13,312 matches
-
și a patra pereche a picioarelor are loc creșterea bruscă a presiunii, de aceea acești păianjeni pot executa sărituri la distanțe de 50 de ori mai mari decât lungimea corpului. Majoritatea păianjenilor care vânează în mod activ, și nu construiesc pânze, au smocuri dense de păr fin între ghearele din vârful picioarelor lor. Aceste smocuri, cunoscut sub numele de scopulae, se ramifică în peste 1000 de fire și mai subțiri. Această le permită să se urce pe suprafețe vertical și plane
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Unele specii din familia Haplogynae au 6 ochi, Tetrablemma - 4; Caponiidae - 2 ochi. Suprafața corpului este acoperită cu numeroși perișori senzitiv, numiți trihobotrii, densitatea lor este mai mare pe pedipalpi. Trihobotriile au rolul de organe tactile, recepționând orice vibrație a pânzei, solului sau curenții de aer. De asemenea, păianjenii pot percepe și oscilațiile temperaturii și presiunii aerului. Funcția olfactivă (chemorecepția) îndeplinesc organele liriforme (orificii microscopice în cuticulă), dispuse pe toată suprafața corpului. Pentru a asigura creierul cu informații din exterior, suprafața
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
introdus în orificiul genital propriu masculului. Apoi, bulbul umplut cu spermă este introdus în epiginul femel. Acest proces a fost descris pentru prima dată în anul 1678 de Martin Lister. În 1843 a fost relevat faptul că masculii țes o pânză specială în care este picăturată sperma care, la rândul său, este preluată de bulbul pedipalpilor. Structura aparatului copulator variază în mod semnificativ între masculii de specii diferite. În timp ce tarsului extins al pedipalpilor la "Filistata hibernalis" (Filistatidae) formează doar un fel
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Latrodectus" (Văduva neagră) după acuplare , benevol, sunt mâncați de femelă. Masculii din diferite specii au metodă proprie de a "cuceri" femela. Majoritatea masculilor posedă feromoni, datorită lor ei "seduc" femela. Pentru masculii păianjenilor țesători o importanță au vibrațiile precise al pânzei produse de aceștia, deoarece un pas făcut din greșeală și femela poate confunda mirele cu prada. Masculii păianjenilor vagabonzi, vânători activi, ating într-o anumită manieră corpul femelei, astfel ei o seduc. Masculii din familia Salticidae sunt renumiți pentru dansurile
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Femelele sunt capabile să depună până la 3.000 de ouă într-unul sau mai mulți saci de mătase , numiți coconi, care mențin umiditatea relativă constantă. În unele specii femelele mor după aceea, iar altele protejează coconii prin atașarea lor de pânză, ascunderea în cuiburi sau le anexează de diferite părți ale corpului. Tinerii păianjeni după formă sunt similari părinților. Ei trec prin câteva stadii de dezvoltare larvă, nimfă. Ca și altor artropode, păianjeni trebuie să năpârlească pentru a-și mări dimensiunile
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
tarantule) , masculii de obicei trăiesc un an. Păianjenii populează biotopurile terestre, sunt și specii ce duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Păianjenii care își țes plasă duc un mod de viață sedentar. Majoritatea sunt carnivore, vânează diverse insecte. Pânzele sunt amplasate între ramuri, la intrarea în vizuină. După ce victima nimerește în pânză sau o atinge, păianjenul se repezește spre ea și o învelește cu fire de mătase. Ceilalți aleargă după pradă, o pândesc și apoi sar asupra ei. Păianjenii
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
specii ce duc un mod de viață acvatic sau semiacvatic. Păianjenii care își țes plasă duc un mod de viață sedentar. Majoritatea sunt carnivore, vânează diverse insecte. Pânzele sunt amplasate între ramuri, la intrarea în vizuină. După ce victima nimerește în pânză sau o atinge, păianjenul se repezește spre ea și o învelește cu fire de mătase. Ceilalți aleargă după pradă, o pândesc și apoi sar asupra ei. Păianjenii își sapă vizuini în sol, unii construiesc pânză în formă de tub în
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
vizuină. După ce victima nimerește în pânză sau o atinge, păianjenul se repezește spre ea și o învelește cu fire de mătase. Ceilalți aleargă după pradă, o pândesc și apoi sar asupra ei. Păianjenii își sapă vizuini în sol, unii construiesc pânză în formă de tub în care se adăpostesc. Unii construiesc cuiburi din rămășițe vegetale sau cu ajutorul firilor de mătase pentru fixarea și răsucirea frunzelor în formă de tub sau con. Deși păianjenii sunt în general considerați ca carnivori, păianjenul săritor
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
studii indică că păianjenii trăiesc mai mult atunci când nectarul este prezent în dietă. Nutriția cu nectar nu supune păianjenul unor riscuri precum luptele, nu necesită producerea veninului și enzimelor digestive. Diverse specii sunt cunoscute pentru consumul unor artropode moarte, mătase pânzei, precum și propriile cuticule năpârlite. Polen alipit de firele pânzei este, de asemenea, consumat, iar păianjenii tineri au o șansă mai bună de supraviețuire dacă au posibilitatea de a mânca polen. În captivitate, mai multe specii de păianjeni sunt cunoscute hrănindu
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
este prezent în dietă. Nutriția cu nectar nu supune păianjenul unor riscuri precum luptele, nu necesită producerea veninului și enzimelor digestive. Diverse specii sunt cunoscute pentru consumul unor artropode moarte, mătase pânzei, precum și propriile cuticule năpârlite. Polen alipit de firele pânzei este, de asemenea, consumat, iar păianjenii tineri au o șansă mai bună de supraviețuire dacă au posibilitatea de a mânca polen. În captivitate, mai multe specii de păianjeni sunt cunoscute hrănindu-se cu mici particule de banane, marmeladă, lapte, gălbenuș
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
bună de supraviețuire dacă au posibilitatea de a mânca polen. În captivitate, mai multe specii de păianjeni sunt cunoscute hrănindu-se cu mici particule de banane, marmeladă, lapte, gălbenuș de ou. Cea mai bună metodă de capturarea prăzii cea a pânzelor lipicioase. Dispoziția spațială diversă a pânzelor permite anumitor specii de păianjen să prindă insecte diferite în aceeași zonă. De exemplu, cu ajutorul pânzelor orizontale se prind insecte săritoare sau care zboară printre vegetație scundă, cu ajutorul celor verticale insecte cu zbor orizontal
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
de a mânca polen. În captivitate, mai multe specii de păianjeni sunt cunoscute hrănindu-se cu mici particule de banane, marmeladă, lapte, gălbenuș de ou. Cea mai bună metodă de capturarea prăzii cea a pânzelor lipicioase. Dispoziția spațială diversă a pânzelor permite anumitor specii de păianjen să prindă insecte diferite în aceeași zonă. De exemplu, cu ajutorul pânzelor orizontale se prind insecte săritoare sau care zboară printre vegetație scundă, cu ajutorul celor verticale insecte cu zbor orizontal. Păianjeni ce construiesc plase au vedere
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
mici particule de banane, marmeladă, lapte, gălbenuș de ou. Cea mai bună metodă de capturarea prăzii cea a pânzelor lipicioase. Dispoziția spațială diversă a pânzelor permite anumitor specii de păianjen să prindă insecte diferite în aceeași zonă. De exemplu, cu ajutorul pânzelor orizontale se prind insecte săritoare sau care zboară printre vegetație scundă, cu ajutorul celor verticale insecte cu zbor orizontal. Păianjeni ce construiesc plase au vedere slabă, dar sunt extrem de sensibile la vibrații firelor pânzei. Păianjenul de apă, "Argyroneta aquatica", construiește din
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
diferite în aceeași zonă. De exemplu, cu ajutorul pânzelor orizontale se prind insecte săritoare sau care zboară printre vegetație scundă, cu ajutorul celor verticale insecte cu zbor orizontal. Păianjeni ce construiesc plase au vedere slabă, dar sunt extrem de sensibile la vibrații firelor pânzei. Păianjenul de apă, "Argyroneta aquatica", construiește din mătase clopote submarine, umplute cu aer. Aici el consumă prada, năpârlește, are loc împerecherea și creșterea puilor. Își petrece aproape întreaga viață în cadrul clopotului, părăsindu-l pentru a prinde prada, a se împerechea
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
întreaga viață în cadrul clopotului, părăsindu-l pentru a prinde prada, a se împerechea sau să ancoreze clopotul de plante. Păianjenii din genul "Dolomedes" populează apele stătătoare sau lin curgătoare. Ei plutesc și vânează insecte la suprafața apei, bazinul având rolul pânzelor. Unii păianjen țes pânze mici, care apoi sunt manipulate. Cei din genul "Hyptiotes" și familia Theridiosomatidae întinde pânze și când victima le atinge pânzele sunt eliberate acoperind insecta. Cei din familia Deinopidae țin pânza între primele două perechi de picioare
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
părăsindu-l pentru a prinde prada, a se împerechea sau să ancoreze clopotul de plante. Păianjenii din genul "Dolomedes" populează apele stătătoare sau lin curgătoare. Ei plutesc și vânează insecte la suprafața apei, bazinul având rolul pânzelor. Unii păianjen țes pânze mici, care apoi sunt manipulate. Cei din genul "Hyptiotes" și familia Theridiosomatidae întinde pânze și când victima le atinge pânzele sunt eliberate acoperind insecta. Cei din familia Deinopidae țin pânza între primele două perechi de picioare. Când prada se apropie
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
plante. Păianjenii din genul "Dolomedes" populează apele stătătoare sau lin curgătoare. Ei plutesc și vânează insecte la suprafața apei, bazinul având rolul pânzelor. Unii păianjen țes pânze mici, care apoi sunt manipulate. Cei din genul "Hyptiotes" și familia Theridiosomatidae întinde pânze și când victima le atinge pânzele sunt eliberate acoperind insecta. Cei din familia Deinopidae țin pânza între primele două perechi de picioare. Când prada se apropie ei o întind și o aruncă peste victimă, aceasta rămânând imobilizată. Femelele mature din
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
apele stătătoare sau lin curgătoare. Ei plutesc și vânează insecte la suprafața apei, bazinul având rolul pânzelor. Unii păianjen țes pânze mici, care apoi sunt manipulate. Cei din genul "Hyptiotes" și familia Theridiosomatidae întinde pânze și când victima le atinge pânzele sunt eliberate acoperind insecta. Cei din familia Deinopidae țin pânza între primele două perechi de picioare. Când prada se apropie ei o întind și o aruncă peste victimă, aceasta rămânând imobilizată. Femelele mature din genul "Mastophora" construiesc pânze cu fire
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
la suprafața apei, bazinul având rolul pânzelor. Unii păianjen țes pânze mici, care apoi sunt manipulate. Cei din genul "Hyptiotes" și familia Theridiosomatidae întinde pânze și când victima le atinge pânzele sunt eliberate acoperind insecta. Cei din familia Deinopidae țin pânza între primele două perechi de picioare. Când prada se apropie ei o întind și o aruncă peste victimă, aceasta rămânând imobilizată. Femelele mature din genul "Mastophora" construiesc pânze cu fire foarte rare cu aranjare trapezoidală. De aceste fire sunt agățate
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
le atinge pânzele sunt eliberate acoperind insecta. Cei din familia Deinopidae țin pânza între primele două perechi de picioare. Când prada se apropie ei o întind și o aruncă peste victimă, aceasta rămânând imobilizată. Femelele mature din genul "Mastophora" construiesc pânze cu fire foarte rare cu aranjare trapezoidală. De aceste fire sunt agățate bile confecționate, la fel, din mătase, cu o suprafață umedă și adezivă. Bilele emit substanțe chimice, care se aseamănă cu feromonii moliilor. Deși suprafața activă, lipicioasă a pânzei
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
pânze cu fire foarte rare cu aranjare trapezoidală. De aceste fire sunt agățate bile confecționate, la fel, din mătase, cu o suprafață umedă și adezivă. Bilele emit substanțe chimice, care se aseamănă cu feromonii moliilor. Deși suprafața activă, lipicioasă a pânzei este de 2 ori mai mică decât cea a altor păianjeni țesătorii, aceștia prind aproximativ aceeași masă de insecte. Păianjenii mânca bilele peste circa 30 minute de la construcția lor, dacă de acestea nu s-a lipit nicio insectă, apoi fac
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
chelicere. Sunt și alți păiajeni ce prind hrana din ambuscadă, păianjenii crabi datorită culorației corpului, asemănătoare florilor, vânează polinizatori ca albinele și fluturii. Unii păianjeni săritori din genul "Portia" par să fie inteligenți, în modul de a atrage insectele în pânze lor. Studiile de laborator au demonstrat că speciile "Portia" instinctiv învață din erorile și succesele anterioare pentru a captura noi specii de insecte. Totuși, acest proces de învățare este lent. Păianjenii se aseamănă cu furnicile au anumite adaptări pentru a
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Tarantulele posedă capacitatea de a aruncă în inamic cu perișori urzicători. Aceste perișori, cu baze fragile, au pe vârf ghimpi. Ghimpil provoca iritații intense, dar nu există nici o dovadă că acestea poartă substanțe toxice. Pentru a scăpa de viespele parazite, pânzele sunt țesute din fire mai aspre, oferind păianjenului timp să fugă, în timp ce viespea luptă cu obstacolele, iar păianjenul auriu, "Carparachne aureoflava", se ascunde în dunele de nisip. Majoritatea păianjenilor sunt solitari, însă sunt și specii ce-și construiesc pânzele împreună
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
parazite, pânzele sunt țesute din fire mai aspre, oferind păianjenului timp să fugă, în timp ce viespea luptă cu obstacolele, iar păianjenul auriu, "Carparachne aureoflava", se ascunde în dunele de nisip. Majoritatea păianjenilor sunt solitari, însă sunt și specii ce-și construiesc pânzele împreună. Câteva specii de păianjeni care construiesc pânze comune formând colonii au un comportament social, deși nu așa de complex ca la himenoptere. "Anelosimus eximius" (familie Theridiidae) pot locui în colonii cu până la 50 000 de indivizi. În general, speciile
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
oferind păianjenului timp să fugă, în timp ce viespea luptă cu obstacolele, iar păianjenul auriu, "Carparachne aureoflava", se ascunde în dunele de nisip. Majoritatea păianjenilor sunt solitari, însă sunt și specii ce-și construiesc pânzele împreună. Câteva specii de păianjeni care construiesc pânze comune formând colonii au un comportament social, deși nu așa de complex ca la himenoptere. "Anelosimus eximius" (familie Theridiidae) pot locui în colonii cu până la 50 000 de indivizi. În general, speciile din genul "Anelosimus" au o tendință puternică spre
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]