13,778 matches
-
mod: „Nu știu câți ani îmi mai dă Dumnezeu, [sau] care sunt planurile Sale." În 2005, el a afirmat despre Papa Ioan Paul al II-lea „devotat adepților săi, el este un exemplu remarcabil pentru toți dintre noi” cu ocazia a morții papei. „Ce-aș putea spune—trebuie să fi fost voia lui Dumnezeu. El a acționat în mod cu adevărat curajos.” Într-o întâlnire din 1989, el i-a spus: „Vă apreciem misiunea dumneavoastră la acest înalt scaun, suntem convinși că va
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
sincretismele de diferite tipuri. În era postrevoluționară, religia a fost descurajată, iar din 1962 până în 1992, Cuba a fost, în mod oficial, un stat ateu. După această dată, prin amendarea constituției, Cuba a devenit, formal, un stat secular. Deși vizita Papei Ioan Paul al II-lea a revigorat catolicismul oficial, cubanezii sunt de mai multe confesiuni, de la catolicismul popular la peste 50 de versiuni ale protestantismului sau la spiritism sau credințe originare din Africa. Cele mai importante curente necreștine sunt: Regla
Cuba () [Corola-website/Science/298093_a_299422]
-
al statului sub numele de "Henri I". După revolta din 1844, în tot estul insulei a fost proclamată Republica Dominicană. În această perioadă Haiti are parte de conducători foarte autoritari. 1915-1934: Haiti este sub ocupația SUA. 1957-1971: Guvernul lui François Duvalier („Papa Doc”) se caracterizează prin brutalitate și decizii după bunul plac. 1971-1986: Continuarea dictaturii sub Jean-Claude Duvalier („Baby Doc” / „Bébé Doc”), fiul lui François Duvalier. 16 decembrie 1990: primele alegeri prezidențiale libere din Haiti. Președinte al statului devine preotul Jean-Bertrand Aristide
Haiti () [Corola-website/Science/298106_a_299435]
-
, născut "Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini", (n. 26 septembrie 1897, Concesio, Lombardia, Italia - d. 6 august 1978, Vatican) a fost Papă între 1963 și 1978. Va fi beatificat la Roma, la 19 octombrie 2014. S-a născut la Concesio (Lombardia) într-o familie bogată din clasa superioară a societății. Tatăl său a fost un avocat nepracticant, reprofilat ca editor și un
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
Democrat de după al doilea război mondial. În 1937 este numit locțiitor pentru probleme obișnuite, pe lângă Cardinalul Pacelli, secretar de stat, și-l însoțește pe acesta la Budapesta, la Congresul Internațional Euharistic (în 1938). După ce Cardinalul Pacelli a fost ales ca Papa Pius al XII-lea în 1939, Montini este reconfirmat pe poziția sa pe lângă noul secretar de stat, Cardinalul Luigi Maglione. După moartea Cardinalul Luigi Maglione în 1944, Montini continuă să-și desfășoare activitatea sub autoritatea directă a papei. În timpul celui
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
ales ca Papa Pius al XII-lea în 1939, Montini este reconfirmat pe poziția sa pe lângă noul secretar de stat, Cardinalul Luigi Maglione. După moartea Cardinalul Luigi Maglione în 1944, Montini continuă să-și desfășoare activitatea sub autoritatea directă a papei. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost responsabil cu organizarea extinsei activități de ajutorare și de îngrijire a refugiaților politici. În consistoriul secret din 1952 papa Pius al XII-lea a anunțat că avusese intenția să-i numească
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
în 1944, Montini continuă să-și desfășoare activitatea sub autoritatea directă a papei. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost responsabil cu organizarea extinsei activități de ajutorare și de îngrijire a refugiaților politici. În consistoriul secret din 1952 papa Pius al XII-lea a anunțat că avusese intenția să-i numească pe Montini și pe Domenico Tardini în Sfântul Colegiu dar că ambii au cerut să fie scutiți de obligativitatea acceptării. În schimb, papa Pius al XII-lea le-
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
În consistoriul secret din 1952 papa Pius al XII-lea a anunțat că avusese intenția să-i numească pe Montini și pe Domenico Tardini în Sfântul Colegiu dar că ambii au cerut să fie scutiți de obligativitatea acceptării. În schimb, papa Pius al XII-lea le-a conferit ambilor titlul de pro-secretar de stat. În anul următor Montini a fost numit arhiepiscop de Milano, dar încă fără titlul de cardinal. Și-a luat în primire noul sediu în ianuarie 1955 și
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
toate nivelurile și a susținut presa catolică. Impactul său asupra orașului Milano în această perioadă a fost atât de mare încât a atras atenția lumii întregi. La conclavul din 1958, numele său a fost frecvent menționat. La primul consistoriu al papei Ioan al XXIII-lea, din decembrie 1958, a fost unul din cei 23 de prelați promovați la rangul de cardinal, iar numele său era în vârful listei. Răspunsul său la convocarea la Conciliu a fost prompt și chiar înainte de acesta
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
a fost prompt și chiar înainte de acesta, Montini era considerat un adept puternic al principiului colegialității. A fost numit membru în Comisia centrală preparatoare a Conciliului Vatican II și în comisia de organizare din punct de vedere tehnic. După moartea papei Ioan al XXIII-lea la data de 3 iunie 1963, Montini a fost ales ca succesor al acestuia în ziua de 21 iunie 1963. Cu această ocazie și-a luat numele de Paul al VI-lea. În primul său mesaj
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
XXIII-lea la data de 3 iunie 1963, Montini a fost ales ca succesor al acestuia în ziua de 21 iunie 1963. Cu această ocazie și-a luat numele de Paul al VI-lea. În primul său mesaj adresat lumii, papa Paul al VI-lea s-a angajat să continue opera începută de predecesorul său. În cursul pontificatului său, tensiunea dintre primatul papal și colegialitatea episcopală a fost motiv de conflict. La 14 septembrie 1965 a anunțat înființarea Sinodului Episcopilor cerut
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
publică a suferit din cauza comparației cu jovialul său predecesor. Cei care l-au cunoscut mai bine, oricum, îl descriu ca pe un om strălucit, profund spiritual, umil, rezervat și blând, un om de o "curtoazie infinită". A fost unul dintre papii care a călătorit cel mai mult și primul care a vizitat cele cinci continente. Corpusul remarcabil al gândirii sale trebuie descoperit în multiplele sale mesaje și scrisori, ca și în majoritatea discursurilor sale. Încheierea plină de succes a Conciliului Vatican
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
pus de acord asupra revocării decretelor de excomunicare reciprocă din 1054: cardinalul Humbert de Moyenmoutier și patriarhul Mihail I Cerularie se excomunicaseră reciproc în Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol, fapt care a condus la ruptura durabilă dintre cele două Biserici. Papa Paul al VI-lea a făcut una din cele mai importante contribuții teologice și doctrinare: prin declarația Nostra Aetate din 28 octombrie 1965, Vaticanul a adoptat o atitudine egalitară față de întreaga umanitate și a exculpat poporul evreu de acuzațiile legate
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
contribuții teologice și doctrinare: prin declarația Nostra Aetate din 28 octombrie 1965, Vaticanul a adoptat o atitudine egalitară față de întreaga umanitate și a exculpat poporul evreu de acuzațiile legate de moartea lui Isus. Concomitent cu destinderea americano-sovietică din anii 1970 papa Paul al VI-lea a inițiat o nouă Ostpolitik a Bisericii Catolice față de blocul comunist. În data de 26 mai 1973 l-a primit în audiență pe Nicolae Ceaușescu, care s-a arătat interesat de reglementarea situației Bisericii Române Unite
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
latin (romano-catolic), propunere respinsă de Vatican. La sfârșitul anului 1973 ambasada română de la Roma transmitea informații legate de faptul că „în acest an au avut loc cu regularitate întâlniri ale ambasadorului sovietic la Roma (...) cu șeful diplomației Vaticanului, Agostino Casaroli.” Papa Paul al VI-lea a fost victima unei crize cardiace la sfârșitul după-amiezii din 6 august 1978, în reședința sa de vară de la Castel Gandolfo. A murit patru ore mai târziu, la ora 21.00, în sărbătoarea Schimbării la Față
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
sale să fie simple, fără catafalc și fără monument pe mormânt. A fost înhumat la 12 august 1978, potrivit dorințelor sale, în grotele Vaticanului, după o ceremonie care a avut loc în Piața Bazilicii Sf. Petru din Roma. În timpul pontificatului papei Ioan Paul al II-lea, procesul de beatificare al papei Paul al VI-lea a fost deschis în 1993, prin recunoașterea oficială ca „Servitor al lui Dumnezeu” de către Biserica Catolică. Papa Benedict al XVI-lea i-a proclamat eroicitatea virtuților
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
mormânt. A fost înhumat la 12 august 1978, potrivit dorințelor sale, în grotele Vaticanului, după o ceremonie care a avut loc în Piața Bazilicii Sf. Petru din Roma. În timpul pontificatului papei Ioan Paul al II-lea, procesul de beatificare al papei Paul al VI-lea a fost deschis în 1993, prin recunoașterea oficială ca „Servitor al lui Dumnezeu” de către Biserica Catolică. Papa Benedict al XVI-lea i-a proclamat eroicitatea virtuților sale, la 20 decembrie 2012: prin acest act, papa Paul
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
în Piața Bazilicii Sf. Petru din Roma. În timpul pontificatului papei Ioan Paul al II-lea, procesul de beatificare al papei Paul al VI-lea a fost deschis în 1993, prin recunoașterea oficială ca „Servitor al lui Dumnezeu” de către Biserica Catolică. Papa Benedict al XVI-lea i-a proclamat eroicitatea virtuților sale, la 20 decembrie 2012: prin acest act, papa Paul al VI-lea a devenit venerabilul Paul al VI-lea. Sâmbătă, 10 mai 2014, s-a anunțat la Vatican că papa
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
al papei Paul al VI-lea a fost deschis în 1993, prin recunoașterea oficială ca „Servitor al lui Dumnezeu” de către Biserica Catolică. Papa Benedict al XVI-lea i-a proclamat eroicitatea virtuților sale, la 20 decembrie 2012: prin acest act, papa Paul al VI-lea a devenit venerabilul Paul al VI-lea. Sâmbătă, 10 mai 2014, s-a anunțat la Vatican că papa Paul al VI-lea va fi beatificat la Roma în ziua de 19 octombrie 2014.
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
Papa Benedict al XVI-lea i-a proclamat eroicitatea virtuților sale, la 20 decembrie 2012: prin acest act, papa Paul al VI-lea a devenit venerabilul Paul al VI-lea. Sâmbătă, 10 mai 2014, s-a anunțat la Vatican că papa Paul al VI-lea va fi beatificat la Roma în ziua de 19 octombrie 2014.
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
ceremonie civilă la Castelul Windsor, urmată de o binecuvântare religioasă la capela St George. Data inițială a nunții (8 aprilie) a fost amânată cu o zi pentru a le permite Prințului de Wales și altor invitați să participe la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Părinții lui Charles nu au participat la ceremonia civilă din 9 aprilie, probabil deoarece regina este șeful Bisericii Anglicane. Regina și Ducele de Edinburgh au participat în schimb la serviciul de binecuvântare și au ținut
Charles, Prinț de Wales () [Corola-website/Science/298189_a_299518]
-
fi mărit sfera de influență, mai întâi, prin înlăturarea schismei, din anul 1054, dintre bisericile catolică și ortodoxă, apoi, prin răspândirea catolicismului în noi regiuni. În conciliile de la Piacenza și Clermont din 1095, apelul de cruciadă a fost lansat de către papa Urban al II-lea. În Conciliul de la Clermont din 1095, în cadrul sinodului, Papa Urban al II-lea a anunțat public cruciada pentru eliberarea Țării Sfinte de sub ocupația musulmanilor, declarând ""nimicirea dușmanilor creștinătății și iertarea eternă a păcatelor pentru cei care
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
dintre bisericile catolică și ortodoxă, apoi, prin răspândirea catolicismului în noi regiuni. În conciliile de la Piacenza și Clermont din 1095, apelul de cruciadă a fost lansat de către papa Urban al II-lea. În Conciliul de la Clermont din 1095, în cadrul sinodului, Papa Urban al II-lea a anunțat public cruciada pentru eliberarea Țării Sfinte de sub ocupația musulmanilor, declarând ""nimicirea dușmanilor creștinătății și iertarea eternă a păcatelor pentru cei care vor lupta sub semnul crucii"". Răspunsul a fost pozitiv, iar papa le-a
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
în cadrul sinodului, Papa Urban al II-lea a anunțat public cruciada pentru eliberarea Țării Sfinte de sub ocupația musulmanilor, declarând ""nimicirea dușmanilor creștinătății și iertarea eternă a păcatelor pentru cei care vor lupta sub semnul crucii"". Răspunsul a fost pozitiv, iar papa le-a spus episcopilor să se întoarcă în parohiile lor și să obțină susținere pentru cruciadă pe fondul slăbirii puterii selgiucizilor din Orient. Fiecare grup de creștini trebuia să se supună seniorului local și să se autofinanțeze. Grupurile trebuiau să
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
unindu-se, au început contraofensiva, ajutate fiind de nemulțumirile din rândul populației supuse, care se răscoală în mai multe rânduri. Cele două războaie purtate, în anii 1144-1146, între cruciați și selgiucizi au sfârșit cu recucerirea Edessei de către musulmani. În 1145, papa a decretat Cruciada a doua că răspuns direct la pierderea Edessei. În luna martie 1146, călugărul Bernard de Clairvaux chema la război sfânt contra sarazinilor nu ca să-i convertească pe aceștia, pentru că el credea în libertatea actului de credință, ci
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]