11,985 matches
-
al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre cele mai întinse județe ale țării și unul de câmpie și stepă, de foarte joasă altitudine. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic Ialomița se află două județe, Ialomița și Călărași. Plasa Țăndărei a existat între anii 1919 și 1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Țăndărei, astăzi aflată tot în județul
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Țăndărei, astăzi aflată tot în județul Ialomița. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Țăndărei, astăzi aflată tot în județul Ialomița. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
științific. Călătoria durează nouăsprezece zile, iar narațiunea include descrieri ale Pământului din spațiu, precum și coborârea sa pe satelitul vulcanic. Călătorul descoperă că Luna este locuită de oameni mici de statură, urâți și fără urechi: "„(...) agățându-mă cu amândouă mâinile de plasă, abia dacă mai avui vreme să-mi dau seama că întregul ținut, atât cât vedeam cu ochii, era presărat pretutindeni cu locuințe de pitici, când, iată, am și căzut cu capul în jos drept în inima unei cetăți fantastice, în mijlocul
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
Plasa Călărași, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Ialomița. Cu o suprafață de 7.095 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Ialomița, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre cele mai întinse județe ale țării și unul de câmpie și stepă, de foarte joasă altitudine. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic Ialomița se află două județe, Ialomița și Călărași. Plasa Călărași a existat între anii 1919 și 1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea omonimă, Călărași, astăzi aflată în județul
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea omonimă, Călărași, astăzi aflată în județul Călărași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea omonimă, Călărași, astăzi aflată în județul Călărași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, după cum urmează, În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și reorganizate), adăugându-se următoarel trei, Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
Plasa Bahlui, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Iași. Cu o suprafață de 3.227 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Iași, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
al județului interbelic, se află județul actual Iași, având o suprafață sensibil mai mare, 5.476 km², având încorporate părți (mai mult sau mai puțin semnificative) din județele interbelice Botoșani, Baia, Roman, Vaslui și Fălciu (de la nord, în sens anti-orar). Plasa Codru a existat neîntrerupt între anii 1919 și 1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum celelalte plăși fuseseră reorganizate. Reședința sa fusese localitatea Buciumii, pe atunci
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
Roman, Vaslui și Fălciu (de la nord, în sens anti-orar). Plasa Codru a existat neîntrerupt între anii 1919 și 1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum celelalte plăși fuseseră reorganizate. Reședința sa fusese localitatea Buciumii, pe atunci comună urbană, actualmente inclusă în municipiul Iași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum celelalte plăși fuseseră reorganizate. Reședința sa fusese localitatea Buciumii, pe atunci comună urbană, actualmente inclusă în municipiul Iași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
mai mari sau mai mici, după cum celelalte plăși fuseseră reorganizate. Reședința sa fusese localitatea Buciumii, pe atunci comună urbană, actualmente inclusă în municipiul Iași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
după cum celelalte plăși fuseseră reorganizate. Reședința sa fusese localitatea Buciumii, pe atunci comună urbană, actualmente inclusă în municipiul Iași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61,72 %) se găseau în mediul
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
pe atunci comună urbană, actualmente inclusă în municipiul Iași. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, apoi în trei, respectiv în șase plăși (în , după cum urmează, Ambele plăși restructurate, Codru și Turia, aveau incluse părți ale fostei plase Copou (existentă între anii 1925 și 1930). Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 276.230 locuitori, dintre care 168.710 (adică 61,72 %) se găseau în mediul rural, iar 108.520 (adică 38,28 %) proveneau din mediul
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a fost foarte vestită în zonă. Acesta a cântat împreună cu frații săi, vioriștii Vasile Falcoe
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
temnița grea și muncă silnică. Tortura fizică și psihică fiind devastatoare, unii prizonieri au încercat să se sinucidă, tăindu-și venele cu cioburi de sticlă. Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu s-au sinucis aruncându-se prin golul scărilor, înainte de instalarea plaselor de siguranță. Mulți au murit în urma bătăilor și torturilor, precum și în lipsa asistenței medicale. Alexandru Bogdanovici, unul dintre inițiatorii reeducării la Suceava, considerat oportunist în timpul detenției la Pitești, a fost torturat în continuu de Țurcanu și ceilalți foști colegi, până la moartea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
din spate a capului cu panglici lungi și groase într-un arc mare. Creasta poate fi brodată cu perle și fir de aur sau este mai simplă, folosind de obicei motive florale. Partea din față este frecvent decorată cu o plasă de perle. În timp ce poartă un cocoșnic femeile au de obicei părul strâns la spate. Cocoșnicul seamănă cu arcelet-ul francez purtat în Anglia dinastiei Tudoilor, dar fără voal negru. Cuvântul "kokoshnik" apare pentru prima dată în documente din secolul al XVI
Cocoșnic () [Corola-website/Science/335831_a_337160]
-
și traducător român de origine evreiască originar din Basarabia, inginer ca formație. s-a născut în familia unui medic evreu din Cahul, care s-a implicat în cercurile românești basarabene, ajungând să ocupe funcții publice ca cea de medic de plasă și apoi, de județ. Fratele mai mare al lui Iosif, a participat la Războiul de Independență al României și s-a numărat printre puținele sute de evrei români care au obținut în acea perioadă cetățenia României și a ajuns sa
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
este numele pe care colonizatorii francezi le-au dat jocului american "baggatway". În locul unui băț curbat, se utilizează un băț cu plasă la capăt pentru aruncarea, prinderea și menținerea mingii. La "baggatway" participau până la 500 de jucători și jocul se transforma adesea într-o luptă care se putea solda cu morți și răniți. Regulile lacrosse-ului modern au fost formulate în 1876 de către
Lacrosse () [Corola-website/Science/332754_a_334083]
-
evoluția microplasticelor, din septembrie 2008, definește microplasticele ca fiind particule de plastic mai mici de 5 mm. Definiția nu include dimensiunea inferioară a microplasticelor, dar se presupune că variază între 5 mm și 333 μm, aceasta provenind de la dimensiunea ochiurilor plaselor neuston, care în general, sunt utilizate pentru prelevarea probelor. Un studiu efectuat de niște cercetători de la Philosophical Transactions of the Royal Society, clasifică deșeurile din plastic în trei categorii: macroplastice (< 20 mm), mezoplastice (2 - 20 mm), și microplastice (>2 mm
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
a fost un pește teleostean din familia "Belonidae". Lepisosteiformele sunt în general pești de apă dulce, deși unele specii pot intra ocazional în apele salmastre sau marine de lângă malul mării. Peștele aligator ("Atractosteus spatula"), în special, este frecvent prins cu plasele pentru creveți în mlaștinile sărate din Louisiana și a fost adesea observat în apele marine de pe coasta Golfului Mexic ale SUA. Lepisosteiformele pot tolera ape cu conținut scăzut de oxigen deoarece au o vezică înotătoare foarte vascularizată care comunică cu
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
alte insecte acvatice. Icrele și puietul nu sunt îngrijite de părinți. Icrele sunt extrem de toxice. Longevitatea acestor pești este de cel puțin de 20 de ani. Lepisosteiformele sunt frecvent considerate ca dăunători pentru peștii destinați pescuitului sportiv și rup adesea plasele pescarilor în statele din sud-estul SUA. Peștii aligator sunt prădători importanți în majoritatea ecosistemelor acvatice unde ei se întâlnesc. Carnea lepisosteiformelor este foarte osoasă și de obicei nu este consumată de către oameni. Excepțiile includ New Orleans și unele regiuni din
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
milioane de lei. În același an, pentru implementarea primei etape a proiectului, au fost alocate circa 5,5 de milioane de lei, bani valorificați pentru construcția a 0.293 km de gard din metal, 2.807 km de gard din plasă metalică, renovarea a 0.387 km de gard istoric și a porții centrale a Parcului Țaul. Pentru implementarea celei de-a doua etape (2014-), Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale a alocat 9 milioane de lei pentru efectuarea lucrărilor
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
Liliacul frugivor gulerat mic a fost găsit de-a lungul ecuatorului în următoarele țări: Angola, Camerun, Republica Centrafricană, Congo, Republica Democrată Congo, Coasta de Fildeș, Guineea Ecuatorială (Bioko), Gabon, Ghana, Guineea, Liberia, Nigeria, Rwanda, Sierra Leone, Togo, Uganda. Deși este rareori prins în plasele de la nivelul solului, el este frecvent prins în plasele din coronament. În Parcul Național Tai (Coasta de Fildeș) este unul din cei mai comuni lilieci frugivori. Liliecii frugivori gulerați mici se găsesc mai ales prin păduri. Ei au fost capturați
Liliac frugivor gulerat mic () [Corola-website/Science/333844_a_335173]