120,807 matches
-
cu mingea ! b) Transcriere - Cine aruncă mingea mai departe ? - Să încerce fetele, apoi băieții ! - Bravo, copii ! Ce frumos vă jucați ! I2 Desparte în silabe soare alee ierbar cooperativă I3 Ordonează cuvintele după înțeles și scrie propoziția formată: în, Georgiana, casă, și, pleacă, Gheorghina I4 Subliniază forma corectă a cuvintelor următoare: Umbră - unbră pics - pix Înpreună - împreună exercițiu - ecserciții Înflorește - înflorește mâine - mîine Coborâ - Coborî român - romîn I5 Răspunde corect, în scris la următoarea întrebare: Unde s-a așezat călătorul ? 12. Subliniază forma
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE Elevii vor fi anunțați că în lecția respectivă vor învăța regula scrierii corecte a cuvintelor ce conțin grupurile consonantice mp și mb. IV. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII Pe tablă va fi scris următorul text : E primăvară. Plecăm împreună la plimbare. Copacii se împodobesc cu flori. Câmpul înverzește. E împânzit de iarbă. Umblăm pe câmp . Urcăm pe un dâmb. Privim împrejur, fericiți. Suntem în împărăția primăverii. - Un elev va citi textul scris pe tablă. - Ceilalți vor asculta cu
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
intrus (arătarea de substanțe urât mirositoare, Încălzirea, udarea sau lovirea corpului); acțiuni care pot să-l ispitească să iasă din corp (de obicei, arătarea unor alimente atractive); invocarea altui spirit, prietenos, capabil să-l distrugă sau să-l convingă să plece de acolo; extragerea lui, prin tăiere și/sau sugere, din corpul pacientului (vindecătorul trebuie să producă dovada extragerii acelui obiect malefic); c) Încălcarea unei interdicții (un tabu) sau a unei prescripții: Îmbolnăvirea se produce ca o pedeapsă sau răzbunare a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un imn solemn. Urmează un dans ușor, În timpul căruia cântă Într-un fel mai curând ironic sau, dimpotrivă, răuvoitor: depinde de ființele a căror voce o imită. În cele din urmă se apropie de bolnav și silește cauza bolii să plece. Sau scoate răul, Îl aduce În mijlocul Încăperii și, fără să Își Întrerupă blestemele, Îl alungă, Îl scuipă din gură, Îl lovește cu piciorul, Îl alungă cu mâna, suflând peste el. Aici Începe călătoria extatică a șamanului, care trebuie să Însoțească
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
partea de răsărit a casei. În orația sa, brădarul prezenta călătoria plină de primejdii pe care a făcut-o pentru a aduce bradul ritual și accentua, prin comparații mitice, calitățile și bogăția mirelui. Cei prezenți petreceau până la prânz, când brădarul pleca spre casa mirelui ducând o salbă de bani și cămașa mirelui. În unele zone, sâmbăta seara avea loc la casa mirelui și a miresei un ospăț al celor două grupuri de tineri, care marca despărțirea acestora de tineri și trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu topoarele. Alegerea are o mare Însemnătate, pentru că Însușirile bradului reprezintă pe cele ale tinereții Înseși, care au fost și ale mortului: „bradu’ trebuie să fie verde și frumos, să fie falnic ca și el” (ca tânărul mort). Când feciorii pleacă să aducă bradul din pădure, femeile Îi roagă să-l aducă „cât mai frumos”, să fie, așa, „de sama lui”. Aducerea bradului În sat are și ea rânduielile ei. Feciorii Îl poartă pe umăr, cu schimbul și Îl aduc către
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi udate./ Și ei mi-o plecat/ De la cântători,/ De dalbe zori./ Și ei mi-or umblat,/ Tot din văi În văi/ Prin brazi mărunțăi,/ Tot din munte-n munte/ Prin brazi mai mărunte,/ Și din creastă-n creastă/ Prin brazi mai Înaltă./ Pân’ pe min-m
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritualic (procesiunile care precedau sacrificiile din Grecia antică sau procesiunile integrate În sărbătorile calendaristice). Traseul lor poate fi circular (mai ales În procesiunile religioase În care un obiect sacru este scos din altar și plimbat prin comunitate) sau linear (participanții pleacă dintr-un punct pentru a ajunge În alt punct, deseori consacrat: procesiunile care precedă sacrificiile, cele legate de riturile funerare, cele ale breslelor medievale etc.). Ele pot fi prevăzute În calendarul religios sau pot fi prilejuite de evenimente ieșite din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 373), pelerinajul este „o plecare pentru a ajunge la un «acolo» care te transformă În «altul». Nu este o plecare pentru a rătăci sau pentru cine știe ce aventură. Pelerinajul este trăit pentru un scop și numai prin alegerea de a pleca pentru a atinge acest scop se declanșează procesul de sacralizare ce consacră gestul pelerinului”. Pelerinajul reprezintă o călătorie cu un scop bine definit, de obicei de natură spirituală, ce trebuie să provoace o transformare existențială a celui care o inițiază
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
crize existențiale, la o transfigurare personală. În esență, pelerinul se așteaptă ca pelerinajul (experiența trăită În timpul călătoriei și, mai ales, al contactului cu centrul sacru) să exercite o anumită influență (benefică, deși nu imediat vizibilă ) asupra existenței sale ulterioare. El pleacă pentru a se Întoarce schimbat, eliberat de poverile existenței anterioare și transfigurat, adică pregătit să accepte și să ducă mai departe dificultățile vieții - pe care acum le Înțelege și le semnifică altfel. Într-o vale a Cașmirului se află o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care instituie o separare clară Între participanți și excluși, actori și spectatori) și demonstrațiile (generate și marcate de diferențieri de clasă evidente). În pelerinaj, mișcarea este dinspre periferie (diversele zone din care vin pelerinii) către un centru consacrat, În timp ce procesiunile pleacă dintr-un centru și se Întorc tot acolo. Paradele instituie mai multe „centre”, Între care se impun punctul de adunare și formare a coloanei, punctul unde se află spectatorii privilegiați (lideri politici sau religioși, juriul) și punctul de desfacere a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
improvizată, dar, ajuns În dreptul cuibului, băiatul pretinde că nu vede decât două ouă (nu e clar dacă minte sau spune adevărul). Cumnatul i le cere; căzând, ouăle se schimbă În pietre care-l rănesc la mână. Furios, ia scara și pleacă, fără a Înțelege că păsările erau vrăjite. Botoque rămâne prizonier timp de mai multe zile pe vârful stâncii. Slăbește; foamea și setea Îl obligă să Își consume propriile excremente. În sfârșit, zărește un jaguar pestriț, purtând un arc și săgeți
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de faptul că sătenii credeau că Botoque a murit, nu doar că s-a pierdut În pădure. Pe de altă parte, statutul inițial, inferior, precultural, al eroului, este exprimat și prin necunoașterea armelor și a tehnicilor de vânătoare: el pleacă la chemarea cumnatului să prindă niște păsări cu mâna goală sau, În absența acestora, să „culeagă” ouăle rămase În cuib. Jaguarul vede umbra eroului pe pământ; Încearcă zadarnic să o prindă, ridică privirea, Îl descoase, repară scara, Îl invită pe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
soției jaguarului, care era o indiană (sic! n. M.C.) nu-i place de tânăr, pe care-l numește me-on-kra-tum (fiu străin sau abandonat). Cu toate acestea, jaguarul, care n-are copii, se hotărăște să-l Înfieze. În fiecare zi, jaguarul pleca la vânătoare, lăsându-și fiul adoptiv cu soția, care-i arăta o aversiune crescândă; nu-i dă să mănânce decât carne veche și uscată și frunze. Când băiatul plânge, ea Îl zgârie pe obraz și sărmanul trebuie să-și caute
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Brăiloiu, 1981; I. Ciubotaru, 1999; I. Ghinoiu, 1999; S. Larionescu, 2000; S.F. Marian, 1995). Alte texte vorbesc despre traversarea unei ape uriașe, traversare care implică o confruntare cu figuri mitologice psihopompe: bradul, șoimul, vidra, șarpele: Sufletul despărțit./ De multe mâhnit/ Pleacă și se duce,/ Marea o ajunge./ Vinea marea, mare/ Vine-n turburare/ Greu urlând/ Și urducând,/ Toate spăimântând, ș...ț/ Iar În râpa mărilor,/ Unde-i bradul zânelor/ Trecătoarea apelor/ Sufletul stătea/ Și mi se ruga:/ - Brade, brade!/ Să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de energie se determină folosindu-ne de relația de calcul al randamentului de curent electric. Rezolvare 1. Consumul specific real de energie electrică a. Se calculează consumul specific teoretic de energie; b. Consumul specific real de energie electrică se calculează plecând de la cele două randamente de curent electric; În mod real, cantitatea de curent consumată pentru a obține aceeași cantitate de cupru este mai mare, dată fiind valoarea mai mică a randamentului de curent. Se consideră consumul specific real. 2. Reducerea
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
În etapa imediat următoare, unitatea are În vedere identificarea de resurse bugetare și extrabugetare pentru implementarea d eproiecte de renovare și extindere. Social Grădinița S.A. „Arlechino” Iași vine În sprijinul părinților care sunt angajați Într-un sistem de muncă, sunt plecați În străinătate sau sunt În căutarea unui loc de muncă. În consecință, plata contribuției zilnice se stabilește În cadrul consiliului de administrație de comun acord cu reprezentanții comitetului de părinți, urmărindu-se realizarea unui echilibru Între veniturile familiei și prețul piesei
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
și profesionale, consiliere individuală, târguri de oferte educaționale, dar și orientare spre o carieră; - examinarea și consilierea În vederea cunoașterii și a autocunoașterii personalităților, consiliere psihopedagogică a cadrelor didactice, a părinților; - strategii de intervenție În situația copiilor a căror părinți sunt plecați la muncă În străinătate; - prevenirea violenței În grădiniță și familie. În unitatea noastră există un „Club de consiliere a părinților” care are ca obiectiv de prevenire a dificultăților privind relaționarea și comunicarea În familie, există și un proiect de consiliere
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de diseminarea caragialismului și împlicit a comicului și a absurdului în literatura română. În privința celui dintâi, câteva observații sunt adunate în capitolul D. D. Pătrășcanu umor 1910, din volumul lui Silvian Iosifescu, De-a lungul unui secol, în care se pleacă de la premisa că "puțini sunt umoriștii secolului nostru care să nu fi suferit înrâurirea caragialeană"7 și în care descoperim chiar și termenul de "postcaragialieni" în relație cu scriitorii G. Ranetti, Anton Bacalbașa, Gh. Brăescu, Al. O. Teodoreanu, Tudor Mușatescu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și în cea de-a doua jumătate a veacului trecut, așadar asupra satiricului și asupra umoristicului, fără să le ignorăm pe celelalte, de asemenea reprezentative pentru paradigma comicului caragialian, și anume ironia, parodia și grotescul. În cazul fiecăruia se va pleca de la sumare considerații teoretice, probate mai întâi prin textele caragialiene și ilustrate apoi prin opere semnificative din perioadele următoare. 3.1. Modul satiric Dubla etimologie posibilă a termenului de satiră este utilă înțelegerii semnificației acesteia mai întâi ca formă artistică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
grotescului în microromanul lui Vasile Gogea, Scene din viața lui Anselmus, 1990, axat pe toposul "blocului nou", precum și în "prozele absurde și grotești" din volumul lui Dan Giosu, Scândura lui Afansol, 1991. Formula acestor texte pare a fi următoarea:" Se pleacă de la o premisă aiuritoare, fie că e vorba de o situație, o stare a unui personaj, un pretext epic sau doar pur lingvistic și se trag apoi toate consecințele logice, printr-un mecanism a cărui perfectă rigoare n-are decât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Este oare detronat Caragiale de Ion Creangă în privința acestui mod al comicului? Într-adevăr, aspecte ale umoristicului se întâlnesc mai rar în opera lui Caragiale, fapt explicabil, dacă avem în vedere predilecția pentru ironie, remarcată și comentată de majoritatea cercetătorilor. Plecând de la unele mărturii biografice caracterizatoare, suntem însă ispitiți să aplecăm balanța predispozițiilor temperamentale caragialiene nu înspre latura cinismului și a malițiozității sarcastice intransingente, ci înspre cea a bunăvoinței conciliante. Acea memorabilă exclamație "nu te mai saturi să-i vezi și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cele aneantizate (Lache, Mache, Mitică, Costică), uniformizate și prin apelativele devenite nume comune. Perspectiva cronologică asupra operei, propusă de Mircea Tomuș, facilitează înțelegerea devenirii personajului caragialian în funcție de raportul pe care acesta îl stabilește cu mediul referențial. Se remarcă linia evolutivă plecând de la personajele comediilor, armonizate intim cu mediul social-istoric, la cele din nuvelele tragice (În vreme de război, O făclie de Paște, Păcat), marcate de un determinism riguros cu mai multe fațete, înregistrând apoi o ruptură în nuvelele Două loturi, Inspecțiune
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
amestecul inedit de calambururi, truisme, culmi și sintagme ce țin de ceea ce Constantin Amăriuței numea, într-un studiu remarcabil, "logosul parazitar"33: Ceri într-o băcănie: Băiete, o țuică! Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitică. Unde ai plecat, Mitică? La vânătoare de lei. În loc de "usturoi", zice "vanilie sârbească", în loc de "vin", zice "flanelă de Drăgășani", și-n loc de "bilet de bancă", "poza lui Traian"".34 Farmecul personajului ține exclusiv de această vocație locutorie, de a da lucrurilor o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]