasă pârghia și primește mâncare (frecvența apăsării crește). Un porumbel lovește cu ciocul discul și primește mâncare (frecvența ciocănitului crește). 2. Scăparea (escape). Spațiul experimental este luminat puternic. Un șobolan apasă pârghia și reduce intensitatea luminii (pârghia este apoi mai repede apăsată când apare lumina sau mai ales în lumina susținută. 3. Evitarea (avoidance). Un șobolan e șocat la fiecare 20 de secunde, exceptând cazul când un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
iar celelalte puse la îndemână în cele patru puncte ale busolei. Centrul e fie roșu, fie verde. Un răspuns îl va întuneca și va proiecta lumină albă peste nord și sud. Dacă centrul a fost roșu, un răspuns la nord luminează estul și vestul, unul roșu, celălalt verde. Un răspuns la discul potrivit este întărit. Dacă centrul a fost verde, un răspuns la sud luminează estul și vestul, iar un răspuns potrivit e întărit. Două șiruri sunt astfel realizate: i) porumbelul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
proiecta lumină albă peste nord și sud. Dacă centrul a fost roșu, un răspuns la nord luminează estul și vestul, unul roșu, celălalt verde. Un răspuns la discul potrivit este întărit. Dacă centrul a fost verde, un răspuns la sud luminează estul și vestul, iar un răspuns potrivit e întărit. Două șiruri sunt astfel realizate: i) porumbelul lovește cu ciocul discul roșu, în centru, alb în nord și roșu atât la est, cât și la vest; ii) porumbelul indică verde în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
artă și crezând profund în Dumnezeu. În Emaus, filosoful se străduiește zadarnic să înțeleagă pe cale rațională legile vieții. Asemenea lui, protagoniștii din Orfanul, Înspre soare...și Turnul din Soroceni încearcă să pătrundă intuitiv adevărul care nu se dezvăluie rațiunii și, luminați de suferință, înțeleg că moartea nu este sfârșitul vieții, ci o altă formă a ei. Procedeele narative mai puțin obișnuite motivează, în parte, excesele de artificialitate în limbaj. Epicii nu-i lipsește totuși vigoarea nici atunci când există multă aplicație psihologică
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași, luminând fie amarul singurătății, ca în romanul Orașul dărâmaților (rămas în pagini de revistă), fie vreun suflet candid rănit de brutalitatea existenței (Fals mandat de aducere, 1931), fie o figură de apostol jertfit „faptei bune” (Florin a popii). Basmele în versuri
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
în care omul trebuie să se descurce cu ajutorul textelor sfinte. Pentru Origen, de pildă, animalele nu sunt decât instrumente alegorice. Referindu-se la pasajele din Geneză privitoare la crearea animalelor, el interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să se ivească târâtoare și zburătoare ce zboară, adică să dea la iveală cugetările bune sau rele, care, ambele, vin de fiecare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tacă și când să vorbească, pricepe jocurile ascunse, are inteligența de a prevedea permanent efectele unor opinii și de a se replia la timp în fața reacțiilor dușmanilor săi. În plus, Lupul nu consideră că rolul celui înțelept este să-i lumineze pe ceilalți, care merită cu asupra de măsură să tragă ponoasele limitării lor intelectuale și ale lipsei de experiență. Într-un cadru privat, el își dă pe față roadele gândirii, stimulat de faptul că are un partener pe măsura sa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
însă altceva - nu o suprimare a multitudinii, ci o educare a ei: "Cu toate aceste încercări și machinațiuni diabolice, după ce tiranul și oligarhii se conving că timpul nu stă, ci pasă și tot pasă înainte și multitudinile încep a se lumina și a-și cunoaște erorile, că încep a avea conștiință de sine și de drepturile lor la vot, atunci încep a cede"42. În vreme ce "poporul" reprezintă soluția de ruptură, Heliade Rădulescu alege o soluție de continuitate, care prelungește condiția multitudinii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și întunericul ignoranței, sau mizând direct pe ambivalența "luminii" ("Lumina este principiul vieții. Astfeliu aceia carii doresc reînvierea unui popor trebuie să se îngrijească a sparge mai întâi întunerecul care-l ține înfășurat sub vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răsăritul luminii orbitoare: "acei rari luceferi, cari ca rari nantes in gurgite vasto, rari apar pre ingratul orizont al luptelor noastre"89. Îl găsim asociat spiritului filosofic în cazul lui Heliade Rădulescu ("Acest spirit, fără îndoială mare, acuș îl vedem luminând pre altarul poeziei magic ca focul vestal, acuș luminând ca un luceafăr ce apoi se contopește în soarele filosofiei"90), educației în cazul lui T. Cipariu ("a fost de atunci și este în ziua de astăzi luceafărul conducătoriu al școalelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nantes in gurgite vasto, rari apar pre ingratul orizont al luptelor noastre"89. Îl găsim asociat spiritului filosofic în cazul lui Heliade Rădulescu ("Acest spirit, fără îndoială mare, acuș îl vedem luminând pre altarul poeziei magic ca focul vestal, acuș luminând ca un luceafăr ce apoi se contopește în soarele filosofiei"90), educației în cazul lui T. Cipariu ("a fost de atunci și este în ziua de astăzi luceafărul conducătoriu al școalelor române din Blaș"91) sau al lui Moise Nicoară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unul aproape gol și aproape de ziuă.... S-a speriat, o fi crezut că e Necuratul. În situația asta am grăbit pasul și am urcat toată panta aia. Șoseaua făcea la stânga și undeva mai departe începea satul. Între timp s-a luminat și am întâlnit niște oameni. Când m-au văzut ăia..., acolo se vorbește românește așa cum vorbim noi acum: "Ce-i cu tine, măi, cumetre?" "Ce să fie, m-a prins ploaia!", am zis eu, că am dedus că plouase pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
După aceea, nemaiputând adormi, făceam feluri de închipuiri de pricina asemenii veniri, mai ales că nu au pomenit nimica pentru podoroșcă. Înspre ziuă am sculat sluga și l-am trimis la poștă de au adus caii și după ce s-au luminat bine de ziuă am eșit afară din Eși, fără a ști ceva atuncea pentru pricina vizitarisirii ce miau făcut hatmanul. Aceea am aflat-o tocmai după întoarcerea mea de la București... În acea vreme cea mai mare parte a norodului și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul cunoștinții de literatură", putem presupune, subliniază G. Ursu „că literatura noastră a pierdut în Theodor Vârnav un mare scriitor": și concluzionează: „În orice caz, plină de culoare și pitoresc, istorie a vieții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]