19,920 matches
-
către avocat în cazul cercetării penale sau arestării. Minorul nu poate fi asistat de către părintele presupus autor al abuzului; ... d) eliminarea oricăror elemente care pot conduce la identificarea minorului. ... (2) În cazul minorului cu vârsta de peste 16 ani acuzat de comiterea unei infracțiuni sunt necesare: a) acordul explicit al acestuia, scris sau înregistrat; ... b) asistarea sa de către avocat în situația în care este cercetat penal, reținut sau arestat; ... c) eliminarea oricăror elemente care pot duce la identificarea minorului
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
90 de zile de la data publicării. Articolul 176 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta decizie. Prezenta decizie transpune prevederile art. 14 alin. (4) din Directiva (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 21 mai 2016. Vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, Valentin-Alexandru Jucan București, 25 iunie 2025. Nr. 573. Anexa nr. 1*) *) Anexa nr. 1 este reprodusă
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
el o purta. Trebuie să-și fi dat seama că Gosseyn se uita la el. Dar nu întoarse capul pentru a răspunde privirii sau a saluta prezența. "...ca să se asigure, gândi, iarăși cinic, Gosseyn, că nimeni n-o să-l poată acuza mai târziu că ar fi tratat cumva prizonierul ca pe o ființă umană". Noul venit era evident unul din personajele cheie. Pentru că își ridică brațul drept, țeapăn, înainte. În rândurile celor din sală se auzea un sâsâit slab, un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Pentru Gosseyn fuseseră câteva secunde foarte valoroase. Pe timpul acestei pauze avusese timp să-și dea seama că ar face bine să hotărască felul în care i-ar putea face pe oamenii aceia să realizeze ce se întâmplase fără să fie acuzat. Era un plan, dar încă nu-i venise în minte nici măcar o idee despre cum ar putea să sune explicația. Pentru moment, nu dispunea decât de o înregistrare involuntară a evenimentelor. Stând acolo, folosi timpul pentru a încerca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ei, cu o curiozitate grăbită, confuză, aproape nepoliticoasă. N-aveam curajul să-i cer asta, nu de teamă că m-ar fi refuzat (n-ar fi făcut-o, fiindcă mă iubea prea tare), ci pentru că știam că aș fi fost acuzat de ipocrizie. Orice modificare a înfățișării ei pe care-o aprobam era privită ca un semn ascuns de nemulțumire. „Să mă tund?“ sau „Să-mi iau o fustă scurtă?“ deveneau întrebări-capcană, pe care alt bărbat le-ar fi tratat simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tați, verișorii între ei, cumnații cu socrii, reparatorii aparatului de aer condiționat cu bunicuțele octogenare rămase acasă, nepoții cu nepoțicile, detectivii cu nevestele patronilor pe care trebuia să-i protejeze, grădinarul cu stăpâna, stăpânul cu menajera, avocații cu clienții lor acuzați de crimă, psihoterapeutul cu fiica nevropată a senatorului, tatăl miliardar care își recuperează trei din cei patru copii din flori și mama care adoptă alți doi de la orfelinat - între ei iscându-se, peste trei sute de episoade, o competiție acerbă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care fusese deposedat. Autorul nu a fost „ucis” de demersul structuralist și post-structuralist. Există o criză reală a literaturii, ireversibilă sau este vorba doar de o schimbare a modelelor și a mentalităților ce însoțesc literatura? Richard Millet, de pe poziția clasicului, acuză literatura contemporană că „trădează” stilul și sintaxa: „Nu-i mai citesc pe scriitorii contemporani, nici scriitura și nici temele lor nu mai reușesc să-mi trezească interesul... Romanului francez îi lipsește arhitectura, cultura, inteligența...” El vede în aceasta cauza „morții
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Cealaltă categorie, sofismele de argument induse prin limbaj, cuprinde: echivocația, sofismul determinat de accent, sofismul ambiguității. Echivocația se manifestă când un text poate fi înțeles în cel puțin două variante diferite. Fraza următoare este un exemplu în acest sens: "Ponta acuzat de jaf" (Ponta acuzat de jaf, Independent, 7 iulie 2004) Prima interpretare a enunțului ne trimite cu gândul la politicianul Victor Ponta. Nu este vorba de el, ci de o cu totul altă persoană, pe care întâmplător o cheamă "Ponta
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară[Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
argument induse prin limbaj, cuprinde: echivocația, sofismul determinat de accent, sofismul ambiguității. Echivocația se manifestă când un text poate fi înțeles în cel puțin două variante diferite. Fraza următoare este un exemplu în acest sens: "Ponta acuzat de jaf" (Ponta acuzat de jaf, Independent, 7 iulie 2004) Prima interpretare a enunțului ne trimite cu gândul la politicianul Victor Ponta. Nu este vorba de el, ci de o cu totul altă persoană, pe care întâmplător o cheamă "Ponta", care a fost acuzat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară[Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acuzat de jaf, Independent, 7 iulie 2004) Prima interpretare a enunțului ne trimite cu gândul la politicianul Victor Ponta. Nu este vorba de el, ci de o cu totul altă persoană, pe care întâmplător o cheamă "Ponta", care a fost acuzat de jaf. În lipsa unor precizări suplimentare, enunțul citit rapid în ziar poate trimite la persoane diferite, în funcție de notorietatea numelui și de experiența receptorului. Ambiguitatea se poate utiliza și în structuri mai complexe, în raționamente. Fie textul următor: "Joacă la cacealma
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară[Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
complexă de companii prin care controlează posturile de televiziune Antena 1, Antena 2 și Antena 3, Radio Romantic, cotidianele naționale Jurnalul Național și Gazeta Sporturilor și săptămânalul Săptămâna Financiară. El a fost și liderul Partidului Conservator, partid care a fost acuzat că obține avantaje de pe urma trustului media. De altfel, rezultatele mai multor analize de monitorizare demonstrează că Antena 1 și-a orientat politica editorială în funcție de agenda politică a Partidului Conservator 139. Presiunile asupra echipei editoriale pot merge până la amenințarea cu pierderea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară[Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
conținutului editorial. Piața de publicitate este relativ restrânsă și nu furnizează resursele necesare pentru susținerea întregii piețe media. Această situație poate avea consecințe asupra conținutului discursiv. Prezentăm un astfel de exemplu. Cotidianul Bursa și postul de știri Realitatea TV au acuzat presiuni exercitate de distribuitorul de mașini Porsche pentru a nu relata un accident mortal petrecut în timpul unui drive test organizat de compania respectivă la data de 8 aprilie 2005. Alte exemple se referă la diverși editori din Vrancea și Bacău
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară[Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
orice regulă a gazetăriei de dragul buzunarelor prea largi ale Familiei Ringier de la Zurich. Rămâne totuși întrebarea: de unde a avut Traian Băsescu bani pentru o asemenea mârșăvie?" (Jurnalul Național, Un referendum inutil, 23 aprilie 2007) "Senatorul PSD Antonie Iorgovan l-a acuzat ieri pe președintele suspendat Traian Băsescu de comiterea unui atentat la ordinea constituțională. "Discursul din Piața Universității al corsarului care era încă la Cotroceni are evidente conotații penale. Este o infracțiune în Codul Penal atentat la ordinea constituțională (...) "" (Jurnalul Național
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară[Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Băsescu este categorisit ca fiind "corsar", "atentator la ordinea constituțională". Evenimentul este catalogat ca "diversiune" și "mârșăvie", în legătură cu alte evenimente și manifestații periculoase petrecute în București, "mineriadele". Se citează un alt ziar, fără alte probe, și, pe baza acestuia, se acuză că un alt ziar, "Evenimentul Zilei, a chemat prin SMS-uri populația la o mineriadă", motivația fiind banii pe care i-ar fi dat Traian Băsescu și a căror sursă nu se cunoaște. În aceste condiții, articolele sunt vădit defăimătoare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară[Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
desprindem faptul că Nistrul era menționat ca fiind frontiera dintre cele două țări. Astfel, Litvinov prin semnarea acestui document ar fi recunoscut implicit apartenența Basarabiei la România, ceea ce Stalin nu ar fi acceptat. În baza articolului 4, Titulescu a fost acuzat că ar fi permis intrarea Armatei Roșii în România și implicit ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: „Așa cum înțeleg eu Pactul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Prin încheierea acestui document, Titulescu urmărea ca sovieticii să-și micșoreze tendința de cucerire a teritoriilor românești. Acest fapt ar fi avut ca efect diminuarea acțiunilor revizioniste ale Ungariei și Bulgariei 86. Din cauza apropierii de Uniunea Sovietică, Titulescu a fost acuzat că ar fi comunist. Contracarând această acuzație, diplomatul român declara: „Politica noastră față de Uniunea Sovietică derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un vecin de 170.000.000 de oameni. Nu sunt comunist, n-am împărtășit niciodată
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
faptul că diplomatul român a rămas fidel sistemului de securitate colectivă promovat de Franța, în care Polonia într-o primă perioadă și Cehoslovacia reprezentau pilonii centrali. Titulescu nu dorea ca România să rămână singură alături de Uniunea Sovietică . Titulescu a fost acuzat de faptul că prevederile articolului 3 din Tratatul de asistență mutuală care urma să fie semnat între Uniunea Sovietică și Romănia puteau periclita suveranitatea și integritatea teritorială a României 92. Practic, acesta prevedea faptul că trupele fiecăruia dintre statele semnatare
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul român la est de Nistru, după cum, la cererea guvernului U.R.S.S., trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul URSS la vest de Nistru”94. În baza acesteia, Nicolae Titulescu a fost acuzat că ar fi permis intrarea Armatei Roșii în România și, implicit, ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România 95. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: „Așa cum înțeleg eu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de cînd am fost izgonit din Minister după ce cu o lună înainte mi s-a refuzat demisia, într-o formă fără precedent nici chiar în țara noastră. Nici azi nu știu de ce s-a procedat așa cu mine...Am fost acuzat că am lucrat contra țării mele și munca mea istovitoare în loc să fie izvor de vorbe bune a fost izvor de urgisire. De atunci toți românii au primit ordin să mă boicoteze”. Sub presiunea opiniei publice mai mulți șefi de partide
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
au primit ordin să mă boicoteze”. Sub presiunea opiniei publice mai mulți șefi de partide din România au cerut readucerea lui Titulescu ca ministru de externe la data de 20 iunie 1937. Dar regele Carol al II-lea l-a acuzat pe acesta că este autorul unor intrigi împotriva sa108. Unii specialiști au încercat o explicație a atitudinii regelui Carol al II-lea afirmând că: „Atât timp cât Titulescu și-a putut menține statutul de specialist el s-a bucurat nu numai de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
este reprezentată și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol al II-lea, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu. Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești 115. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Titulescu au venit din partea legionarilor. Astfel Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un agent „de mare clasă al comunismului mondial, unul din cei mai zeloși și eficienți susținători ai Uniunii Sovietice”124. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României de Italia și Germania și că intenționa să transforme țara „într-o bază de înaintare a 122 Gheorghe I.Brătianu, Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Titulescu” sublinia politica de apropiere de Uniunea Sovietică, promovată de acesta, nu ar fi corespuns “sentimentelor naționale ale poporului român” și că s-ar fi soldat cu “îndepărtarea sa din fruntea politicii externe românești”. În continuarea articolului, diplomatul român era acuzat că “prin sistemele sale politice reușise să închidă trei porți pe care nici un român nu le-ar putea închide fără să nu-și taie vinele de la mână“. Cele “trei porți” erau Roma, Berlinul și Varșovia. Concluzionând, ziarul aprecia “Îndepărtarea lui
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
se retragă imediat de pe teritoriul român la est de Nistru, după cum, la cererea guvernului U.R.S.S., trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul URSS la vest de 62 59 Nistru”95. În baza acesteia, Nicolae Titulescu a fost acuzat că ar fi permis intrarea Armatei Roșii în România și implicit ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: “Așa cum înțeleg eu Pactul
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
titulesciană desfășurată între anii 1932 și 1936 a fost criticată de o serie de personalități românești cum ar fi: regele Carol al IIlea, Gheorghe Tătărăscu, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, A. C. Cuza, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]