120,807 matches
-
care doreau să-și arate măiestria la cățărat luau pe ei „îmbrăcăminte rea” pentru a nu strica hainele de sărbătoare și-și încercau norocul. Cel care ajungea până sus lua tot ce se găsea în vârful prăjinii. Spre seară nunta pleca cu tot alaiul la biserică pentru cununia religioasă. După aceea mergeau cu toții la salonul unde aveau loc masa și dansul. La sfârșitul mesei, mirii primesc daruri de la nuntași. Darul era în bani. Dăruiește mai întâi nunul. Șeful orchestrei trece
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aproximativ 40%. V. SERVICII V.1 ÎNVĂȚĂMÂNT Înființarea școlii este legată de începutul secolului al XIX lea. Când a început a se învăța carte ținea loc de învățător Dumitru Petru Ungureanu, iar școala era în casa lui. Când acesta a plecat din comună s-a suspendat și școala. A urmat ceva timp până ce un alt locuitor, Stan al Dobroaiei a redeschis școala în casa lui. Domnitorul Cuza s-a ocupat îndeaproape și de învățământul public. Îmbunătățirile aduse s-au făcut simțite
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
INTRODUCERE Ideea lucrării a plecat de la analiza unei problematici mult dezbătute începând din secolul al XX lea, aceea a sfârșitului literaturii. Se apropie literatura sau arta, în general, de sfârșit sau încotro își îndreaptă ea pânzele, e o întrebare obsedantă a acestui sfârșit de secol
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
lucrările lui Adrian Marino - Hermeneutica ideii de literatură și, în special, Biografia ideii de literatură - ce mi-au oferit un imens câmp bibliografic și au constituit coloana vertebrală a lucrării. Tratarea acestei problematici am plasat-o însă sub semnul jocului, plecând de la concepția gadameriană potrivit căreia jocul constituie „modalitatea de a fi a operei de artă”, ideea dezvoltată în capitolul introductiv. Și apoi deloc neglijabile sunt „jocurile” literaturii (jucate de bună voie sau impuse) pe care am încercat să le fixez
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
capătul celei din urmă epoci stă, de fapt, revenirea la o nouă epocă teocratică. Și William Marx, în lucrarea L’Adieu à la littérature, în care analizează istoria unei devalorizări urmărind perioada sec. XVIII - XX, vorbește despre „expansiune, autonomizare, devalorizare”. Plecând de la aceste considerente, pe aceeași linie mi-am fixat cele trei verbe: a miza, a plusa și a pierde. Un prim capitol, în care am încercat să surprind câteva dintre ideile directoare ce au stat la baza definirii ideii de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
receptează. Pentru cel ce joacă, jocul nu este o situație serioasă și este jucat tocmai din această cauză. Jucarea însă întreține un raport specific esențial cu seriosul, „în jocul însuși rezidă o seriozitate proprie, chiar sacră”. Obiectul reflecției gadameriene nu pleacă de la conștiința estetică, ci de la experiența artei, modalitatea de a fi a acesteia: „Opera de artă nu este un obiect ce se opune subiectului ce ființează pentru sine. Opera de artă își are mai curând ființa propriu-zisă în faptul că
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de orice act al conștiinței sunt acestea: un act religios transcende toate ființele contingente; un act religios implică faptul ca realizarea sa să fie cauzată de către o ființă divină. Orice realizare a actului religios este posibilă numai dacă divinul se pleacă spre persoana care operează actul religios. Experiența este posibilă pentru că Dumnezeu este o persoană și nu o ființă oarecare. În acest context, el vorbește despre „sfânt” ca de o „persoană exemplară” care unește persoanele care formează o comunitate religioasă fondată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
protagonist, tematica fiind complicată cu motivul pseudofolcloric al locului rău. Captivantă ar fi putut să fie, prin sugestiile livrești, Omul care și-a împușcat umbra, unde cazului de alienare i se atribuie o motivație puerilă (un sublocotenent care urma să plece pe front își împușcă, preventiv, umbra). Ș. a scris și câteva piese de teatru scurt, mai toate mediocre. Spre exemplu, Tulburătorul vis (1970), supralicitată tematic în indicațiile de regie (motivul central ar fi „vânarea de himere”), prezintă, în fapt, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
iar popularitatea acestor nave a crescut mult in ultimii ani. Probabil că această formă elegantă de a trăi va avea o cerere din ce în ce mai mare, odată cu creșterea veniturilor și a timpului liber, pentru vacanță. Ca exemple avem iahturile de croazieră care pleacă din Miami. Instalațiile portuare adecvate și bine amplasate au permis o creștere substanțială a numărului de vizitatori în Miami. Pasagerii acestor iahturi pot zbura până la Miami, și să se îmbarce acolo, având astfel mai mult timp disponibil pentru vacanță în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
petrecere a vacanței de către potențialii oaspeți, cu scopul de a adecva dimensiunile și instalațiile sale la cerințele și necesitățile acestora. Acest lucru este de o mare importanță și se bazează pe conceptul de orientare spre piață, deciziile principale asupra investiției plecând de la dorințele consumatorilor potențiali. Un alt concept fundamental se bazează pe relațiile armonioase între diversele elemente ale construcțiilor în scopuri turistice, ambientul local și infrastructura. Un al treilea concept esențial: când dezvoltarea turistică este limitată (așa cum se întâmplă de multe
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cinematograful, în primii ani, când prezența acestora era esențială pentru atragerea potențialilor cumpărători. Toate spațiile de cazare se găsesc la 2000 m, altitudine mult superioară așezărilor tradiționale din vale, într-o zonă spre care converg pistele principale și din care pleacă telescaunele importante. În plus, capacitatea spațiilor de cazare a fost calculată în funcție de capacitatea pistelor, pentru ca beneficiile acestei asocieri funcționale să fie umbrite de supraaglomerarea pantelor. Există și o integrare fizică a celor circa treizeci de clădiri care constituie stațiunea La
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
învățare-aplicarea algoritmului de calcul al împărțirii, urmărește obiectivele de referință 1.4 ,4.1, vizând în special recunoașterea situațiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operațiilor de împărțire. Terminologia specifică precum și algoritmul de calcul sunt premisele cognitive de la care pleacă traseul didactic propus. Gama de exerciții cu care am lucrat încercat să cuprindă un spectru cât mai larg de modalități de rezolvare. Fișa de lucru 1 poate fi administrată în orice moment al traseului didactic urmărind să asigure feedback-ul
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
debutează cu poema Apus. Studiază la Facultatea de Drept în paralel cu Literele, absolvind, în 1916, doar cursurile primei facultăți. În timpul războiului urmează, la Botoșani, cursurile Școlii Militare de Subofițeri. Se căsătorește cu Marietta Bârsan (Sadova), cu care în 1919 pleacă la Paris cu gândul de a-și da doctoratul în drept. Se specializează în arta teatrală cu Jacques Copeau, la Vieux Colombier. Întors în țară, fondează în 1921, împreună cu Tudor Vianu și Ion Sân-Giorgiu, cercul Poesis, menit a face cunoscută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
amprenta faptelor fondatoare, a bucuriilor și suferințelor sale. Patrimoniul orașului este păstrat dacă intervențiile asupra lui sunt responsabile dacă intervențiile asupra lui sunt responsabile și cu măsură. În unele părți, orașele distruse sunt reconstruite din ruină, clădirile sunt refăcute întocmai plecând de la câteva fragmente de zid păstrate. În alte părți, fiecare nou decident temporar crede că "trebuie" să vină cu altceva, crede că trebuie să-și "lase am-prenta" și el... Între a înnoi orașul și a-l face tabula rasa, distanța
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
liniștea publică). Încă de la început au fost identificate competențele fiecărui implicat, responsabilitățile și capacitățile concrete de intervenție (tehnică, financiară). Aceasta a presupus formarea actorilor. Nu au existat metode speciale de formare, dar s-a insistat asupra conștientizării necesității de a pleca de la un diagnostic împărtășit, de la datele din teren pentru a ști în ce context, în ce situații trăiesc locuitorii, ce obiective și activități sunt necesare, ce priorități, de a observa și analiza practicile cotidiene ale locuitorilor, de a identifica parteneri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din cartier, prezentarea diferitelor competențe și prerogative ale actorilor etc.). Au fost organizate campanii de comunicare și informare (panouri, broșuri, pliante puse în cutiile poștale, reuniuni publice). Au fost aplicate chestionare pentru a identifica idei, constatări, aprecieri, dorințe ale locuitorilor. Plecând de la răspunsurile lor au fost stabilite tematicile prioritare (sunt probleme cu circulația pietonilor și mașinilor, cu iluminatul public? Străzile sunt măturate? Locuitorii se simt bine în cartier, sau se simt abandonați și au "dor de ducă", vor să plece din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuitorilor. Plecând de la răspunsurile lor au fost stabilite tematicile prioritare (sunt probleme cu circulația pietonilor și mașinilor, cu iluminatul public? Străzile sunt măturate? Locuitorii se simt bine în cartier, sau se simt abandonați și au "dor de ducă", vor să plece din cartier?). Un alt exemplu: regiile de cartier. Printre dispozitivele politicii de integrare a orașului pot fi enumerate și regiile de cartier, care propun servicii privind dezvoltarea "convivială" și recalificarea oamenilor și spațiilor. Acestea au rolul de evidențiere a importanței
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consiliu au constatat ameliorarea activității în cartier datorită implicării reprezentantului primăriei cu propuneri punctuale vizând viața cotidiană în cartier, datorită faptului că propunerile cetățenilor membri erau constant luate în seamă, datorită faptului că profesioniștii socialului implicați acționau coerent și pertinent, plecând de la propunerile locuitorilor vizând ameliorarea vieții în cartier. S-a constatat că ameliorarea participării cetățenilor și sporirea capacității lor de intervenție s-au datorat informării și formării lor prin reuniuni, vizite, expoziții etc., formarea lor pragmatică fiind însoțită, la anumite
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
doar în înfrumusețarea sau în dotarea sa cu comodități suplimentare. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ghidate de considerente de prestigiu și de agrement, dar în aceeași măsură și de finalități speculative, intervențiile asupra orașului nu au plecat de la o concepție globală privind dezvoltarea urbană cu câteva excepții datorate voinței lui Henric IV de a transforma Parisul. Pe vremea aceea, transformarea orașelor era de două ori împiedicată: pe de o parte, de decupajul funciar care bloca piața imobiliară
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
utilitate publică a făcut ca orașul să plătească proprietarilor, începând cu 1861, o indemnizație, și aceasta chiar înainte ca data demolării imobilelor să fie stabilită. Émile Zola4 a descris într-o manieră savuroasă manevrele frauduloase la care se pretau proprietarii plecând de la aceste dispoziții (speculă, corupție, fraude în estimarea indemnizațiilor, falși locatari etc). Haussmann însuși, fără să sustragă fonduri în folos personal, nu a ezitat să jongleze cu conturile 1. Iar împăratul pare să fi acceptat aceste practici frauduloase fiindcă ele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se focaliza pe dezvoltarea surselor de energie și a industriilor de bază. Direcția avută în vedere era aceea de a investi în instalațiile capabile să crească rapid și masiv Produsul Național Brut. Această orientare nu lua în considerare însă locurile plecând de la care avea să se producă creșterea. Planul pornea de la rațiuni economice, nu de la regiuni. Activitatea industrială scotea în afara agendei politice corectarea disparităților dintre regiuni. Astfel, Claudius-Petit nu omitea să insereze în comunicarea sa că acest Plan economic "a neglijat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obținerea unei locuințe, copii. Exodul rural s-a accentuat la mijlocul anilor 1950. Micile proprietăți, din cauza rentabilității reduse, erau condamnate la dispariție; un număr mare de țărani și alte persoane din mediul rural, în majoritatea lor puțin sau deloc calificate, au plecat să-și caute un loc de muncă la oraș. Această migrație a constituit factorul decisiv al crizei de locuințe. Emigrația rurală a luat, în primul rând, calea Parisului și a marilor aglomerații franceze, acolo unde era rezonabil să spere că
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
făcute alegeri în prealabil, cu conștiința clară a consecințelor acestor alegeri"112. Autoarea aduce ca probă faptul că Planul Curent din 1953, un adevărat document al politicii statale de construcții subvenționate 113, finanța în aceeași măsură pavilioanele și imobilele colective, plecând de la proiectul de a ajuta mai ales muncitorii și persoanele modeste să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în zonele ce urmau a fi urbanizate cu prioritate, dar și în zonele ce urmau a fi renovate. Amenajarea și dotarea acestor zone puteau fi acum realizate de investitorii privați pe baza unei convenții stabilite cu puterea publică. Odată înființate, plecând de la POS, ZAC dispuneau de reguli proprii care se impuneau și POS. Ele legalizau derogările și permiteau, de exemplu, constructorilor să edifice imobile mai înalte 177, pe care, inițial, coeficientul solurilor prevăzut pentru acele zone nu le-ar fi autorizat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza emergenței în marile ansambluri a unei noi societăți structurate de cultura de masă care avea să atenueze diferențele dintre clase. Ei au arătat că proximitatea spațială a unei populații eterogene, "preconstituită" prin reguli de distribuire a locuințelor, a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]