14,112 matches
-
de facto” - 1999, martie - mai, săpături arheologice în zona la Piatră, Muzeul Țării Crisurilor. - 1995 se demarează construirea noii biserici - 2002, se montează rezervorul de înălțime, sferic, de apă, înspre “ Ciuceti”, si se introduce apă curentă, sursa: forajul de mare adâncime ( 120m) din “Satescu” La intrare în cimitir s-a ridicat de vreo 3 ani o cruce pentru aducere aminte a celor căzuți în primul și al doilea război mondial. - 2005, se asfaltează porțiunea de drum de la șoseaua națională până în sat
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
este dat de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică este rară, datorită infiltrațiilor în calcar. Văile sunt mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar putea fi: exploatarea nisipului în balastiera de la Aleșd, mai ales în cea de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit pe cursul
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977 se impune în peisajul comunei prezența lacului de acumulare de pe râul
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
al . Pe baza observațiilor efectuate de Nansen asupra curenților oceanici și înregistrate în timpul expediției "Fram", Ekman a concluzionat că efectul vântului la suprafața mării produce curenți care „formează ceva ca o casă a scărilor în spirală, către în jos spre adâncimi”. În 1909, Nansen, împreună cu au publicat un articol academic intitulat " Marea Norvegiei: oceanografie fizică", pe baza călătoriei cu "Michael Sars" din 1900. Nansen era acum retras din activitatea de explorare polară, pasul decisiv în acest sens fiind trecerea lui "Fram" în
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
în Spitsbergen. Principalul obiectiv al croazierei lui "Veslemøy" era cercetarea salinității în bazinul nord-polar. Una din contribuțiile de durată aduse de Nansen în oceanografie a fost munca de proiectare de instrumente și echipamente; „” pentru colectarea de probe de apă de la adâncimi mari a rămas utilizată până în secolul al XXI-lea, într-o variantă actualizată de . La cererea Royal Geographical Society, Nansen a început să lucreze la un studiu al descoperirilor arctice, care s-a dezvoltat într-o instorie în două volume
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, în concepția căruia căminul cultural trebuia să fie "locul de întâlnire a puterilor culturale ale unui sat, pentru aceasta el având nevoie ... de membri nu numai însuflețiți ci și în stare totodată să înțeleagă în adâncime și să pună în practica de toate zilele programe răsărite din nevoile satului." Căminul cultural din Leșu a devenit locul de întâlnire a tuturor puterilor culturale din localitate, această instituție în care practic s-a lucrat pe bază de voluntariat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe platouri și versanți nivelul apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
și efecte negative. Prin administrarea continuă a îngrășămintelor azotoase a avut loc acidifierea secundară a profilului de sol. Efectuarea lucrărilor agricole cu mașini grele pe pământul jilav a dus la tasarea lui într-o oarecare masură. Executarea arăturii la aceeași adâncime a favorizat formarea hardpanului (de peste 20 cm.), care pe lângă distrugerea structurii solului, are ca efect negativ stagnarea apei din precipitații la suprafața solului în zonele cu exces de apă. Activitatea umană s-a extins și pe locul fostelor pășuni amplasate
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
la suprafața solului în zonele cu exces de apă. Activitatea umană s-a extins și pe locul fostelor pășuni amplasate în zone de alunecări stabilizate. Prin luarea în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969. În timpul verii, Ursoaia seacă. Fiind așezată pe culmea unui deal, Sulița are apă freatică la mare adâncime. Toate fântânile ce se găsesc pe platoul localității sunt foarte adânci 15-20 m. Apa conține o cantitate mare de săruri minerale, din care cauză nu prea se folosește pentru băut. Din motivele arătate mai sus, centrul fostului târg nu are
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
arătate mai sus, centrul fostului târg nu are decât puține fântâni. Majoritatea locuitorilor se aprovizionează cu apă de la fântânile ce se află pe malurile iazului Dracșani și a pârâului Burla unde apa are calități mai bune și se găsește la adâncimi relativ mai mici. Adâncimea apei freatice, după studiile pedologice se prezintă după cum urmează: pe vale 0,5-3 m; pe versanți 1,5-8 m; pe platou 8-15 m. Clima are un caracter continental, temperatura medie anuală fiind 8,6 °C. Au
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
fostului târg nu are decât puține fântâni. Majoritatea locuitorilor se aprovizionează cu apă de la fântânile ce se află pe malurile iazului Dracșani și a pârâului Burla unde apa are calități mai bune și se găsește la adâncimi relativ mai mici. Adâncimea apei freatice, după studiile pedologice se prezintă după cum urmează: pe vale 0,5-3 m; pe versanți 1,5-8 m; pe platou 8-15 m. Clima are un caracter continental, temperatura medie anuală fiind 8,6 °C. Au fost ani care au
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor conducte de irigat. Șanțul era orientat pe direcția E—V, iar clădirile se află spre nord. În luna februarie 1979 a fost descoperit primul mormânt care consta dintr-o amforă
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
alte denumiri: "Cioampa, Peste Vale, Pe Bucutea"). Puțin mai târziu pentru a reduce cheltuielile cu transportul lemnelor spre Făgăraș, la ieșirea din satul Ileni s-a construit, direct spre Făgăraș, un canal de cca. 2 m lungime și 2 m adâncime pe care erau îndrumate blanele. Acestui canal localnicii i-au dat numele de ""Sebeșel"" care avea debitul jumătate față de cel al râului Sebeș. Localnicii din josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex.
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
2 kilometri nord de Constantin Gabrielescu (). Pe cuprinsul acestor câmpuri se evidențiază ca neregularități, câteva văi late și puțin adânci, care nu sunt străbătute de ape curgătoare cu scurgere permanentă (Valea Adâncă, Valea Ianca, Valea Burta Ianca, Valea Druica, etc.). Adâncimea acestor văi nu depășește 4-6 metri, cea mai mare fiind Valea Ianca, dispusă în partea de nord-est a satului Bordei Verde, având o lățime de până la 2 kilometri și o adâncime maximă de 7-8 metri. Pe lângă câmpie, o a doua
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Adâncă, Valea Ianca, Valea Burta Ianca, Valea Druica, etc.). Adâncimea acestor văi nu depășește 4-6 metri, cea mai mare fiind Valea Ianca, dispusă în partea de nord-est a satului Bordei Verde, având o lățime de până la 2 kilometri și o adâncime maximă de 7-8 metri. Pe lângă câmpie, o a doua formă de relief întâlnită pe teritoriul comunei este reprezentată de Lunca Călmățuiului. Lunca are 2-7 km lățime, malul său nordic (cel aflat pe teritoriul comunei) având o înălțime medie de 5
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
cernoziomuri de foarte bună calitate și propice pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive. Excepția o constituie lunca râului Călmățui (zona Filiu-Lișcoteanca), formată din soluri halomorfe de tipul solonceacurilor, soluri sărăturoase datorate existenței unei pânze de ape freatice cu mineralizare ridicată, la adâncime foarte mică (1-1,5 m). Aceste suprafețe sunt folosite în special pentru pășunat. În a doua parte a anilor 1960 pe teritoriul comunei au fost descoperite importante zăcăminte de petrol și gaze naturale (gaze asociate) în perimetrele Bordei Verde-Est, Bordei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
br> Genetic, crovurile în care sunt cantonate lacurile s-au format de depozite loessoide în condițiile lipsei drenajului superficial al apelor meteorice dar al existenței drenajului vertical (infiltrații). 2. Ape freatice</br> Apele freatice sunt cantonate în depozite loessoide la adâncimi cuprinse între 2-5 m. Datorită condițiilor climatice a cantităților reduse de precipitații în cursul anului, nivelul hidrostatic înregistrează variații de 2-3 m. De asemenea se reduce considerabil, la unele aprope complet, capacitatea se debitare.</br> Apele freatice cu calități admisibile
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
se reduce considerabil, la unele aprope complet, capacitatea se debitare.</br> Apele freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil se întâlnesc în jurul localității Tătaru. Celelalte sunt nepotabile datorită mineralizației ridicate conținând multe sulfuri și cloruri. 3. Ape de adâncime</br> Apele de adâncime sunt cantonate în depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
unele aprope complet, capacitatea se debitare.</br> Apele freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil se întâlnesc în jurul localității Tătaru. Celelalte sunt nepotabile datorită mineralizației ridicate conținând multe sulfuri și cloruri. 3. Ape de adâncime</br> Apele de adâncime sunt cantonate în depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Tătaru. Celelalte sunt nepotabile datorită mineralizației ridicate conținând multe sulfuri și cloruri. 3. Ape de adâncime</br> Apele de adâncime sunt cantonate în depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin, de la 6-7 m adâncime.</br> Terenul de fundare se încadrează în categoria terenurilor slabe, care necesită măsuri de imbunătățire în vederea fundării directe a construcțiilor. Încadrarea seismică a localității Dudești se încadrează în zona seismică
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin, de la 6-7 m adâncime.</br> Terenul de fundare se încadrează în categoria terenurilor slabe, care necesită măsuri de imbunătățire în vederea fundării directe a construcțiilor. Încadrarea seismică a localității Dudești se încadrează în zona seismică „D” cu coeficient Ks=0,16, perioada de colt Tc
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
apa foarte puțină și concentrația de mineralizare atinge valori maxime, uneori secând cu totul, iar în anotimpul în care precipitațiile sunt abundente, nivelul apei crește. Apele freatice, în marea lor majoritate sunt nepotabile, cu excepția celor din jurul localității Tătaru. Apele de adâncime cantonate la 50-100 m adăncime, pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. Cantitatea de apă anuală de precipitatii este mică, iar în ultima parte a verii, când se ating temperaturi ridicate iarba se usucă, iar culturile
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]