12,189 matches
-
că o înțelegere corectă a lumii pământești va ajuta omenirea să progreseze și în cele din urmă să ajungă la „Împărăția de o Mie de Ani”. Priestley, care a crezut cu tărie în schimbul liber și deschis de idei, a susținut toleranța religioasă și egalitatea drepturilor disidenților religioși, care l-au condus să susțină apariția și dezvoltarea Unitarianismului în Anglia. Natura controversată a publicațiilor lui Priestley și felul deschis în care a susținut Revoluția franceză au trezit suspiciuni publice și guvernamentale; acesta
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
corpului principal, iar în anul 1956 a fost mutat într-una din halele în care actual sunt laboratoarele TCM. În laboratoarele de TCM și TM s-au făcut în decursul timpului lucrări privind prelucrările la rece, procedeele de măsurare și toleranțele, tratamentele termice, tehnologiile neconvenționale. În prezent laboratoarele de TM care sunt amplasate în corpul principal există pe lângă laboratorul de tehnologii neconvenționale amintit, cele de procesarea produselor alimentare, de prelucrare electrochimică și chimică, de prelucrarea numerică a datelor și de proiectare
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
medii la Mulhouse. În 1894 își satisface serviciul militar. Biserica din Gunsbach, unde Schweitzer a copilărit, era împărțită între protestanți și catolici. Acest compromis a fost realizat în urma Războiului de Treizeci de Ani. Schweitzer a crescut în acest mediu de toleranță religioasă și astfel ajunge la concluzia că adevăratul creștinism ar trebui să conducă la unitate religioasă. În 1893, Schweitzer începe să studieze teologia la Universitatea din Strasbourg. În 1899 Schweitzer devine preot la biserica St. Nicholas din Strasbourg, iar în
Albert Schweitzer () [Corola-website/Science/315868_a_317197]
-
Roma, Napoli, Sicilia. Acestea cuprind galerii strâmte și înalte, camere cu firide în care erau așezate trupurile celor decedați și camere transformate în sanctuare (cu altare și decorate cu picturi religioase). La mijlocul secolului al III-lea, un prim edict de toleranță permite construirea la Roma a unor case-biserici ("domus eclesiae"), dar care au fost distruse în secolul al IV-lea, în perioada ultimei mari persecuții. Primele biserici creștine au apărut în secolul al IV-lea, după domnia lui Constantin cel Mare
Arta paleocreștină () [Corola-website/Science/315179_a_316508]
-
lui Chosroe II, Sfântul Mormânt a fost incendiat și relicva Crucii furată. Însă împăratul Heraclius a recuperat-o, iar patriarhul Modest al Ierusalimului i-a refăcut părțile deteriorate. Cucerirea arabă din 632 a pus capăt prezenței bizantine în această regiune. Toleranța era o regulă, și califul Omar s-a mulțumit să se roage în afara Sfântului Mormânt, fiindcă, zicea el "dacă m-aș fi rugat înaceastă biserică, ea ar fi rămas pierdută pentru voi [creștinii], deoarece credincioșii v-ar fi luat-o
Sfântul Mormânt () [Corola-website/Science/315243_a_316572]
-
resurse, structură sau strategie. Când se hotărăsc să întreprindă o acțiune o fac într-un mod calculat, încearcă să facă totul pentru a obține cât mai multe șanse de câștig, dar evită să-și asume riscuri ce nu sunt necesare. "Toleranță pentru eșec:" Antreprenorii folosesc eșecul ca pe o experiență din care pot învăța ceva. Cei mai eficienți antreprenori sunt cei care se așteaptă la dificultăți și nu sunt dezamăgiți, descurajați sau deprimați de un eșec. "Încredere în sine și optimism
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
personalitate și adjective ale atitudinii creative,găsite în literatură asupra creativității, și le-a împărțit în trăsături pozitive, social dezirabile și trăsături negative, potențial supărătoare. Dintre acestea, în ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme, curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate, independența (autonomia), originalitatea etc.. "Independența (autonomia)".Persoanele creative tind să fie independente,nonconformiste în gândire și acțiune, sunt relativ neinfluențate de alții. Autonomia este o trăsătură care înglobează și alte dispoziții sociale: introversiunea, motivația intrinsecă, autoîncrederea, dorința de
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de creativitate" care nu măsoară creativitatea "per se", ci ține seama de factorii care sunt asociați cu creșterea economică urbană. Indicatorul de creativitate propus pentru creșterea economică este compus din trei indici care se referă, respectiv, la Tehnologie, Talent și Toleranță ("teoria celor trei T"). R. Florida (2002) susține că succesul economic al centrelor urbane este asociat cu numărul persoanelor creative care pot fi atrase în regiunile caracterizate prin "cei trei T". Orientându-se după cadrul structurat de Florida, KEA European
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
(la: "Edictum Mediolanense") a fost o scrisoare semnată de Licinius și Constantin I în 313 care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman. Licinius guverna partea de est a imperiului și Constantin I conducea provinciile din vest. Cei doi s-au întâlnit în palatul imperial din Mediolanum pentru a sărbători nunta lui Licinius cu sora lui Constantin I și
Edictul de la Milano () [Corola-website/Science/318556_a_319885]
-
avut-o față de un cult străin celui creștin, în numele căruia se organizează cruciada, și aceasta este încă o dovadă a scimbării de mentalitate. În timpul primei cruciade, un rege, indiferent de convingerile sale, nu ar fi avut curajul să manifeste o atare toleranță religioasă. Acum, din porunca împăratului, nimeni nu s-a atins de musulmanii și de templele lor. Încoronarea unui împărat creștin la Ierusalim a produs o bucurie de nedescris în rândul pelerinilor. Erau oameni simpli, modești, ne spune Alberic des Trois
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
la asamblare) ale pieselor. Termenii """arbore" și "alezaj" sunt utilizați ,în acest context, nu numai pentru piese cilindrice cu secțiune rotundă ci și pentru elemente ale pieselor de alte forme (de exemplu, limitate de două suprafețe plane paralele). "Câmpul de toleranță" este câmpul limitat de abaterile limită (maximă și minimă) față de dimensiunea nominală. În cazul asamblării unui alezaj cu un arbore, dimensiunea nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
arbore, dimensiunea nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest sistem se aplică numai în
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest sistem se aplică numai în cazurile în care folosirea sistemului alezaj unitar este
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
se aplică numai în cazurile în care folosirea sistemului alezaj unitar este nerațională funcțional sau tehnologic (de exemplu, la utilizarea fără prelucrare a unor piese din bare trase.). Terminologie folosită în cele două definiții de mai înainte: "o clasă de toleranțe" este un termen folosit pentru o combinație dintre abaterea fundamentală și o treaptă de toleranțe. "Linia zero" este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
tehnologic (de exemplu, la utilizarea fără prelucrare a unor piese din bare trase.). Terminologie folosită în cele două definiții de mai înainte: "o clasă de toleranțe" este un termen folosit pentru o combinație dintre abaterea fundamentală și o treaptă de toleranțe. "Linia zero" este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
definiții de mai înainte: "o clasă de toleranțe" este un termen folosit pentru o combinație dintre abaterea fundamentală și o treaptă de toleranțe. "Linia zero" este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
înainte: "o clasă de toleranțe" este un termen folosit pentru o combinație dintre abaterea fundamentală și o treaptă de toleranțe. "Linia zero" este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
de toleranțe. "Linia zero" este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru același diametru nominal sunt mai scumpe; ca urmare, se preferă adoptarea sistemului alezaj unitar, așa cum s-a menționat mai sus. Din expunerea de mai
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru același diametru nominal sunt mai scumpe; ca urmare, se preferă adoptarea sistemului alezaj unitar, așa cum s-a menționat mai sus. Din expunerea de mai sus se observă că există cazuri când este necesar să se adopte
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
în toate celelalte situații se va alege sistemul alezaj unitar, ca fiind cel mai economic. Se utilizează ambele sisteme de ajustaje în mecanica fină,construcția de mașini electrice, rulmenți, mașini de ridicat. Acest articol conține text, parțial prelucrat, din lucrarea "Toleranțe, ajustaje, calculul cu toleranțe, calibre" , de Ion Lăzărescu și Cosmina-Elena Ștețiu, aflată de mulți ani (32 ani) în domeniul public.
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]