14,689 matches
-
Orientarea stânga-dreapta, sus- jos În rândurile orizontale ale scrierii constituie punctul de plecare pentru o activitate intelectuală complicată și multilaterală. După 7 ani, se manifestă, treptat, o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și trăiri numeroase euforice și de exaltare, semn că adaptarea școlară a devenit o fază tensională. În vorbirea copilului Începe să fie frecvent folosit substantivul În descrierea de situații, Întâmplări și obiecte. La 7 ani Începe să crească evident curiozitatea față de mediul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
numeroase cercetări au Încercat să stabilească Întinderea și profunzimea acestui posibil fenomen de bulversare psihică. Concluziile unor investigații independente una de alta (Dopuvn, 1966, Offer, 1975, Rutter, 1980 cf. Cosmovici, A., Iacob, L., 1999ă au indicat faptul că, În realitate, trăirea acestei vârste este mai puțin alarmantă decât stereotipul ce i se atribuie. Majoritatea subiecților au probat un traseu evolutiv În limitele crizelor normale ale vârstei - față de problemetica sexualității, a raporturilor cu părintii sau cu vârstnicii -, fară perturbări sau tumult emoțional
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a crea condiții de reușită și stare de confort psihic pentru persoana simpatizată, ajutând-o, protejând-o și făcându-i bucurii. Simpatia reciprocă este expresia unei Înțelegeri intuitiv empatice. Dragostea, sentiment de mare intensitate se conturează În perioada pubertății ca trăire tainică, neliniștitoare, mai puternică decât simpatia, uneri cu manifestări de conduită bizare. In adolescență, dragostea se contureză ca o trăire complexă de atașament, emoționalitate exaltantă pentru persoana iubită, cu forțe absorbante, și cu eforturi ca acest sentiment să nu pară
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
bucurii. Simpatia reciprocă este expresia unei Înțelegeri intuitiv empatice. Dragostea, sentiment de mare intensitate se conturează În perioada pubertății ca trăire tainică, neliniștitoare, mai puternică decât simpatia, uneri cu manifestări de conduită bizare. In adolescență, dragostea se contureză ca o trăire complexă de atașament, emoționalitate exaltantă pentru persoana iubită, cu forțe absorbante, și cu eforturi ca acest sentiment să nu pară neînsemnat (și să se neglijezeă sau să se transforme toate Împrejurările dificile În drumuri ce trebuie Învinse pentru a fi
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic, acest tip este ilustrat de paranoia. * Intra-punitive- implică trăirea sentimentelor de vinovăție și umilință. Persoana frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest tip de răspuns Îl poate determina pe individ să se simtă inferior și lipsit de orice fel de merite, existând
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest tip de răspuns Îl poate determina pe individ să se simtă inferior și lipsit de orice fel de merite, existând posibilitatea de a se instala stări depresive, psihastenii și obsesii. Impunitive- presupun trăirea sentimentelor de jenă și rușine. Accentul nu se pune, de această dată, pe Învinovațirea unei instanțe din exterior. Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. bă Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ce au vizionat filmul provocator sexual au fost cei mai agresivi, iar cei din grupul trei au fost cel mai putin agresivi. Pe de altă parte, un alt grup de cercetători au demonstrat că sexualitatea și agresivitatea sunt intrinsec incompatibile. Trăirile emoționale ca efect al provocării sexuale inhibă tendințele agresive. Pentru a depăși aceste opinii contradictorii, Zillmann, Împreună cu colaboratorii săi, propune În 1981 modelul excitație- violență privind efectele pornografiei asupra agresivității. Prin intermediul cercetărilor, s-a scos În evidență faptul că
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a anxietății. Pot fi delimitați unii parametri ai anxietății: anxietatea ca stare, denumită situativă sau reactivă, și anxietatea ca particularitate stabilă a personalității. Anxietatea situativă apare ca reacție emotională la situații stresante și prezintă diferite gradeșsi durate, caracterizându-se prin trăiri subiective: nervozitate, neliniște, tensiune. Variantele de răspuns sunt de la 1=nu este asa la 4=fara indoiala, asa este. Anxietatea stabilă denotă o permanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca amenințătoare un larg diapazon de situații, reacționând la ele
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride, Gh. Rojniță, Nicolae Leon, Mihai Manicatide, Leon Balif, Vasile Răscanu și atâția alții, care au trăit aici doar ca să lupte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
are ca obiect de reflectare și personalitățile românești. De la primele realizări cu subiecte românești (1918) s-au scurs pentru artistul medalier douăzeci de ani de activitate creatoare. Maturitatea artistului a condus la accentuarea notei de specificitate în realizarea portretului - expresia trăirilor interioare și a unor trăsături de personalitate (bunătate, înțelegere pentru suferință, dar și distincție intelectuală, hotărâre și perseverența, care-l definesc pe doctorul și profesorul Slătineanu). Linia gravurii este dominată de planurile puțin reliefate, care dau însă o anume notă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu sunt, în privința expresivității, identice. Ion Jalea se etalează aici, ca și în celelalte portrete medalistice, ca un fin observator al personajului reflectat, căruia îi surprinde notele definitorii, caracteristice atât pentru aspectul exterior, strict fizice ale chipului, cât și pentru trăirile interioare. Dacă la prima medalie chipul impresionează prin impozanta, prin notă de optimism și satisfacție a împlinirilor savantului septuagenar, la cea de a doua, sculptorul-gravor estompează zâmbetul și, alături de nota de distincție intelectuală, accentuează seninătatea, concentrarea și sobrietatea celui care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
-i să treacă mai departe, să pătrundă în lumea nouă a creației și s-o sondeze în adâncimea ei, fraza consolidată în amintirea tuturor:”- Dumneavoastră nu cunoașteți țăranul român”. Se observă înclinația scriitorului către cercetarea sufletelor simple capabile de intense trăiri, înclinația sa pentru aspectele dramatice ale vieții satului. Ion, primul mare roman țărănesc din literatura română, dovedise o definitivă familiarizare cu mediul. Scriitorul a intuit foarte bine rețeaua complexă a legăturilor sociale, a înțeles ce înseamnă pentru țăran pământul. Pădurea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
certe 100%. Se acceptă un rezultat valid, cel cu încredere de 90%. c. Controlul - se controlează diferitele variabile care influențează comportamentul în experiment pentru a obține rezultatul dorit (vezi limitele etice ale unei cercetări). d. Explicația - descoperirea cauzelor schimbărilor comportamentale, trăirilor, proceselor. Putem controla, dar fără a explica. CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ Următoarele trăsături disting știința de celelalte forme de cunoaștere: (1) este empirică și permite verificarea empirică, (2) nu este normativă, (3) este transmisibilă, (4) este generală, (5) este provizorie. Cercetarea științifică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
clădi liber propria credință. Secolul XVI, după cum amintește Alain Besançon, continuă dilemele și dezbaterile din antichitate și din evul mediu creștin în jurul imaginii. Credința guvernează oricum gândirea colectivă, indiferent dacă e bogat exprimată vizual sau rămâne doar la nivelul unei trăiri interiorizate și austere în practica religioasă (cum e protestantismul). Paradoxurile imaginarului european țin de faptul că până și iconoclasmul se afirmă tot prin raportare la problema imaginii. Am preferat să numesc acest capitol − care, deși ultimul în economia generală a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată și vidă. Este așadar opusă ei în ce privește referința temporală, consistența, înțelegerea (și trăirea). Imaginea mnezică se situează mai exact între percepția reală și conceptul obiectului perceput, într-o ipostază studiată de psihologia cognitivă contemporană ca modalitate de reprezentare mentală a unei informații "trăite" sub o formă asemănătoare senzației, dar substanțial diferită de ea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
voluntarism, pus în serviciul unui scop foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu norme noi (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 75). Exaltarea sinelui sub forma unei voințe de cunoaștere, de putere și de trăire deplină − gloria, ipostaza supremă a sinelui ideal spre care tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ceremonialurile de consacrare a puterii sau care redau portretul identitar; ea provoacă imaginația intelectuală, se bazează pe coduri culturale și pe cunoaștere; imaginea-semn are în schimb un caracter informativ, de aceea funcția ei se situează mai aproape de procedeul narativ, de trăire, de reactivitate și de senzorial. Semnul declanșează sau intră în schema acțiunii, în timp ce simbolul apare - în această teorie - ca un garant al relației cu sacrul sau cu lumea ideilor. Simbolul asigură accesul către o semnificație care codifică transcendentul sau imuabilul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Noul Erotocrit -, Filerot și Antusa, la sfârșitul secolului XVIII). Aceste adaptări la sensibilitatea românească, a unor lucrări de mare circulație în epocă, au venit totuși târziu, astfel încât, în legătură cu secolele XV-XVI, se poate vorbi despre o cvasi-absență a literaturii laice dedicate trăirilor umane, despre un drept limitat de a imagina și de a crea în jurul temei erotice; în schimb, un unic și penitent chip, cel feminin, este prins în imaginarul dominat de modelele masculine, mobilizate politic și militar, fidele în credința creștină
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
puterea masculină, dar situate între teama de a nu fi iertată de păcatul adamic - de aici, recluziunea femeii (în spațiul casei) și penitența ei continuă − și între frica permanentă de Îngerul Căzut, (eufemistic) Cel-fără-de-casă. Imaginarul medieval oglindește gândirea, credința și trăirile fiului risipitor (Adam), a cărui speranță se leagă de valoarea mântuitoare a sacrificiului Fiului trimis, ca să nu devină un frate al "veșnicului rătăcitor". Simbol suprem al lumii lui, casa, obligatoriu pură și ocrotitoare, fie cea familială, fie cea ecclezială, fie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teorii, orice ființă umană este potențial creativă, însă factorii de mediu pot influența actualizarea lui. (Anca Munteanu, 1994, p.50) Această teorie, numită și orientare afectivistă, atribuie creativitatea unor stări psihice complexe, asociate afectivității. Omul creativ s-ar caracteriza prin trăiri afective intense și profunde, capacitatea de a le exprima, iar la originea creativității sar afla stări conflictuale puternice, a căror tensiune declanșează „resorturile creativității”. Contribuția acestei teorii constă în faptul că a demonstrat importanța sănătății mintale în creativitate. I 1
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Ann Collins, Teresa M. Amabile, 2005, p. 228). C. Afectivitatea - este în raport cu întregul organism, fiind o reacție concomitent organică, psihică și comportamentală, o „vibrație a lumii” în întreaga ființă. Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de învățare a acestora. Ceea ce întreprinde cadrul didactic, ca acțiune exterioară, nu se răsfrânge în mod automat asupra dezvoltării elevului, ci devine condiție a unei schimbări numai în măsura în care reușește să angajeze elevii într-un efort intelectual și motric, într-o trăire afectivă și manifestare volițională.( M. Ionescu, I. Radu, 2000, p. 124) III 3. Parteneriatul între factorii educaționali - școală și familie - pe linia dezvoltării creativității elevului mic 63 - Strategii creative în lucrul cu familia Școala este instituția care poate coordona activitățile
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
profet. Aceste idei nu fac din operă decât anumite forme ale misticului, existând într-un tărâm necunoscut și singular. Însă, opera văzută ca având proprietățile unei substanțe, în sens aristotelic, în calitatea ei de dublu existent, sub formă artistică și trăire estetică, este determinată de activitatea productivă a artistului și de starea de contemplație. Dublul existențial al operei de artă nu arată și nu explică existența individuală a unei arte ci arată modul ei de apariție și manifestările sale. Ontologia trebuie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
concept care nu ascunde nimic. Dar puritatea nu e niciodată originară 5. Deci, conceptul nu poate să fenteze dublura, prin urmare puritatea unui concept nu poate fi obținută decât printr-o metodă de purificare. Gestul purificării reprezintă gestul violent al trăirii, pentru că, pornind de la un complex semantic are menirea de a neutraliza un rest semantic, un rest care, pe baza neutralității lui, va exista întotdeauna în sistem. Imaginarul este indiscernabil atât față de real, cât și față de ireal. El se află într-
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
primară caracteristică minții ce este angajată în toate expresiile artistice: prin intermediul simbolului pătrundem în fenomenalitatea artei. Deoarece relața subiectului cu lumea artei se face prin intermediul experienței și contemplației, înțelegerea operei de artă este posibilă doar prin apropierea față de ea ca trăire estetică. Simbolul ia ființă prin și în fenomenalitatea ideii de joc. Orice formă de joc se concretizează doar prin intermediul imaginației. În toate formele artei, în special în literatură, pictură, sculptură și muzică, simbolul face trecerea de la realitate la lumea magică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]