12,341 matches
-
de risc", "Business On Air"), educație ("Tânăr în Europa") sau mediu înconjurător ("Planetă Verde"). După amiază vă propunem programul "RFI 360", adică 4 ore de știri și muzica. Seară începe cu retrospectivă zilei, "40 de minute", realizată în duplex de redacțiile de la București și Paris. Urmează emisiunile de analiză și dezbatere: "En français, s’îl vous plait", "Sănătatea FM, Punerea pe gânduri, Art Cultură". Grila de programe mai conține rubrici, magazine, cronici, cursuri de limba franceză. Tot atâtea motive ca să ascultați
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
cu Institutul Politehnic București. În decembrie 1992, Consiliul Național al Audiovizualului a atribuit Universității Politehnica București o licență de emisie pe frecvența de 93,5 Mhz pentru Radio Școală Delta. Acordul prevedea preluarea emisiunilor produse de RFI Monde și de Redacția Română din Paris, dar și formarea unor specialiști în emisiuni de radio. Între 1992 și 1998, RFI a încheiat un parteneriat și cu Facultatea de Jurnalism a Universității București, oferind studenților posibilitatea de a efectua stagii la Radio Delta. În
RFI România () [Corola-website/Science/316531_a_317860]
-
Administrativ). Își continuă studiile la Universitatea Valahia din Târgoviște, luându-și licența în Biblioteconomie și Arhivistică (2003) cu o teză despre Fondurile "Localia" și "Personalia" ale bibliotecilor. Primele versuri îi sunt publicate, cu un pseudonim timid (Anomis), la rubrica "Poșta redacției" a revistei "Ateneu", din iarna anului 1985, cu un scurt comentariu semnat de poetul Sergiu Adam. Debutează cu poezie în anul 1987, în revista "Limba și literatura română pentru elevi" (București). Publică poezie, proză și interviuri în revistele literare: "Ateneu
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
genului, "Amazing Stories", în 1926. A spus că a devenit interesat de concept din copilărie după ce a citit traduceri ale lucrărilor lui Percival Lowell. A jucat de asemenea un rol cheie în începerea fandomului, publicând adresele oamenilor care trimiteau scrisori redacției. Astfel, fanii science fiction au început să se organizeze, devenind conștienți de ei înșiși ca mișcare și forță socială. Tot el a creat și termenul "science fiction". În 1929 și-a pierdut primele reviste în urma unui proces de faliment. Nu
Hugo Gernsback () [Corola-website/Science/316557_a_317886]
-
ia cu sine, în literatură. Dincolo de ușă încep „chinurile scrisului”? Chinuri? Dar Ion Lazu e sigur că asta e „unica plăcere a vieții”... Mantia protectoare anti „iepocă” e manuscrisul. Așa cum cele 6-7 luni pe an, departe de București și de redacții ori edituri, îi asigură sistemul imunitar. Distanța e vaccinul la toxinele literare. Credința scriitorului Ion Lazu? „A te îngropa în manuscrise. Te vor proteja de frigul morții, așa cum te-au izolat de viață”. Hîrtia scrisă poate orice, chiar să învingă
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
Muncitoresc al Poloniei. A fost secretar al revistei Nowa Kultura (Cultura Nouă). A colaborat cu revista Kultura Robotnicza (Cultura Muncitorească), organul legal al Partidului Comunist Muncitoresc al Poloniei 7. Scria pentru revista lunară Dźwignia (Pârghia) și a fost membru al redacției Miesięcznik Literacki (Revista Lunară Literară). În 1930 a fost închis scurt timp împreună cu Jan Hempel și Aleksander Wat în Varșovia. Au primit ajutor de la Bolesław Wieniawa-Długoszowski, adjutantul mareșalului Piłsudski, atunci comandantul Divziei de cavalerie și șeful garnizoanei Varșovia. Acolo Broniewski
Władysław Broniewski () [Corola-website/Science/316729_a_318058]
-
BBC Romania a fost un post de radio în limba română, ce aparține British Broadcasting Corporation. Redacția în limba română a BBC World Service și-a început transmisiile la 15 septembrie 1939 și a emis pentru ultima oară în 31 iulie 2008. La început s-au transmis doar buletine de știri, iar mai apoi au fost difuzate
BBC România () [Corola-website/Science/315061_a_316390]
-
reluarea relațiilor cu Societatea de Radiodifuziune și Televiziune oferă noi oportunități pentru ascultătorii BBC. Mai mult decât atât, grupuri de jurnaliști români au oportunitatea de a ajunge la Bush House și de a vedea efectiv cum se lucrează într-o redacție BBC. Fluxul de informații devine mult mai ușor, iar în transmisiunile BBC pentru Romania se regăsesc emisiuni culturale, de analiză, știri, dar și lecții de limba engleză. Locul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este luat în scurt timp de Nicolae Ceaușescu. De
BBC România () [Corola-website/Science/315061_a_316390]
-
iar în transmisiunile BBC pentru Romania se regăsesc emisiuni culturale, de analiză, știri, dar și lecții de limba engleză. Locul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este luat în scurt timp de Nicolae Ceaușescu. De altfel, Securitatea controlează accesul la informații, iar personalul redacției BBC este intens supravegheat. Munca jurnaliștilor se dovedește a fi dificilă în acești ani. Informațiile primite din țară se dovedesc a fi doar zvonuri, însă BBC lasă la o parte subiectele care nu pot fi verificate. Totuși redacția a trimis
BBC România () [Corola-website/Science/315061_a_316390]
-
iar personalul redacției BBC este intens supravegheat. Munca jurnaliștilor se dovedește a fi dificilă în acești ani. Informațiile primite din țară se dovedesc a fi doar zvonuri, însă BBC lasă la o parte subiectele care nu pot fi verificate. Totuși redacția a trimis și ziariști în țară. După moartea lui Ceaușescu, libertatea de mișcare a oferit BBC-ului posibilitatea de creștere rapidă. S-au angajat primii reporteri locali, oferind un gen de radio modern și introducând în grila de programe interviuri
BBC România () [Corola-website/Science/315061_a_316390]
-
ales din 1977 în comitetul de conducere, vicepreședinte din 1982). A contribuit la reinstituirea simpozioanelor naționale de numismatică (din 1974), devenite de atunci o manifestare stiințifică regulată. Conservator al colecției numismatice a Societății, a fost și membru în comitetul de redacție al "Buletinului" acesteia (din 1978), având un rol important în editarea lui corespunzătoare și în organizarea schimburilor de carte. Același rol l-a jucat (încă din 1972) și în redacția revistei academice "Studii și cercetări de numismatică". Gh. Poenaru-Bordea a
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
numismatice a Societății, a fost și membru în comitetul de redacție al "Buletinului" acesteia (din 1978), având un rol important în editarea lui corespunzătoare și în organizarea schimburilor de carte. Același rol l-a jucat (încă din 1972) și în redacția revistei academice "Studii și cercetări de numismatică". Gh. Poenaru-Bordea a avut o activitate publicistică susținută. Alături de publicațiile de specialitate, a avut numeroase participări la lucrări colective de referință, recenzii și note - peste 50 (mai ales pentru publicații străine, greu accesibile
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
comentarii de jurisprudență; articole și interviuri în presa centrală și locală din țară și străinătate, precum și la posturile de televiziune, mai ales, în perioada mandatului parlamentar și diplomatic (peste 50 de articole și interviuri); Membru de onoare al Colegiului de redacție al Revistei Curierul judiciar; Membru al Colegiului științific al Revistei Române de Executare Silită; Participare la diferite conferințe sau simpozioane internaționale Caracas, Merida, Valencia, Barcelona, București, Sibiu, Rennes și Oajaca (Mexic); Distins în anul 2003 de către Institutul Român pentru Drepturile
Ioan Leș () [Corola-website/Science/315115_a_316444]
-
Facultatea de Stomatologie din Cluj (1949) și ca medic șef de secție la Policlinica I din Cluj. În 1924 a fost redactorul primei reviste stomatologice din România: "Revista Stomatologică - "Fogovorsi Szemle"" (împreună cu J. Aleman). A fost membru în Comitetul de Redacție al următoarelor reviste de specialitate:
Zoltán Vass () [Corola-website/Science/318528_a_319857]
-
urmează Cursurile superioare de regie de pe lângă Institutul de artă cinematografică (în limba rusă:"Всероссийский государственный университет кинематографии имени С. А. Герасимова") din Moscova, în clasa maestrului Emil Loteanu. Stagieri în domeniul jurnalismului: la Radio "Europa Liberă" (Munchen, 1993) și la redacția ziarului "Orlando Sentinel" (Orlando-SUA, 1994). Din penutlimul an de studenție (1979) se angajează ca reporter la ziarul "Tinerimea Moldovei", unde lucrează până în 1983, inițial semnând "Valeriu Butnaru". Concomitent colaboreză cu publicațiile "Învățământul Public" și "Literatura și Arta". Între 1985 și
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
Reniță) a fost un moment de răscruce - apare "perestroica" - se formează Agenția de presă (independentă-nestatală) Basa Press. Din 1992 până în 1994, a fost director artistic al Teatrului "Eugene Ionesco". Activează, în paralel, în calitate de corespondent pentru Basarabia la Radio "Europa Liberă", redacția emisiunilor în limba română (1992-1996). În 1995 fondează Grupul de presă "Flux" (GPF), al cărui director devine. Odată cu întemeierea GPF, în Republica Moldova apare o prestigioasă agenție independentă de știri ("AP Flux"), iar publicul cititor beneficiază de unul dintre cele mai
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
RDG și Polonia. Filmul a fost difuzat la Televiziunea Centrală în contextul sărbătoririi a 20 de ani de la victoria asupra Germaniei hitleriste. E unul dintre autorii și alcătuitorii volumului de eseuri și articole “România Populară astăzi”, editat în colaborare cu redacția ziarului “Scînteia”, organul de presă al partidului comunist român. Din 1969 pînă în 1971 e redactor-șef al studioului Relații cu Străinătatea la Televiziunea Centrală a Uniunii Sovietice. În perioada respectivă televiziunea sovietică a difuzat serialul “The Forsyte Saga” al
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]
-
-te cu focul”, carte despre minerii și metalurgiștii din Donețk. În 1976, la Editura “Molodaia gvardia”, în colecția “Viața oamenilor celebri”, apare cartea lui Vidrașcu “Petru Groza”. La începutul anilor ’70, după inaugurarea construcției uzinei de automobile de la Nabereznie Celny, redacția revistei “Novîi mir” a luat sub patronajul său această construcție. Un grup de scriitori și jurnaliști, care-l includea și pe Vidrașcu, a plecat la “Kamaz” și a pus bazele unei comunități a prozatorilor și poeților din regiune. S-a
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]
-
și a uzinei. Printre altele, au văzut lumina tiparului trei volume editate de “Novîi mir” și intitulate “Naberejnîie Celnî” și cartea lui Vidrașcu “Cheiul speranței”. a continuat să publice în “Novîi mir”, unul din eseurile sale, intitulat “Un reportaj de sub redacție”, fiind consacrat metroului nou din Moscova. În 1977, îi apare, în limbile rusă și moldovenească, cartea “Întîlniri. Notițe despre limba rusă”. În 1980, la Editura “Molodaia gvardia”, apare a doua carte a lui Vidrașcu în colecția “Viața oamenilor celebri”, un
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]
-
S-a înscris la Academia Comercială din București, dar după an a renunțat și s-a înmatriculat în 1949 la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", București, unde l-a avut profesor pe pictorul Camil Ressu. A fost membru în redacțiile revistelor "Contemporanul, Luceafărul, Gazeta literară, Secolul XX" și "Urzica". A fost redactor artistic la revistele "Ramuri" (Craiova) și "Tribuna României" (București). A fost pictor scenograf la Teatrul Dramatic Galați (decoruri și costume la piesa „R.U.R.” de Karel Čapek
Benedict Gănescu () [Corola-website/Science/318626_a_319955]
-
Matei Alexandrescu (editura Cartea Românească, București, 1939). În 1939, Mac Constantinescu a contribuit la realizarea decorului și costumelor pentru spectacolul “Nuntă în Carpați“ de Paul Constantinescu, recitalul fiind susținut de soția sa, Floria Capsali. A făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Simetria”, înființată de Matila Ghyka.
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
Federale Iugoslavia. În anii 1980 era cunoscut îndeosebi pentru genul de fotografie „Life,” iar în anii ‘90 se orientează spre teme duhovnicești și tradiționale. Ca redactor, editor și pedagog a avut o mare influență asupra tinerei generații de profesioniști din redacții, edituri și grupări artistice, mai ales datorită abordării sale culturale ce leagă tradiționalul de modernitate. A absolvit psihologia în cadrul Facultății de Filosofie din Belgrad în anul 1976. Se ocupă de fotografie din 1965/66 în cadrul foto-clubului "Vuk Karadjici" din Loznița
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
limbaj, cu deosebiri în funcție de profilul publicației. În fiecare județ existau apoi ziarele județene, organe deopotrivă ale comitetelor județene de partid și ale consiliilor populare județene. Numele acestora reflectau „culoarea” regimului: Făclia (Cluj), Drapelul (Timișoara), Flacăra Iașului (Iași) etc. Atmosfera din redacțiile comuniste era una apăsătoare, constrânsă de stricta supraveghere a unicului partid. Tovarășul nu trebuia să lipsească din niciun număr al presei. De altfel, a devenit lege ca atât numele, cât și prenumele Tovarășului să nu apară despărțite pe silabe, trecute
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
grupaj de versuri, poezia „Erou al păcii”. Autorul a dorit prin acele versuri să-și exprime dragostea față de conducător, nu numai prin conținutul poeziei, ci și printr-un artificiu tehnic, prin care trebuia să formeze Nicolae Ceaușescu. Din neglijență, în redacție au fost omise câteva strofe din poezie, astfel că a ieșit Ceaușescolae, ceea ce a produs o adevărată catastrofă în redacție. Un aspect destul de important în presa de la acea vreme l-a reprezentat limba de lemn, care a atins apogeul în timpul
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
numai prin conținutul poeziei, ci și printr-un artificiu tehnic, prin care trebuia să formeze Nicolae Ceaușescu. Din neglijență, în redacție au fost omise câteva strofe din poezie, astfel că a ieșit Ceaușescolae, ceea ce a produs o adevărată catastrofă în redacție. Un aspect destul de important în presa de la acea vreme l-a reprezentat limba de lemn, care a atins apogeul în timpul Tovarășului. Chiar și știrile trebuiau să fie scrise după o anumită grilă și într-un limbaj specific. Limba de lemn
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]