19,447 matches
-
-i da o explicație. Spaima astfel spiritualizată-sublimată se manifestă sub forna venerării unei "forțe" misterioase primitiv simțită drept o amenințare care anihilează orice mijloc de apărare, sugerînd recurgerea la implorare. Aceasta spaimă sublimată transformată în adorare este cea care caracterizează simțul religios sub forma sa exprimata prin imagini. Misterul esențial inexplicabil "esența" misterioasă a vieții, dacă-i putem spune așa este cel care, suferind o transpunere pe plan imaginativ, reprezentată sub forma unei imagini pur simbolice, a fost numit în toate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
576 p. • Istoria civilizației britanice, vol. 2, Adrian Nicolescu, 328 p. • Istoria Franței, François Lebrun. Jean Carpentier, 350 p. • O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky, 704 p. • Orizont închis, Al. Zub, 200 p. • Rațiune și cultură, Ernest Gellner, 260 p. • Simțul practic, Pierre Bourdieu, 504 p. • Stofa diavolului, Michel Pastoureau, 120 p. • Universul psihic, Ștefan Lupașcu, 250 p. • Sociologia banilor, Nigel Dodd, 300 p. • Mass media, Pierre Sorlin, 208 p. Colecția ESEURI DE IERI Șl DE AZI • Breviarul nebuniilor curente, Luca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sistemică și școala de contingență sau a managementului contextual. În mod tradițional, până la apariția întreprinderilor mari și foarte mari, sub diferite forme de constituire, funcția de manager era îndeplinită de proprietar și se baza mai mult pe intuiție și bun simț. Întreprinderile mari au făcut necesare îmbunătățiri în sfera organizării producției și a muncii și deci, implicit, și în concepția de conducere. Din punct de vedere istoric această evoluție a însemnat trecerea de la managementul empiric la cel științific și a fost
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
pentru care oamenilor trebuie să le fie furnizate posibilități de angajare pe baza performanței, să se creeze împreună cu ei un mediu de lucru sigur, incitant și inclusiv care le valorifică diversitatea și recunoaște contribuțiile individuale, să fie ajutați să câștige simțul satisfacției și împlinirii prin munca lor. La baza acestui obiectiv stă simplul fapt că performanțele complexului încep cu angajați motivați. Fidelitatea lor este cheia și managerul, convins fiind că fiecare își poate aduce contribuția, trebuie să poată avea încredere că
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
o pa-gină albă (tabula rasa), cîștigîndu-și umanitatea în mod progresiv, plecînd de la impresiile recepționate din mediul înconjurător. Condillac va oferi, în 1754, o formulare arhetipală a acestei concepții despre om, sub forma unei statui ce devine o ființă umană prin intermediul simțurilor sale. Hume, Smith și, mai tîrziu, Hayek vor îmbrățișa această teorie asupra naturii umane. Pentru acest soi de senzualism, rațiunea este sclava pasiunilor. În consecință, în opoziție cu perspectiva carteziană, care face din om o ființă rațională capabilă să instituie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
considerăm însă evoluțiile umane în relație directă cu ordinea divină, de aceea teologia are un aport fundamental și în acest domeniu. Fără aceste aporturi, știința economică nu poate surprinde reperele acestor fluctuații pe termen lung, acestor trenduri seculare, ce scapă simțului comun. Desigur, este relativ ușor de reperat o criză, fie ca agricolă, industrială etc., sau un crah bursier sau monetar, dar e mai greu de indicat cauzele, de analizat profunzimea manifestărilor și de prevăzut consecințele pe multiple planuri ale acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare ο Flegmatic: calm, liniștit, se adaptează greu la situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul măsurii, uneori nepăsător ο Melancolic: are rezistență scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viață afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă Caracter • atitudinea față de muncă: ο manifestă hărnicie, consecvență, perseverență
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
fără ambiție, fără inițiativă, manifestă automulțumire • atitudinea față de alții ο manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor, este cooperant ο manifestă egoism, lașitate, falsă modestie, aroganță, infatuare, impunere, grandomanie, lene • atitudinea față de sine ο are spirit autocritic, simțul valorii personale, manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate ο nu are spirit autocritic, simțul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate, grandomanie Aptitudini și interese • pentru activitatea școlară ο lucreză, repede, bine
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ο manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor, este cooperant ο manifestă egoism, lașitate, falsă modestie, aroganță, infatuare, impunere, grandomanie, lene • atitudinea față de sine ο are spirit autocritic, simțul valorii personale, manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate ο nu are spirit autocritic, simțul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate, grandomanie Aptitudini și interese • pentru activitatea școlară ο lucreză, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
colegialitate, acordă ajutor, este cooperant ο manifestă egoism, lașitate, falsă modestie, aroganță, infatuare, impunere, grandomanie, lene • atitudinea față de sine ο are spirit autocritic, simțul valorii personale, manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate ο nu are spirit autocritic, simțul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate, grandomanie Aptitudini și interese • pentru activitatea școlară ο lucreză, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de învățare ο lucrează bine, dar cu consum de
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
modestie, aroganță, infatuare, impunere, grandomanie, lene • atitudinea față de sine ο are spirit autocritic, simțul valorii personale, manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate ο nu are spirit autocritic, simțul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate, grandomanie Aptitudini și interese • pentru activitatea școlară ο lucreză, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de învățare ο lucrează bine, dar cu consum de timp și energie ο nu manifestă interes pentru școală • înclinații
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
determina pe Călinescu să considere acest episod o prelungire a pasiunii scriitorului pentru genul polițist) cu scopul de a desluși cauzele sinuciderii lui Ladima. De la procurorul, care a instrumentat cazul, află, cu stupoare ("Tot conținutul sufletesc mi se clătina în simțuri ca apa într-un vas purtat"56) că poetul era îndrăgostit de d-na T. Enigma, în loc să fie elucidată, se adâncește progresiv. Astfel, apare întemeiată ideea deja expusă de critica modernă, că romanul se încadrează în specia "operelor cu final
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
anumite aspecte ale creației. În plus, C.G. Jung explică de ce o persoană oarecare este capabilă să realizeze dacă visul său este unul important sau de neglijat: "Dar de unde știe cineva dacă visul său este "mare" sau "minor"? Știe în virtutea unui simț instinctiv al semnificativului. Se simte atât de copleșit de impresie, încât nici nu se gândește să păstreze visul pentru sine, simte nevoia să îl povestească, plecând de la presupunerea corectă din punct de vedere psihologic, că el este relevant pentru toți
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
trădează inteligența și viața interioară intensă a unui anume personaj, ci și în visul răspândit în operă. Probabil că s-ar putea evoca din nou și accidentul biografic (surditatea), fiindcă e de domeniul evidenței că, dacă un anumit organ de simț e atrofiat, celelalte sporesc în acuitate. Viața și visul omului Camil Petrescu se reflectă în sensibilitatea aparte și năzuința perceptivă a eroilor săi. Atmosfera apăsătoare, de plumb, menționată în descrierea onirică se cuvine coroborată cu celălalt aspect tragic al existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
le trimite Emiliei (demonstrat fiind caracterul lor ermetic), sunt, în realitate, destinate d-nei T: " Nu m-ați înțeles cu adevărat? Toate aceste strigăte mute, disperate, să nu fi fost într-adevăr auzite, înțelese de d-voastră, care aveți mai multe simțuri decât celelalte femei, decât ceilalți oameni din lume? Doamnă, versurile mele nu v-au spus nimic, pentru că ele nu vorbesc niciodată de dragoste, dar substanța lor era, toată, iubirea aceasta eterată și otrăvitoare, care astăzi, neînduplecat, îmi apasă țeava ucigașe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dorința de a trece la fapta vindicativă nu se declanșează decât printr-un declin în conștiință. Firește că o reprezentație dramatică substanțială nu e posibilă fără existența unui personaj substanțial. În acest punct, teatrologul român dă dovadă de un fin simț analitic, considerând că prințul Danemarcei nu reprezintă pe nimeni, ci este el, pur și simplu. Hamlet nu este un tip reprezentativ, ci unul semnificativ. El nu ilustrează nici Danemarca, nici Anglia și, cu atât mai puțin, pe cei care gravitează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
crima lui se răsfrânge asupra cetățenilor, metamorfozând regatul într-o temniță. În piesa lui Camil Petrescu tot un asasin se află la conducerea Ministerului justiției și această nefastă stare de lucruri ultragiază în egală măsură condiția morală și logica bunului simț ale lui Gelu Ruscanu. A-l accepta pe Saru Sinești ca garant al dreptății și adevărului este echivalent, crede eroul, cu ideea existenței unui cerc pătrat. În contextul câmpului arhetipal hamletian, cel mai dificil este de demonstrat complexul Ofeliei și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ea, oricât de mică, care să nu se transmită în același timp penei întregi; și că toată această varietate de mișcări este descrisă deopotrivă în aer de partea sa superioară..." Nu interesează, în acest punct al analizei noastre, raportul dintre simțul comun și cel intern, ci tocmai liantul evidențiat de fragment. Scriind, Descartes gândește că scrie, scrie și gândește despre scriitură (s. n.) Descartes respiră propria forță creatoare, iar Luceafărul, prin vederea vederii Cătălinei, în diversele ipostaze, se proiectează în lumea pământească
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fie subiectiv, dar, întrucât dorește ca Fred, în fapt "cititorul" gesturilor sale, să se recunoască în acțiunea narată, trebuie să fie obiectiv. Caracterul inoperant și lipsa de adecvare a termenilor "subiectiv" și "obiectiv" devin, astfel, ușor evidente chiar pentru bunul simț comun, iar formele de impersonalizare sau de subiectivizare a unei opere sunt relative.454 Am încercat să demonstrăm, cu argumente, singularitatea efortului romancierului Camil Petrescu, concentrându-ne asupra Patului lui Procust, pe care îl apreciem ca mai bogat în indicii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
abordare mult mai aspră a cazului și stabilirea cel puțin a unor daune compensatorii pe care dr. A. ar fi trebuit să le plătească pacientei vătămate. Medicul trebuie să dea dovadă, în permanență, de atenție, prudență, discernământ, de un extrem simț al observației și de puterea și capacitatea de a face conexiuni rapide și eficiente cu privire la informațiile pe care le deține despre pacient. În momentul în care nu este capabil de un astfel de comportament și rezultatul acțiunilor sale nu este
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și nu asupra celui bolnav pot duce fie la prelungirea nepermisă a zilelor de îngrijiri medicale, fie la necesitatea efectuării unor noi intervenții chirurgicale, fie, mai grav, la vătămări corporale grave ale pacientului precum infirmitățile fizice permanente, sluțirea, pierderea unui simț sau organ etc. În aceste cazuri se justifică tragerea la răspundere penală a cadrului medical, pe temeiul vătămării corporale din culpă. 6. Provocarea ilegală a avortului, conform art. 185 Cod penal. Fapta constituie infracțiune posibilă a se încadra în cazuistica
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
preponderența și specificitatea elementului moral al prejudiciului ne determină să afirmăm că, în loc să discutăm despre reparare, mai realist ar fi să vorbim despre compensarea acestuia. Este imposibil de stabilit o echivalență între prejudiciu și despăgubire întrucât un organ sau un simț pierdut nu vor putea fi înlocuite niciodată cu altele identice, iar banii nu vor fi niciodată un substitut al durerii. În domeniul accidentelor medicale este dificil, dacă nu imposibil de reparat în natură prejudiciul. Cea mai adecvată măsură este compensarea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
implicat efectiv în sistemul sanitar, să fie la curent cu evoluția acestuia și să apară ca o figură autoritară, însă nu prin poziția sa publică într-o instituție sau în virtutea unui mandat, ci tocmai ca expresie a neutralității, obiectivității și simțului echității de care dă dovadă. Este important ca mediatorul să acorde mai multă atenție situației de fapt decât aspectelor de drept, precum și probelor administrate de părți și argumentelor înaintate de către acestea pentru a-și justifica punctele de vedere. Mediatorul nu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
se cunosc între ei și evită, ca regulă, să își acuze sau cel puțin să își responsabilizeze colegii. De aceea alegerea arbitrilor, încă de la început, reprezintă o reală problemă. Cunoaștem astfel de atitudini din propria experiență națională și, deși bunul simț ne face să nu o condamnăm pe deplin, nu înțelegem de ce medicii cu adevărat talentați și bine pregătiți profesional acceptă să fie priviți cu suspiciune și teamă doar pentru că nu au curajul și tăria să accepte, public, faptul că uneori
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de a înceta de ambele părți chinul, de a opri aparatele care țin în viață un trup din care sufletul poate că a plecat deja, sau de a nu mai continua administrarea medicației care nu ajută decât la anihilarea tuturor simțurilor... Poate că legiuitorul român ar trebui să aibă curajul unei atitudini tranșante și să înlăture povara unei posibile acuzații penale care apasă asupra medicului care înțelege într-adevăr durerea sau neputința muribundului. Standardele terapeutice - conform legislației române în vigoare - sunt
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]